Cartonaş roşu pentru Boc

Profesorii, studenţii, medicii, pensionarii, funcţionarii publici, poliţiştii şi actorii reiau de astăzi protestele împotriva măsurilor antisociale de austeritate ale Guvernului Boc. Sindicatele au anunţat că astăzi şi mâine va intra în grevă peste un milion de angajaţi, dintre care peste 400.000, din Educaţie şi Administraţie, declanşează greva generală pe termen nelimitat.

Săptămâna grevelor şi a protestelor de stradă a fost precedată de mitingul femeilor din PSD, care a avut loc ieri. Aproape 1.000 de protestatare au arătat cartonaşul roşu Guvernului Boc, în Piaţa Victoriei, apoi au depus o scrisoare de protest la sediul Guvernului.

Organizaţia de Femei a PSD a pornit în marş de protest de la sediul central al partidului din Şoseaua Kiseleff către Piaţa Victoriei, sub deviza "Fie criza cât de mare, pe Guvern în cot îl doare". Cu bannere, pancarte, tigăi, linguri de lemn, fluiere şi cartonaşe roşii de arbitru, au mărşăluit până în faţa Guvernului, unde au strigat nemulţumirile tuturor celor afectaţi de măsurile de austeritate. Guvernul Boc, "Ediţia a treia", este acuzat de "genocid social". "Ei pun în acţiune lozinca să sărăciţi bine, să vă înfometaţi bine ca să muriţi mâine.

Dispreţul faţă de cetăţeni a fost ridicat la rang de politică de stat de Guvernul Boc, care ostilizează reciproc salariaţii din sectorul public cu cei din mediul privat", a spus Rovana Plumb, preşedinta Organizaţiei de femei a PSD, la mitingul care a avut loc ieri dimineaţă în Piaţa Victoriei.

Mitingul de ieri a fost doar o avanpremieră a protestelor ce vor urma. Cele cinci confederaţii sindicale au decis de comun acord declanşarea grevei generale pe termen nelimitat începând de astăzi, dar şi organizarea unor mitinguri de protest în toate judeţele ţării, între 1 şi 4 iunie, urmând ca în ziua dezbaterii moţiunii de cenzură să se facă lanţ uman în jurul Palatului Parlamentului, cu blocarea intrărilor.

Celor peste 400.000 de angajaţi din Educaţie şi Administraţie care intră de astăzi în grevă generală pe termen nedeterminat li se alătură angajaţii din sănătate, transporturi, penitenciare şi din sectorul privat, în grevă de solidaritate. Liderii sindicali au anunţat blocarea tuturor sectoarelor de activitate, prin declanşarea grevei generale şi a grevelor de solidaritate anunţate pentru astăzi.

Unele federaţii au anunţat săptămâna trecută că renunţă la grevă, iar liderii sindicatelor care îşi menţin decizia de a opri activitatea nu pot spune cu certitudine câţi angajaţi vor opri efectiv lucrul. Deşi liderii sindicali au anunţat că vor intra în grevă generală aproximativ 360.000 de angajaţi din Educaţie, profesorilor le este frică să semneze listele de participare la protest făcute în instituţiile de învăţământ, pentru că nu vor să ajungă astfel pe listele de disponibilizări.

În afară de angajaţii din Educaţie, ar trebui să mai intre în grevă şi 80.000 de funcţionari publici şi să li se alăture, în grevă de solidaritate, peste 100.000 de angajaţi din Administraţie, 120.000 din sănătate şi zeci de mii de angajaţi din penitenciare.

În urma acestor greve, cel mai mult vor avea de suferit elevii care ar trebui să susţină examenul de bacalaureat în această perioadă, proba de aptitudini la limbi străine începând chiar astăzi. Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a declarat în mai multe rânduri în ultimele zile că 77% dintre profesori vor participa luni la examene, aceştia înscriindu-se pe listele de participare fără vreo presiune din partea inspectoratelor, iar cei care vor fi în grevă vor fi înlocuiţi, astfel încât bacalaureatul să se poată desfăşura "în condiţii normale".

