x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cetăţeni europeni integraţi in beznă

0
Autor: Alex Nedea 21 Aug 2007 - 00:00
Cetăţeni europeni integraţi in beznă BOGDAN IURASCU/


200 de oameni dintr-o comună din judeţul Alba trăiesc fără curent electric. Satul Aroneşti este şi el integrat in UE, deşi pare cel mult integrat in statul geto-dac.



Romănia a intrat cu fiecare colţişor de patrie in Uniunea Europeană. Aşa s-a aflat şi satul Aroneşti, peste noapte, gata integrat. Deşi, după condiţiile de viaţă ale oamenilor de aici, localitatea pare cel mult integrată in statul geto-dac.


In judeţul Alba, la ultimul stălp de electricitate de la marginea satului Bistra, se termină Uniunea Europeană. De aici incolo incepe Dealu Muntelui. Aproape 200 de oameni din nouă sate ale comunei Bistra, majoritatea aşezate in zona numită Dealu Muntelui, trăiesc dintotdeauna fără curent electric.


EPOCA FOCULUI LA LAMPĂ. "Apoi, pănă vine aici curentul, noi ne ducem sub glie", oftează Elena Catalina, 84 de ani, cea mai bătrănă localnică din satul Aroneşti. Cătunul, in care nu s-a aprins niciodată un bec, are cam 30 de case. In doar o parte dintre ele mai locuiesc căteva zeci de oameni, invăţaţi să trăiască fără frigider, televizor sau telefon.


Elena a rămas văduvă din 1977. Intr-o zi soţul i s-a imbolnăvit şi s-a stins. A fost coborăt pănă in comună de săteni cu targa, singurul mod prin care localnicii işi cară bolnavii sau morţii. Căci niciodată Salvarea nu a ajuns pănă pe aceste dealuri. Satul, imprăştiat de Dumnezeu pe crestele munţilor Apuseni, e la 14 kilometri depărtare de centrul comunei Bistra, unde se poate ajunge pe un drum forestier pe care bătrăna cu greu l-ar mai putea străbate la vărsta ei. Femeia nu mai speră ca cineva să-i aprindă lumina in casă. "Ce zic ăştia care ne conduc?! Cum am trăit şi pănă acum fără curent, putem să trăim şi de acum incolo."


In Aroneşti oamenii sunt mai aproape de Dumenzeu decăt de biserică. Cea mai apropiată casă a Domnului e tot in Bistra, iar preotul vine in sat doar cănd se mai prăpădeşte careva. Niciodată la botezuri, căci nimeni nu-şi mai aminteşte de ziua cănd a văzut lumina zilei aici ultimul copil. In Aroneşti nu se mai naşte nimeni. Aici e locul in care doar se moare. Tinerii au fugit de prin aceste locuri. "Lipsa curentului electric şi a drumului sunt printre motivele principale care au dus la depopularea zonei", crede primarul din Bistra, Traian Gligor, care nici el, de două luni de zile, nu a mai pus piciorul in satul Aroneşti. Tinerii, fugăriţi de perspectiva unei vieţi la lumina lămpii, şi-au luat lumea in cap aşa că, de pe coclaurile acestea, s-au dus direct in Spania, in Germania sau in Italia. Aurica Balea, 53 de ani, are 14 copii din care zece sunt peste hotare, căci "Aici la noi ce ar fi avut de făcut?". Singurul bărbat sub 30 de ani care incă a mai rămas in Aroneşti este Vasile Bucşă. La vărsta lui nu a reuşit să-şi străngă banii necesari plecării in Italia şi s-a văzut prizonierul pustiului. Trăieşte de pe urma vitelor, iar din puţinii bani pe care ii scoate işi permite ca, o dată la două luni, să coboare la discotecă in sat. Poate-poate işi găseşte şi el o fată de măritat care să mai şi locuiască in unul din satele electrificate. Aşa poate ar scăpa şi el de intuneric.


