x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cântecul pădurii

0
Autor: Loreta Popa 07 Mar 2011 - 20:58
Cântecul pădurii Arhiva Adrian Buga/ Numele său era pe buzele ­tuturor, iar ziarele şi ­anumite cercuri literare o aveau mereu în centrul atenţiei
Vezi galeria foto


S-a născut la 29 decembrie 1843 la Neuwied, Germania. Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied era numele sub care a venit pe lume cea care a fost Regina ­Elisabeta a României, cea dintâi regină a României, soţia lui Carol I Hohenzollern-Sigmaringen.

Elisabeth a avut parte de o edu­­caţie deosebită, ca în toa­te fa­mi­liile bo­ga­te din vatra ger­ma­nă. A învăţat lim­bile en­gle­ză, franceză, italiană, sue­de­ză, iar mai apoi şi limba po­po­ru­lui care o va adop­­­­­ta, româna. Adevă­rată fiică a Ri­nu­lui, cunoscut pentru legendele sale tul­­burătoare, dar şi fiica fascinantei pă­­duri Monrepos, prinţesa Elisabeta von Wied a venit în România în 1869, la vârsta de 26 de ani, pentru a se că­să­tori cu Karl von Hohenzollern, care a gu­vernat sub numele de Carol I de Ro­mânia. Înaintea Reginei Maria, Elisa­be­ta avea să înfiinţeze în timpul răz­bo­iului din 1877 spitale, servicii de am­­­bulanţă şi îngrijire, procurând me­dicamente pentru răniţi. Avea să de­pu­nă eforturi energice în sprijinirea artelor şi a so­cietăţii filantropice, astfel încurajând doamnele din înalta so­cietate să aibă un rol activ în strân­gerea de fonduri şi în gestionarea ac­telor caritabile. După Războiul de In­dependenţă din 1877 şi Tratatul de la Berlin (1878), România a fost recunoscută ca regat în 1881, iar Elisabeta a devenit prima Regină de România.

Ocrotitoare
Societatea Regina Elisabeta, fondată în 1893, a tratat gratuit peste 17.000 de pacienţi pe an şi a distribuit medicamente gratuite familiilor să­ra­ce. De la iniţiativa reginei de a identifica potenţialul meşteşugurilor ro­mâ­neşti a plecat ideea înveş­mântării în portul naţional româ­nesc, dându-i astfel acestuia valoare socială. Caste­lul regal de la Sinaia devenise un centru de meşteşuguri naţionale. De ase­menea, regina şi-a făcut o datorie din a încuraja tinerii talentaţi să studieze prin intermediul unui program de burse, sprijinind artiştii în devenire cum ar fi George Enescu, Elena Văcă­rescu, pictorul Nicolae Grigorescu şi poe­tul Vasile Alecsandri. Poetă şi pro­za­toare, admiratoare a poetului ro­mân Mihai Eminescu, regina l-a recompensat cu ordinul Bene Merenti, însoţit de o importantă sumă de bani, dar poetul a refuzat să ridice premiul.
Pseudonimul său literar era Carmen Sylva, care tradus din limba la­tină înseamnă „Cântecul pădurii”. A fost supranumită regina scriitoare, a scris poeme, basme, povestiri, ro­ma­ne, lucrări cu caracter memo­rialistic. Castelul Peleş era preferat de regină pentru odihnă şi inspiraţie.

 

Durere
Prin­ţesa Maria a fost unicul copil al cu­plului princiar şi s-a născut la sfâr­şitul verii anului 1871. Botezată la bise­rica de la Cotroceni, fetiţa era fru­moa­să şi precoce, luminând sufletele pă­rin­ţilor. La 24 martie 1874 se îm­bol­nă­veş­te de scar­­­­latină şi în zorii lui 28 mar­tie plea­­că spre ceruri. Mica prin­ţesă a fost în­gro­pată în grădina Pala­tu­­lui Co­tro­ceni, pe cruce având scris ver­setul: „Nu plân­geţi, căci nu e moar­tă, ci nu­mai adormită”. Vasile Alecsandri o în­deam­nă pe Regina poetă să-şi reia pa­siunea. Scrie proze: „Po­veştile Pe­le­şu­lui” (1882 şi 1883), „Cu­ge­tările unei Re­gine” (1882), „Robia Pe­leşului” (1888), „Meş­­terul Manole” (1892), „Po­veştile unei regine” (1901), „Crăciu­nu­rile unei Regine” (1905) şi poezii: „Ri­nul meu” (1884), „Monorepos” (1884), „Patria” (1891), „Cântecele de mare” (1891).