De asemenea, ministrul Funeriu a ţinut să sublinieze, cu ocazia conferinţei de presă care a avut loc vineri la sediul ministerului, că profesorii care vor face parte din comisiile de examinare şi de supraveghere vor fi plătiţi, urmând să primească între 250 şi 600 de lei, "în funcţie de ceea ce fac". "Principalul mesaj pe care vreau să-l transmit este acela că bacalaureatul se va desfăşura în condiţii normale în cele 1.419 centre de examen.



În urma videoconferinţei cu inspectorii generali şcolari, aceştia au raportat că toate dificultăţile din ultimele zile au fost rezolvate", a declarat ministrul ieri, într-o conferinţă, precizând că astăzi va avea loc o minivideoconferinţă în Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS), începând cu ora 9:00, unde va fi organizat un centru de comandă care va păstra permanent legătura cu toate inspectoratele şcolare. Funeriu a cerut inspectorilor generali şcolari să mulţumească personal profesorilor care au înţeles să pună interesul elevilor mai presus de orice şi să le permită acestora desfăşurarea bacalaureatului în condiţii normale.

Cele patru federaţii sindicale din învăţământ şi două din cele din administraţie au parcurs până acum paşii legali pentru declanşarea grevei generale, iar celelalte federaţii ameninţă că vor parcurge la rândul lor toate procedurile legale şi vor declanşa greva generală pe termen nelimitat, după greva de solidaritate de astăzi şi de mâine.

Una dintre grevele de solidaritate cu cele mai grave efecte, mai ales pentru Capitală, este cea a transportatorilor, mâine urmând ca metroul şi o parte din mijloacele de transport de la RATB să nu circule între orele 4:00 şi 16:00.  Autobuzele vor circula normal mâine, în ziua grevei de solidaritate a transportatorilor. Sindicaliştii de la CFR nu au luat încă o decizie în privinţa declanşării grevei. În grevă intră şi Serviciul de Ambulanţă. Pe durata protestelor, salariaţii vor asigura urgenţele, dar nu vor elibera certificatele de deces şi nu vor face externări.

Austeritatea lui Boc, aceleaşi explicaţii "de la sursă"
În avanpremiera şedinţei extraordinare de aseară în care Guvernul urma să se reunească pentru aprobarea angajării răspunderii pe măsurile de austeritate, premierul Emil Boc a organizat şi o videoconferinţă cu prefecţii. Boc le-a cerut reprezentanţilor executivului în teritoriu să explice populaţiei la nivel local că măsurile de austeritate vor fi introduse nu din "vina" actualului guvern, ci din suprapunerea nefericită a nivelului ridicat al cheltuielilor sociale cu efectele crizei economice globale.

În cadrul videoconferinţei susţinută din sediul Guvernului, Boc a precizat că doreşte să-i informeze pe prefecţi "direct şi de la sursă" despre necesitatea măsurilor de austeritate care vor fi aprobate de Executiv şi pentru care Guvernul îşi va angaja răspunderea în Parlament începând cu săptămâna viitoare. Cu ocazia videoconferinţei, Boc le-a transmis prefecţilor să atace în justiţie hotărârile prin care unele primării acordă sporuri.

Nici profesorii nu au fost uitaţi, premierul cerându-le să nu declanşeze o grevă care să-i împiedice pe elevi şi studenţi să îşi finalizeze studiile, adăugând că "nu e momentul" ca situaţia financiară a cadrelor didactice să fie agravată în condiţiile în care zilele de grevă nu sunt plătite. Practic, Emil Boc a reiterat aceleaşi vechi şi deja ştiute argumentaţii: aceste măsuri sunt absolut necesare şi au fost introduse nu din vina Guvernului, ci ca urmare a suprapunerii nefericite a crizei interne, determinată de un deficit structural ridicat în ultimii 20 ani, accentuat în intervalul 2007-2008, cu criza economică globală.
● Iulia Barbu

Grevă de solidaritate în penitenciare
Astăzi, câteva zeci de mii de sindicalişti din penitenciare vor intra în grevă de solidaritate alături de marile confederaţii sindicale împotriva măsurilor economice anunţate de Guvern. Însă angajaţii din închisori vor putea participa doar cu două treimi din numărul lor, fiind obligaţi, prin lege, să asigure paza şi drepturile deţinuţilor.