IARBĂ DA, CURENT BA. O parte din localnicii Aroneştiului au reuşit să-şi ridice o casă in comuna Bistra şi să fugă la civilizaţie. Este şi cazul lui Aurel Adam de 70 de ani. Moşul, considerat pe vremuri de copii Aroneştiului un om hătru, nici nu vrea să mai recunoască acum că, odată, a trăit şi el in pustiu. "Eu am casă in Bistra, nu am nici o treabă cu satul ăsta. Cei care locuiesc aici sunt oameni sălbatici, primitivi, bolănzi… Proşti au fost (că au rămas acolo n.r.)", glumeşte moşul cocoşat, răsucind palma după ureche a nebunie. In realitate insă, oamenii nu vor să-şi părăsească casele de aici pentru că in Bistra nu ar avea unde să-şi pască animalele. Preferă să aleagă iarba grasă de aici decăt o casă cu lumină, televizor şi frigider. Este şi cazul lui Ion Răştei, 77 de ani, care trăieşte aici cu femeia lui. Ion nu are nici un fel de pensie de la stat, aşa că trăieşte de pe urma celor 9 vite pe care le paşte pe dealurile Aroneştiului. Dacă ar cobori in Bistra nu ar avea din ce trăi. Păşunile de aici i-au convins şi pe fraţii Avram şi Marin Munteanu să şadă locului şi să nu apuce calea străinătăţii, ca toţi cei de vărsta lor. Avram, de 37 de ani, a muncit la mina de la Roşia Poieni. După 18 ani de tras cupru in plămăni, s-a disponibilizat şi, din banii primiţi, s-a găndit să-şi facă in satul fără curent o stănă de care să se ocupe impreună cu fratele lui. Nici nu a apucat să mulgă prima oaie că cei doi s-au şi trezit in Uniunea Europeană, unde altfel stau socotelile. Cei de la Bruxelless le cer chiar şi moţilor din vărful muntelui ca animalele lor să-şi lase laptele direct in mulgătoare. Dar acolo unde nu e curent, nici nu poate fi vorba de un aşa un aparat. "Am putea să cumpărăm un generator electric. Dar ne-ar costa foarte mult motorina", face calcule baciul Marin, care s-a lăsat totuşi convins să inceapă o afacere in ţară găndind aşa: "Eu cred că decăt o friptură de la străini e mai bine o coajă de păine la tine in ţară. Şi cred că incet, incet se poate face treabă şi aici".


NEBĂGAŢI IN SEAMĂ. In comuna Bistra, pe lăngă cei din Aroneşti, mai sunt aproximativ 50 de familii care trăiesc fără curent electric pentru că şi in alte sate aparţinătoare sunt locuinţe la care nu au ajuns cablurile electrice nici acum. Pentru toţi aceşti oameni, primarul zice că nu poate face pentru ei decăt "demersuri". Ne arată o petiţie semnată de localnicii fără lumină prin care aceştia cereau curent electric. Petiţia a fost trimisă la SC Electrica SA de la care insă Primăria Bistra nu a primit nici un răspuns. "Trimit această cerere cam de trei ori pe an. De fiecare dată nu mi se răspunde", susţine primarul. Pănă acum nimeni de la Electrica nu a făcut nici măcar un studiu să constate in ce condiţii oamenii aceştia ar putea primi energie electrică.


Cei de la Electrica Cămpeni, filiala de care aparţine şi comuna Bistra, susţin că la ei nu a ajuns niciodată petiţia trimisă de Primăria Bistra. "Probabil o fi la cei de la Alba. Noi nu am primit nici o cerere de la vreun sătean care să dorească racordarea la energie electrică. Trebuie ca localnicii satului Aroneşti care vor energie electrică să vină personal la noi şi să completeze un formular", ne spune şeful de la Electrica Cămpeni, Ioan Boglea. Reprezentanţii Consiliului Judeţean Alba spun că soluţia cea mai bună pentru ca aceşti oameni să poată deschide in casă un televizor ar fi energia neconvenţională, cum ar fi cea eoliană. De la Alba se vorbeşte la timpul viitor. "Va trebui să ne luptăm pe fonduri europene pentru proiecte de energie neconvenţională pentru aceşti oameni", spune purtătorul de cuvănt al Consiliului Judeţean Alba(CJ Alba), George Şinca. Dar pănă cei de la CJ se vor apuca intr-un final "să lupte", in judeţ rămăn incă aproape 800 de locuinţe neelectrificate nici in anul 2007, după Hristos. Conform datelor de la CJ, pentru majoritatea acestor case, 700 la număr, nu există nici măcar un proiect care să vizeze o viitoare conectare la reţeaua de energie electrică. O altă soluţie pentru satele neelectrificate din Bistra ar fi construirea pe Părăul Valea Mare, care taie Bistra in două, a mai multor hidrocentrale de mici dimensiuni. "Părăul este apa curgătoare cu debitul cel mai constant din Munţii Apuseni. E lucru certificat de Apele Romăne care l-au monitorizat timp de 50 de ani", spune primarul. Potrivit estimărilor celor de la CJ Alba, pentru electrificarea unei singure locuinţe din Aroneşti, Novăceşti sau Trişoreşti ar fi nevoie de aproximativ 14 mii de euro. In unele situaţii, cu aceşti bani ai putea cumpăra gospodăria cu totul.


