Cinism - Statul accepta ca romanii sa fie cobai

Consecinta a faptului ca autoritatile au scapat de sub control culturile de soia transgenica, cele mai multe alimente care contin acest produs modificat genetic sunt azi "infestate". Asa se face ca romanii consuma fara a li se spune si fara voia lor mezeluri, lactate si dulciuri care contin organisme modificate genetic. Atitudinea autoritatilor este de un cinism greu de inteles in conditiile in care, desi exista o lege a etichetarii acestor produse, nu fac nimic pentru ca ea sa fie aplicata.

ETICHETE. Nici un produs vandut pe piata romaneasca care contine OMG nu este etichetat potrivit legii

Primul pas al investigatiei l-am facut in magazinele alimentare. Am cautat produse alimentare cu etichete OMG atat in bacanii, cat si in supermarket-uri, care sa fie etichetate in acest sens. Nu am gasit nici un produs etichetat. Pe etichetele alimentelor in care se foloseste soia modificata transgenic nu gasim decat valorile nutritive, proteinele, lipidele, E-urile si toate cele. Pe nici un produs nu scrie: "Acest produs contine organisme modificate genetic", asa cum cere legea. Vanzatorii, cand sunt intrebati despre existenta unor astfel de produse, se uita crucis. Unii dintre ei ne intreaba daca "OMG-urile aste nu sunt un fel de E-uri din alea?" Realizam ca nici cumparatorii nu stiu ce consuma, dar nici vanzatorii nu stiu ce vand. In Uniunea Europeana, legea obliga ca orice produs alimentar care contine peste 0,9% organisme modificate genetic sa fie etichetate. In Romania, la fel, singura deosebire fiind ca la noi legea nu se aplica, astfel incat nici un produs alimentar nu poarta eticheta OMG. Asadar, daca cetatenii din statele membre UE beneficiaza de dreptul de libera alegere, putand cumpara sau nu astfel de produse care implica riscuri asupra sanatatii, cetateanului roman i se refuza acest drept. De asemenea, cetateanul european este informat prin ample campanii mediatice despre riscurile pe care le-ar putea implica organismele modificate genetic asupra organismului uman. La noi, "campaniile" de informare a cetatenilor se reduc la publicarea pe site-ul Ministerului Mediului, la o sectiune care nici macar nu este la prima vedere, a notificarilor depuse de firmele care vor sa comercializeze in Romania produse care contin organisme modificate genetic. In orice tara civilizata, autoritatile nu ar fi indraznit sa aiba o asemenea atitudine, mai ales ca cercetatorii ecologisti semnaleaza posibilitatea aparitiei unor grave efecte adverse asupra sanatatii umane. Statutul de cobai este numai in interesul firmelor producatoare de OMG. In cazul in care efectele adverse asupra sanatatii vor aparea intr-un timp relativ scurt, firmele nu vor putea fi acuzate, deoarece, oficial, in Romania nu s-a demonstrat existenta pe piata a acestor organisme modificate genetic.

RISC. Produsele din ciocolata contin grasimi vegetale si probabil OMG

RECUNOASTERE TACITA. Am cerut explicatii autoritatilor indrituite cu gestionarea unor astfel de situatii, respectiv Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor si Agentiei Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. Raspunsurile primite au fost niste eschive mai mult sau mai putin reusite in a pune punctul pe i, fapt de inteles din moment ce acestor institutii nu li s-au pus la dispozitie instrumentele necesare pentru depistarea organismelor modificate genetic din produsele alimentare. Agentia Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor recunoaste ca in Romania nu exista nici in ziua de azi un laborator pentru testarea si detectarea Organismelor Modificate Genetic in alimente si furaje, pentru o mai buna monitorizare a acestora. "In cazul alimentelor obtinute din organisme modificate genetic sau care contin aditivi si arome modificate genetic ori obtinute din organisme modificate genetic este obligatorie mentionarea pe eticheta a informatiilor suplimentare referitoare la prezenta OMG, conform Hotararii de Guvern nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor. (…) Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor isi propune, in primul rand, adoptarea noilor reglementari europene privitoare la regimul OMG pentru a avea toate mijloacele legale de protejare a sanatatii oamenilor si a animalelor. De asemenea, impreuna cu celelalte autoritati competente in acest domeniu, Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor are ca obiectiv monitorizarea importului, producerii si comercializarii alimentelor si furajelor produse din sau care contin organisme modificate genetic, incepand cu punctele de control la frontiere si continuand cu traseul OMG pe lantul alimentar si al furajelor. Totodata, se are in vedere echiparea unui laborator pentru testarea si detectarea Organismelor Modificate Genetic in alimente si furaje, pentru o mai buna monitorizare a acestora", raspunde ANSV. Cu alte cuvinte, chiar daca s-ar accepta ca aceste organisme modificate genetic se regasesc in produsele alimentare, ANSV nu ar putea face nimic, din moment ce nu are cu ce sa le depisteze.