Tot Legea 293/2004 privind administraţia penitenciarelor le impune să protesteze fără să părăsească locul de muncă şi să întrerupă orice acţiune dacă apar incidente. Potrivit liderului de sindicat din Jilava, Florin Stoica, sindicaliştii se vor aduna în faţa clubului unităţii, în acest caz putând interveni uşor dacă lucrurile vor degenera printre deţinuţi. Angajaţii de la Rahova vor organiza, în schimb, un pichet în faţa penitenciarului între orele 8:00-12:00, după acest interval urmând să continue greva în interiorul instituţiei, declară Mihaela Neacşu, liderul sindical din Rahova şi vicepreşedinte al Sindicatului Naţional al Lucrătorilor din Penitenciare (SNLP).

Pe perioada grevei, conform liderului SNLP, toată activitatea din penitenciar va fi redusă la o treime. Program de vizită de patru ore, în loc de 12, pentru cei care vin din provincie. Celor din Bucureşti nu le va fi acordat acest drept. Activitatea cu deţinuţi la punctele de lucru, din afara închisorii, va fi suspendată. În faţa instanţelor de judecată vor fi aduşi doar cei arestaţi preventiv al căror mandat de reţinere expiră. 

Tranzitele deţinuţilor, programate pentru această perioadă, vor fi, de asemenea, onorate. "Dacă există transporturi planificate, se vor face la nivel de unităţi. Pentru că trebuie respectată încadrarea lor (a deţinuţilor - n.r.) în regim de detenţie." Însă vor fi suspendate toate programele socio-educative, sportive în care sunt implicaţi cei închişi.
Nemulţumirile sindicaliştilor din penitenciare se leagă de anunţata reducere a salariilor cu 25% şi de iminentele disponibilizări, în condiţiile în care există deja deficit de personal în închisori. "Gradul nostru de ocupare este undeva în jur de 70%-72% pe schema de funcţionare, iar potrivit acordului cu Consiliul Europei, în următoarele şapte luni vor veni în jur de 12.000-15.000 de deţinuţi din Europa în România", declară Florin Stoica.

Raportul gardian-deţinut la care se lucrează în Jilava este de doi gardieni la 250-300 de deţinuţi, iar în Rahova, conform estimărilor, un supraveghetor de secţie la 300-320 de deţinuţi. Potrivit sindicaliştilor, există însă şi unităţi care lucrează doar cu 60% din personal disponibil.
● Ionuţ Ivan

Vlădica jefuieşte, opinca plăteşte
În timp ce românilor li se bagă pe gât măsuri de austeritate şi li se cere să le înghită din solidaritate pe motiv de siguranţă naţională, Guvernul îşi deschide cu dedicaţie băierile pungii. Secretariatul General al Guvernului (SGG) pregăteşte, prin intermediul unui proiect de act normativ, câteva schimbări interesante în privinţa achiziţiilor publice. Orice instituţie publică poate încredinţa direct, fără licitaţie, produse sau lucrări în valoare de 50.000 de euro. În acest moment, suma pentru care o instituţie publică poate face încredinţări directe este de 15.000 de euro. Creşterea acestui prag de la 15.000 de euro la 50.000 de euro nu va face decât să faciliteze deja cunoscutele afaceri de case ale diverselor instituţii de stat.

Dacă noile reglementări ar primi girul ministerelor, bani publici în valoare de 50.000 de euro vor putea fi oferiţi fără emoţii prin încredinţări directe, pentru care nu sunt necesare nici măcar studii de piaţă. Propunerile SGG de modificare a articolului 19 din OUG nr. 34/2006, privind creşterea pragurilor de la care banii publici pot fi daţi fără licitaţie publică, sunt în contradicţie cu directivele Uniunii Europene.