MINĂ DE AUR FĂRĂ LUMINĂ. Paradoxal, satele neelectrificate ale comunei Bistra ar putea fi una din cele mai bogate zone ale judeţului. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare in Turism a făcut aici un studiu in urma căruia reiese că imprejurumile satului Aroneşti au un potenţial turistic foarte mare. Locuitorilor acestor zone le vin seara tot felul de idei de investiţii in timp ce mai reglează flacăra din lămpi. "Uite acolo pe deal s-ar putea face o părtie de schi. Dar acolo nu e incă curent. Sunt şi multe mure şi afine pentru turişti, vara", desenează la orizont cu parul de mănat vacile, nea Alexandru Răştei, din satul Novăceşti.


Marin Munteanu, baciul din Aroneşti, vine şi el cu un plan de afacere inchipuit. "Avem in comuna Bistra un platou mare, unde ar incăpea patru terenuri de fotbal. Acolo s-ar putea face o bază de cantonament pentru sportivi. Dar nu sunt nici drumuri pănă acolo, nu e nici curent. Poate doar cineva din străinătate să bage banii aici".


Dar pentru ca cineva să profite de zona considerată profitabilă de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare in Turism, e nevoie ca oamenii de afacere să se lase convinşi să verse bani mulţi aici. Iar orice investitor care ar vrea să viziteze locul in care ar urma să bage milioane de euro, ar trebui să-şi lase deoparte servieta cu bani. Ca să-şi folosească măinile să se caţere pe drumul pieptiş şi intunecat care duce spre Aroneşti.



Un pic de curent

Acolo unde ajunge totuşi curentul electric, oamenii il primesc cu ţărăita. Zeci de familii din patru sate aparţinătoare comunei se plăng că la casele lor ajunge adesea o tensiune a energiei electrice de aproximativ 160 de volţi, deşi, conform contractelor de furnizare, aceştia ar trebui să aibă in prize 220V. Volţii prea puţini se datorează faptului că singurul transformator care există in zonă este solicitat de patru ori mai mult. Din datele de la primărie, acesta trebuie să alimenteze o reţea de 12 kilometri, 150 de gospodării, deşi aparatul este conceput doar să ducă curentul electric pănă la 3 km. Sătenii au depus petiţii peste petiţii, primăria le-a tot trimis mai departe, dar incă nu s-a rezolvat nici această problemă. Deşi transformatorul era deja depăşit de zona pe care trebuia să o acopere, anul trecut reţeaua s-a mărit cu incă zece case, sătenii recunoscănd că au trebuit să plătească, "pe sub mănă", treizeci de milioane de lei. Primarul ştie de aceste mănăreli, dar instituţia lui nu a fost implicată. "Casele acestea, din Novăceşti, au fost racordate clandestin de către angajaţi ai Electrica. Nu ştiu căţi bani au primit aceştia". Intrebat de ce a fost lungită o reţea care deja era de patru ori mai mare decăt trebuia, şeful de la Electrica Cămpeni, Ioan Boglea, găseşte o explicaţie. "Cred că in Novăceşti am mărit puterea transformatorului (?!)". Sătenii care au fost de curănd racordaţi tot 160 de volţi primesc. Din cauza tensiunii scăzute oamenii se plăng că li se strică aparatele electrocasnice in casă. Nea Traian este unul din cei zece care au primit curent la negru acum un an. Incăntat, şi-a pornit televizorul in casă pentru prima dată in viaţa lui. Nu s-a bucurat mult de el. La prima furtună, aparatul i-a explodat.


Drumurile noastre toate, prea multe

Edilul din Bistra zice că in total primăria răspunde de peste 200 de kilomeri de drumuri comunale şi săteşti pentru care, dacă ar trebui să le repare, ar fi nevoie de aproape 350 de miliarde de lei vechi, in condiţiile in care bugetul anual al primăriei este de doar un miliard şi jumătate, venituri proprii. Asta inseamnă că, doar din banii comunei, s-ar repara drumurile prin anul 2250. Edilul a incercat in zadar să acceseze nişte fonduri externe pentru reabilitarea acestor drumuri. Pe drumul comunal care lega Aroneştiul de comună nu se mai poate circula cu maşia de mult timp. Locul e atăt de abrupt şi stăncos in unele locuri incăt e greu de ajuns şi pe jos.