UE. Occidentalii sunt respectati de autoritati fiind informati in legatura cu continutul alimentelor

"PROTECTIA CONSUMATORULUI". Una dintre intrebarile puse Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor a fost cum se explica faptul ca, desi Romania este cel mai mare producator de soia transgenica din Europa, produsele finite nu sunt etichetate conform directivelor europene, astfel incat consumatorul sa poata decide singur daca va consuma sau nu astfel de produse. Dupa ce ni se spune (pentru a cata oara?) ca legea obliga etichetarea produselor care contin OMG-uri, se gaseste si o "justificare". "Soia modificata genetic este utilizata, in principal, la obtinerea uleiului, produs pentru care Ministerul Sanatatii ne-a comunicat faptul ca nu contine proteine sau ADN-uri ale materiilor prime", deci se incadreaza in prevederile amintite anterior prin care nu se supun cerintelor suplimentare de etichetare. Aceeasi interpretare a fost comunicata si de SC Institutul de Cercetari Alimentare SA unor unitati de industrializare a uleiului din Romania. De mentionat ca, o data cu adoptarea in legislatia romaneasca a Reglementarii nr.1830/2003 privind trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic si trasabilitatea alimentelor si hranei pentru animale, produse din organisme, aceste exceptii se elimina". Insa interesant este in baza caror analize s-a stabilit ca uleiul nu contine proteine sau ADN-uri ale materiilor prime, din moment ce ANSV recunoaste ca in Romania nu exista un laborator care sa poata face astfel de determinari.

PRINDE ORBUL… Intreband ANPC-ul daca a sanctionat vreun agent economic pentru ca nu a etichetat produsele ce contin OMG, aflam: "In cursul anului 2003, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor a intreprins actiunea de contactare a marilor unitati de industrializare a uleiului, pentru a verifica modul de asigurare a trasabilitatii produselor. Unele unitati de industrializare a uleiului au comunicat ca furnizorii de seminte nu inscriu in documentele insotitoare expresia "organism modificat genetic", altele s-au prevalat de scrisoarea emisa de SC Institutul de Cercetari Alimentare SA mentionata la pct.1. "Nu este greu de observat ca avem de-a face cu un adevarat lant al slabiciunilor. Cu alte cuvinte exista autoritati care spun in documente oficiale ca anumite produse nu contin OMG-uri, dar ele nu pot dovedi acest fapt atata timp cat nu exista un laborator specializat sau alte instrumente care sa determine organismele modificate genetic. Ba, mai mult, ANPC se prevaleaza de aceleasi documente si conchide: "Pana in prezent, pe piata din Romania nu a fost semnalata existenta unor produse cu organisme modificate genetic in continut sau eventuale suspiciuni de existenta a unor astfel de produse". Parafrazandu-l pe a lu’ Parizianu, din Morometii, am intrebat si noi : "Pe ce te bazezi?""

EFECTE. Branzeturile din soia pot avea consecinte grave

(DEZ)INFORMAREA POPULATIEI. Am aratat la un moment dat ca, desi Romania s-a obligat prin acordul de la Cartagena sa informeze populatia, prin campanii mediatice, despre ceea ce inseamna aceste organisme modificate genetic, nu o face. Populatia nu are acces la informatie oficiala despre OMG-uri decat pe site-ul Ministerului Mediului, undeva pe la sectiunea "Informatii generale". Dar, chiar si asa, romanii numai din titulatura acestora se arata reticenti, desi le consuma la scara larga fara sa stie. Cel putin putem afirma asta pana cand autoritatile statului nu ne vor demonstra cu analize de laborator ca OMG-urile nu exista in produsele alimentare de la noi. Un sondaj recent al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor din Romania (APC), efectuat asupra unui grup de circa 250 de bucuresteni de toate varstele, a relevat faptul ca o foarte mare parte a consumatorilor intervievati considera alimentele provenind de la organismele modificate genetic (OMG) ca fiind mai putin bune decat alimentele obisnuite. Astfel, 47% dintre intervievati apreciaza ca alimentele modificate genetic sunt mai putin bune decat cele normale, 4% le considera la fel de bune, si doar 3% le apreciaza mai mult decat pe cele normale. Un procent foarte mare (46%) nu s-a pronuntat asupra diferentei intre alimentele modificate genetic si cele normale. Precautia consumatorilor fata de o categorie de alimente aparte este demonstrata de faptul ca aproape toti considera necesara etichetarea corespunzatoare a alimentelor provenind din OMG: 98% dintre intervievati apreciaza necesara etichetarea de acest tip, pe cand doar 1% nu o considera necesara. In cazul in care ar putea sa aleaga, doar 12% dintre bucurestenii intervievati de APC ar cumpara alimente modificate genetic, pe cand mai mult de trei sferturi (78%) nu ar alege acest tip de alimente. Procentul de nehotarati a fost de 10%. Sondajul APC poate constitui un semnal pentru autoritati in vederea urgentarii discutarii unor reglementari de protectie a consumatorilor relativ la alimentele modificate genetic. Astfel, consumatorii trebuie avertizati prin etichete corespunzatoare ca alimentele provin din organisme modificate genetic, ei putand astfel sa aleaga in deplina libertate daca cumpara un astfel de produs sau nu.