Elisabeta se număra printre fe­meile şi feţele încoronate ale Eu­ro­pei care fumau, într-o perioadă în care obiceiul nu era asociat sexului frumos, ci dimpotrivă. Popularitatea Re­ginei Elisabeta a României în Eu­ropa este mai mult ca sigur greu de imaginat în zilele noastre. Deoa­rece nu­me­le său era pe buzele tuturor, iar ziarele şi anumite cercuri literare o aveau me­­­reu în centrul atenţiei, în 1884, Eli­sabeta a Austriei, cunoscută sub nu­mele de Sissi, a dorit foarte mult să o cunoască pe Regina Elisabeta a Româ­niei. O relaţie specială le-a unit pe cele două Elisabete, însă corespondenţa dintre cele două ca­pete încoronate a rămas de negăsit până astăzi, pier­zân­du-se undeva prin negurile istoriei.

Eugen Wolbe, secretarul Regelui Ferdinand de Ro­mâ­nia, citase mai multe dintre aceste scri­sori în biografia sa despre Carmen Sylva. Biografii Elisabetei de Austro-Ungaria, contele Corty şi Bri­gitte Ha­man n-au preluat ulterior de­cât fragmente extrase din scrisorile tipărite de Wolbe şi recent din Jur­nalul în versuri al lui Sissi. Când Carol I a închis ochii, în 1914, Regina s-a tre­zit singură. În iarna lui 1915-1916 dor­mea în apartamentele reci, neîn­căl­zi­te şi din acest motiv a făcut congestie pul­mo­nară şi la data de 18 februarie trece în veşnicie. Este în­mor­mântată alături de soţul său, Re­gele Carol I, la Curtea de Argeş şi aici au fost aduse şi osemintele micii prin­ţese Maria. Cripta de piatră a unit pentru eternitate bărbatul, soţia şi singurul lor copil.

Luciri alpine
Fusese stânca mângâiată/ De soare ’ntreaga zi,/ Şi de-a lui raze ­alintată,/ pân’ ce’n apus pieri.// ­Minune-i dar, c’apoi resfâns-a/ Lumini în jurul ei?/ Măcar că-i piatră, -a ars şi dânsa/ în focul dragostei!// Şi dă pământului – sfioasă,/ Încet, dulcele foc,/ Visând, şi tristă, şi voioasă-/ L’al său trecut noroc!// Şi dă pământului încet,/ Sfios, dulcele foc,/ Visând cu drag şi cu regret,/ L’al seu noroc!(Carmen Sylva)

Citiţi toate articolele Ediţiei de colecţie a Jurnalului Naţional - Femei române

Citeşte mai multe despre:   femei romane

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

DNA închide, pe bandă rulantă, dosare-cheie, prin care au fost eliminați din politică oameni importanți. Chiliman, reținut în 2015 pentru fapte care nu există

DNA închide, pe bandă rulantă, dosare-cheie, prin care au fost eliminați din politică oameni importanți. Chiliman, reținut în 2015 pentru fapte care nu există
Galerie Foto După ce, la finalul anului trecut, procurorii DNA au anunțat public faptul că au renunțat, din oficiu, la acuzațiile aduse primarului Craiovei, Olguța Vasilescu, pentru care aceasta a fost reținută, în 2016,...

Baronii sindicali, goniți de pe plajă

Baronii sindicali, goniți de pe plajă
Galerie Foto Chiar dacă nu deţine niciun act de proprietate asupra Taberei de Copii din Năvodari, societatea de turism a sindicatelor, SIND România, continuă de 30 de ani să se poarte ca şi cum zecile de hectare de la malul...