  • Măine veţi putea citi povestea unui sat băcăuan neelectrificat, dar unde există un centru de reparaţii radio-tv.

Citeşte mai multe despre:   special,   pană,   casa,   satul,   curent,   să-şi,   bistra,   aroneşti,   electric,   arone

 



Mai multe titluri din categorie

Misterul rivalității dintre Macedonski și Eminescu

Misterul rivalității dintre Macedonski și Eminescu
Galerie Foto Alexandru Macedonski a trăit, fără îndoială, o viață tumultuoasă în care a cheltuit mai mult decât îl țineau buzunarele. A fost, ca cetățean, colțos, înfășurat în aere aristocrate, avid după recunoaș...

SPP s-a dotat, înainte de Ziua Națională, cu aplicații informatice în valoare de peste 20 de milioane de lei

SPP s-a dotat, înainte de Ziua Națională, cu aplicații informatice în valoare de peste 20 de milioane de lei
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază, instituția care se ocupă cu protejarea demnitarilor, cheltuie peste 20 de milioane de lei pentru dotări hardware și software. 16 loturi ale unui contract-cadru au fost atribuite,...

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 
Unul dintre cele mai importante momente din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, a avut loc tot în timpul unei pandemii, şi...

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”
Galerie Foto Prilejuit de Ziua Națională a României, dialogul cu istoricul Ioan-Aurel Pop, președinte al Academiei Române și una dintre puținele voci limpezi și neatârnate ale prezentului nostru răscolit de incertitudini,...

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere
Istoria este rotundă și se repetă, este o un proverb popular. Proverb care se aplică, pare-se, ad-litteram când vorbim despre politica din România. Între ianuarie 1918, anul Mari Uniri, și sfârșitul anului...

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro
Ministerul Culturii a finalizat, la mijlocul acestei luni, licitația privind atribuirea unui contract referitor la elaborarea documentației și execuția lucrărilor pentru amenajarea, la Timișoara, a Muzeului...

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională
Galerie Foto A fost „Black Friday” la avansări în grad, de Ziua Națională a României. In acest an, printre cei propuși la grade înalte se numără personaje ciudate: un chestor in cadrul Ministerului de Interne - abonat...

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID
Galerie Foto Compania deținută de omul de afaceri Mihai Matei, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, a primit, recent, de la Administrația Națională a Penitenciarelor un contact de peste...

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară
Interviu cu Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” Fără capacități de prelucrare a materiei prime, valoarea producției în anul...

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii
Conflict între polițiști și sindicaliști, în Argeș. Oamenii legii le cer socoteală celor care îi reprezintă. Un ofiţer din cadrul Secţiei 4 Poliţie Piteşti a postat un mesaj public în care își arată dez...

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro
Galerie Foto Cabinetul PNL-PSD-UDMR, condus de generalul Nicolae Ciucă și căruia, mâine, Parlamentul României îi va acorda votul de învestitură, este putred de bogat, pe persoanele fizice care îl compun. Cei 23 de membri ai...

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement
Ministrul desemnat al Digitalizării, Florin Roman susține că PNL și PSD mai au de lucrat la capitolul încredere. El mai spune că rotația premierilor se va produce în baza unui gentlemen's...

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi
Galerie Foto Dependent de morfină, viciu căpătat în Franța, în urma unui tratament medical prescris împotriva gutei, Alexandru Odobescu (1834-1895) mai avea o slăbiciune: femeile tinere. Combinația droguri + dame frumoase...

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat
Instituția condusă de Anca Dragu a majorat, săptămâna trecută, prețul stabilit în august pentru achiziția unei instalații de conferință destinate unei singure săli din Palatul Parlamentului, costul final...

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară
Galerie Foto În urmă cu doi ani, cam pe această vreme, la 112 suna un bărbat disperat: tocmai ce-l alergase ursul pe uliță. Dialogul cu dispecerul de la Poliție, timp de câteva minute, a fost halucinant: „capetele de...
Serviciul de email marketing furnizat de