Ele urmăresc să scadă chiar şi actualul prag, de 15.000 de euro, sub care, în acest moment, se fac achiziţii directe. Nu este însă singura prevedere pe care o are în vedere SGG. A doua propunere este modificarea sumelor pentru care se pot aplica proceduri de cerere de oferte. Acestea au fost şi ele în mod generos umflate. Astfel, pentru un contract de furnizare sau de servicii, suma la care autoritatea contractantă poate demara procedura de cerere de ofertă este de 125.000 de euro. Noile propuneri au crescut cu 25.000 de euro pragul pentru fiecare dintre cele două tipuri de contract.

În schimb, pentru contracte de lucrări, suma de la care orice autoritate contractantă poate demara procedura de cerere de ofertă a crescut revoltător de mult, de la 750.000 de euro la 4.850.000 de euro. Trebuie menţionat că totuşi cererea de ofertă este cea mai simplă procedură de încredinţare a unor servicii, selecţia firmei câştigătoare realizându-se într-un interval foarte scurt, între cinci şi şapte zile. În condiţiile în care afacerile cu statul sunt o sursă constantă de venit, creşterea acestor praguri, în cazul în care vor fi aprobate, nu va face decât să ofere noi surse generoase pentru risipirea banului public. Şi asta în timp ce pensionarilor li se ia pâinea de la gură, iar copiilor, din banii de pamperşi şi lapte praf!
● Iulia Barbu

Afaceriştii PDL, în pericol?
Colegiul Director al PDL a decis aseară, după cinci ore de şedinţă, să adopte o rezoluţie care îi obligă pe demnitarii partidului să aleagă între funcţia deţinută şi afacerile cu statul. Rezoluţia a fost propusă de Elena Udrea săptămâna trecută ca lovitură de imagine în contextul pierderii de popularitate a partidului, dar mai ales ca lovitură dată taberei Blaga-Videanu, atacată şi de Traian Băsescu la întâlnirea de luni cu parlamentarii democrat-liberali. 

Vicepreşedintele PDL, Gheorghe Flutur, a declarat, după şedinţa Colegiului Director, că Biroul Politic al partidului a fost împuternicit "în sensul de a clarifica toţi demnitarii publici ai PDL să se decidă între a fi demnitari publici şi a avea afaceri cu statul". Flutur a explicat că este vorba despre acei pedelişti ale căror firme beneficiază de contracte de achiziţii publice. Subiectul a încins spiritele în cadrul şedinţei Colegiului Director, cei mai mulţi dintre liderii PDL nefiind foarte entuziasmaţi de ideea de a renunţa la conducta banilor publici.

Totuşi, fiind sarcină trasată de însuşi Traian Băsescu, rezoluţia a fost adoptată, urmând ca de aici încolo să fie stabilite detaliile, respectiv modul în care vor fi identificaţi cei care au contracte publice, de la ministru până la primar, şi cum se va renunţa la aceste contracte, acolo unde ele sunt în derulare. "Ne vom întâlni şi vom discuta concret cum va fi această rezoluţie, vom da un număr de zile, o perioadă în care oamenii noştri trebuie să aleagă. Dacă au afaceri cu statul şi deţin o funcţie publică, trebuie să aleagă între a avea în continuare afaceri cu statul sau a deţine o funcţie publică", a anunţat Flutur.

El a susţinut că, prin această decizie, PDL doreşte "să transmită celor care au o demnitate publică din partea partidului să aleagă între afaceri cu statul, care înseamnă achiziţii publice, sau funcţia publică pe care o deţin".

Victorioasă, Elena Udrea a declarat, după şedinţa Colegiului Director, că a fost mandatat Biroul Permanent Naţional "să stabilească în detaliu cum se desfăşoară mai departe implementarea acestei soluţii". "PDL a fost de acord ca cei care au funcţie publică să opteze între a avea firme care fac afaceri cu statul şi funcţia publică", a precizat Udrea.
Totuşi, şi tabăra vizată de această vânătoare de lipitori bugetare în interiorul partidului a repurtat o mică victorie, alegerile pentru funcţia supremă în PDL şi pentru cele de prim-vicepreşedinte şi vicepreşedinte fiind amânate până în primăvara anului 2011.
●Adriana Duţulescu