Yolanda Crețescu: „Pandemia SARS-CoV-2 a atras după sine și o pandemie emoțională”

Yolanda Crețescu: „Pandemia SARS-CoV-2 a atras după sine și o pandemie emoțională”
A trecut un an de când virusul necunoscut descoperit în Wuhan alerta specialiștii din lumea întreagă și 10 luni de când izolarea și restricțiile pandemiei de COVID ne-au dat tuturor viețile peste cap. ...

Frenezia cheltuielilor a pornit din wc-uri și a ajuns până la restaurare de palat. Pe ce au spart banii primii 3 oameni din stat, în anul 1 al molimei

Frenezia cheltuielilor a pornit din wc-uri și a ajuns până la restaurare de palat. Pe ce au spart banii primii 3 oameni din stat, în anul 1 al molimei
Galerie Foto Primele trei instituții ca importanță din statul român s-au dat, la propriu, în stambă, anul trecut, în plină pandemie, cu achizițiile publice făcute. Administrația Prezidențială, Senatul și Camera...

VIDEO Alcool, vaccin, sex. Orașul Fierbinți, aruncat în lupta cu virusul și frica

VIDEO Alcool, vaccin, sex. Orașul Fierbinți, aruncat în lupta cu virusul și frica
Galerie Foto Vaccinarea anti-Covid în mijlocul Bărăganului e o poveste cu intrigă şi suspans. De la Balamuci-Sitaru până la Dridu-Moldoveni, accentul se pune grav pe partea inghinală a istorisirii: bătrânii merg la...

Termoficarea Bucureștiului pierde echivalentul a 7 lacuri Herăstrău. Lacuri de apă caldă!

Termoficarea Bucureștiului pierde echivalentul a 7 lacuri Herăstrău. Lacuri de apă caldă!
Galerie Foto O conductă magistrală nereparată de la începutul secolului s-a spart weekendul trecut, lăsând în frig 400 de blocuri. Prin proporții, a fost o avarie istorică, însă dezastrul în care se află sistemul de...

Atenție! Vom arunca gaz lacrimogen care conține (...) și cauzează efecte precum (...)

Atenție! Vom arunca gaz lacrimogen care conține (...) și cauzează efecte precum (...)
Galerie Foto Comisia pentru Sănătate Publică a Senatului trebuie să avizeze un proiect de lege inițiat, la sfârșitul anului trecut, de mai mulți deputați liberali, care să oblige forțele de jandarmi ca, la somația...

“Sugativa” contractelor din nordul Moldovei, trimisă în judecată pentru falsuri legate de fondurile europene

“Sugativa” contractelor din nordul Moldovei, trimisă în judecată pentru falsuri legate de fondurile europene
Galerie Foto Una dintre firmele abonate, pe vremea guvernării PDL, la contractele cu statul, în special cu instituțiile din subordinea vechiului Minister al Dezvoltării Regionale și Turismului, din mandatul Elenei Udrea...

Dezvăluiri din epicentrul puterii comuniste românești  

Dezvăluiri din epicentrul puterii comuniste românești  
Galerie Foto Dumitru Popescu, supranumit "Dumnezeu", considerat într-o vreme cel mai apropiat colaborator al dictatorului, dezvăluie din interior o lume în care cetăţeanul de rând nu putea ajunge: universul liderilor...

Procurorul general, „complice” cu Tăriceanu. Semnătura Gabrielei Scutea - pe documentul care ar fi generat mita de 800.000 de dolari

Procurorul general, „complice” cu Tăriceanu. Semnătura Gabrielei Scutea - pe documentul care ar fi generat mita de 800.000 de dolari
Galerie Foto După un an și jumătate de la respingerea de către Senatul României a punerii sub acuzare a fostului premier liberal Călin Popescu Tăriceanu în dosarul “Microsoft”, procurorii DNA revin cu o nouă...
Serviciul de email marketing furnizat de