Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Acțiunile Avocatului Poporului privind posibila neconstituționalitate a unor acte normative, legi și ordonanțe de urgență ale Guvernului, zac la Curtea Constituțională cu lunile de zile, chiar dacă prevederile acestora, susceptibile că îngrădesc sau că nesocotesc grav drepturi și libertăți fundamentale ale omului, se află în vigoare și produc efecte juridice.
Acesta este și cazul sesizării de neconstituționalitate formulate de Renate Weber, încă de la începutul acestei luni, cu privire la așa-zisa reformă a administrației publice centrale și locale, prin care, prin ordonanță de urgență, sunt afectate drepturi constituționale. Dar nu este singurul caz. De aproape două luni, tot la CCR stă în nelucrare și o altă acțiune a Avocatului Poporului împotriva prevederilor unei alte OUG ce stabilește că nu se plătește prima zi din concediul medical. Alte trei acțiuni nesoluționate, pentru care nu există un termen de judecată, au fost formulate încă din vara și din toamna anului trecut.
Curtea Constituțională întârzie să ia în discuție obiecțiile de neconstituționalitate ridicate de Avocatul Poporului împotriva unor acte normative ale Parlamentului, dar mai ales ale Guvernului, care încalcă flagrant prevederile constituționale și care îngrădesc drepturi și libertăți fundamentale.
Cel mai elocvent caz este atacul Renatei Weber la CCR în legătură cu Ordonanța de Urgență a Guvernului condus de Ilie Bolojan nr. 7/2026.
Reamintim că, la data de 6 martie 2026, Avocatul Poporului, Renate Weber, s-a ținut de cuvânt și a atacat la Curtea Constituțională controversata ordonanță. În sesizarea făcută de Avocatul Poporului, se arată că această ordonanță încalcă principiul încrederii legitime în sistemul legislativ, parte a principiului securității juridice, precum și că afectează demnitatea umană, ca valoare constituțională supremă.
De asemenea, se mai arată că Guvernul a încălcat interdicția de adoptare a ordonanțelor de urgență care produc efecte negative asupra exercițiului unor drepturi și libertăți. Totodată, Avocatul Poporului subliniază încălcarea principiului securității juridice, al previzibilității normei și a principiului egalității în drepturi. Mai departe, se invocă, în această contestație, încălcarea drepturilor constituționale privind caracterul social al statului și garantarea demnității umane ca valoare supremă, dar și a drepturilor de asigurări sociale și a protecției persoanelor cu dizabilități.
Nu în ultimul rând, se precizează că prin această ordonanță s-a operat restrângerea exercițiului accesului liber la justiție și a dreptului la muncă, precum și că este încălcat dreptul a proprietate privată.
Urgență la adoptare. Lentoare la verificarea constituționalității
Ei bine, conform portalului oficial al CCR, Curtea Constituțională a înregistrat această sesizare a Avocatului Poporului sub numărul de dosar 1106D/ 2026, însă, din data de 6 martie și până în prezent, nu a fost stabilită nicio primă ședință de judecată, în fișa publică fiind notat doar că dosarul se află „în fază de raport”.
Ordonanța de Urgență privind „reforma” administrației publice locale și centrale conține, în serie, prevederi neconstituționale și care încalcă drepturi fundamentale ale omului. Cel puțin așa rezultă din avizele emise de către Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, dar și de ministerele de resort în procesul de avizare interministerială. Premierul se bazează, însă, pe un calendar pervers care ar face ca aceste prevederi neconstituționale să nu apuce să fie atacate la Curtea Constituțională. OUG-urile pot fi atacate la CCR doar de către Avocatul Poporului, iar de la publicarea lor în Monitorul Oficial, produc instantaneu efecte juridice. Numai că o parte dintre prevederile din OUG au termen de aplicabilitate 1 iulie 2026, astfel încât, și dacă ar vrea, Avocatul Poporului nu le poate ataca înainte de intrarea în vigoare.
Sesizarea privind concediile medicale, tratament similar
Tot la CCR se mai află, însă, o altă sesizare a Avocatului Poporului, din data de 3 februarie 2026, prin care a fost contestată constituționalitatea articolului II dintr-o altă ordonanță de urgență. Este vorba despre OUG 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate.
Actul normativ contestat de Avocatul Poporului prevede că, pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru perioada 1 februarie 2026 – 31 decembrie 2027, indemnizațiile de asigurări sociale de stat privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate se calculează și se plătesc prin diminuarea cu o zi.
Avocatul Poporului arată, în plângerea înaintată Curții Constituționale, că, în jurisprudența sa, instanța de contencios constituțional a stabilit deja că plata contribuției la sănătate garantează persoanei în cauză, salariat sau pensionar, calitatea de asigurat la sistemul public de sănătate. „Protejarea asiguraților față de costurile serviciilor medicale în caz de boală sau accident și asigurarea protecției asiguraților față de costurile beneficiilor medicale în caz de boală sau de accident și asigurarea protecției asiguraților în mod universal, echilibrul nediscriminatoriu se realizează pe baza participării la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate”, se arată în această acțiune. De asemenea, se precizează că ordonanța încalcă dreptul la ocrotirea sănătății.
Mai mult, Avocatul Poporului susține că nu se respectă dreptul la proprietate privată, având în vedere natura patrimonială a indemnizației de incapacitate temporară de muncă și nici interdicția de adoptare a ordonanțelor de urgență care produc efecte negative asupra exercițiului unor drepturi și libertăți.
Nici această contestație nu a primit vreun termen de judecată.
Alte trei legi atacate au aceeași soartă la instanța de contencios constituțional
Există, însă, și legi care au fost atacate de Avocatul Poporului, chiar și cu mai mult timp în urmă decât sesizările privind ordonanțele citate mai sus, pe care CCR nu le-a soluționat de luni bune. Spre exemplu, pe 31 iulie 2025, Avocatul Poporului a atacat la Curtea Constituțională cu excepție de neconstituționalitate articolul 4 indice 1, alineatul 5, din Legea nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole intrate în extravilan.
Avocatul Poporului atrage atenția, că, prin modul de formulare a reglementării, articolul criticat duce la imposibilitatea exercitării dreptului de proprietate asupra terenurilor în ceea ce îi privește pe proprietarii de terenuri agricole pe care doresc să le înstrăineze prin vânzare. Nu există termen de soluționare a acestei cauze la CCR.
Apoi, pe 14 octombrie 2025, a fost atacată la CCR modificarea operată asupra articolului 425 alineat 1, litera „b” din Codul de procedură civilă, modificare despre care Avocatul Poporului arată că încalcă dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, precum și articolul 129 din Constituție privind folosirea căilor de atac. Soarta dosarului este aceeași ca și în celelalte cazuri.
Nu în ultimul rând, Avocatul Poporului a atacat, pe 27 noiembrie 2025, și articolul 25, alineatul 4, din Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor, care conține prevederi ce stabilesc că „în cazul condamnării pentru una dintre infracțiunile prevăzute de această lege, instanța poate dispune ca pedeapsă complementară interdicția de a deține animale pentru o perioadă cuprinsă între 1 și 5 ani”. Nici în legătură cu acest dosar lucrurile nu stau diferit.
Citește pe Antena3.ro