RISCURI

Cercetatorii ecologisti din tara si din strainatate sustin ca OMG-urile sunt daunatoare sanatatii. Ei au mai multe argumente cu care pledeaza in acest sens. Unul dintre ele ar fi acela ca testele analitice existente si bazele de date continand substantele toxice naturale sau nutrientii prezenti in alimentele conventionale nu sunt adecvate pentru a testa modificarile neintentionate ale derivatelor GE. Un alt argument ar fi acela ca ingineria genetica poate afecta in mare masura toxinele, alergenii sau nutrientii din alimente. Aceiasi cercetatori ecologisti mai sustin ca alergiile asociate alimentelor pot fi exacerbate prin inginerie genetica, iar folosirea genelor marker ar conferi rezistenta la antibiotice in unele alimente GE, ridicand probleme de sanatate.

FRANTA

In august 2000, guvernul francez a cerut distrugerea a 46 de hectare de soia care erau contaminate cu soia MG. Culturile au fost infiintate pentru a produce seminte in zona sudica indepartata a Frantei si contineau intre 0,8 si 1,5% material genetic modificat.

REPLICA

Una din cele mai active organizatii neguvernamentale ecologiste care se ocupa de problematica OMG este ECOSENS. Gabriel Paun, coordonator de proiect in cadrul organizatiei, a anuntat recent ca Grupul de Lucru-OMG, care intruneste alte douazeci de organizatii neguvernamentale, va verifica daca alimentele de pe piata din Romania au in compozitie produsi proveniti din soia modificata genetic. In acest sens, mai multe produse alimentare din Romania, care au soia sau uleiuri din soia in compozitie, vor fi trimise la un laborator de specialitate din Austria.

Riscuri economice

Extinderea culturilor MG in Romania ar putea ingreuna negocierile de aderare a acesteia la UE. Posibilitatea existentei OMG-urilor pe piata Romaniei - fie din productie proprie, fie provenind din importurile din SUA sau Argentina - cum ar fi, de exemplu, soiul de cartofi Bt, care nu a fost aprobat de UE, ar putea influenta functionarea pietei comune a UE o data cu aderarea Romaniei. Mai mult decat atat, omisiunea Romaniei de a eticheta chiar si acele OMG-uri care au fost deja aprobate de UE ar putea crea serioase probleme pentru aderare.

EFECTE. Toate OMG-urile prezente in Romania contin gene care confera rezistenta la antibiotice (ABR). Directiva UE, revizuita cu privire la eliberarea deliberata de OMG-uri in mediul inconjurator - prevede eliminarea pana in 2004 a plantelor deja comercializate care contin gene de rezistenta la antibiotice "care ar putea avea efecte adverse". Pana in 2008, toate culturile care contin gene ce confera rezistenta la antibiotice va trebui sa fie distruse. In prezent, in UE este pus la punct un plan pentru inasprirea regulilor de etichetare si de urmarire a alimentelor si furajelor MG si a derivatelor acestora. Comisia Europeana defineste "principiul urmaririi" in cadrul art. 182 (ultimul aliniat) din memorandumul la propunere a COM (2001) 182 (final) ca fiind: "posibilitatea de a detecta OMG-urile si derivatele acestora in orice stadiu s-ar afla, incepand cu intrarea pe piata si continuand pe parcursul procesului de productie sau de distributie, facilitandu-se controlul acestora, precum si posibilitatea de a fi retrase de pe piata". Pentru ca acest principiu sa aiba eficacitate, Comisia Europeana intentioneaza sa introduca cateva reguli de urmarire si etichetare a OMG-urilor destinate producatorilor. Operatorii vor fi obligati sa eticheteze produsele pre-ambalate si sa transmita destinatarilor informatiile legate de codul unic al OMG-ului, in cazul in care produsul este reprezentat de sau contine OMG-uri. Mai mult, procesul de etichetare folosit in prezent va trebui sa fie inlocuit cu un sistem de etichetare, care sa permita ca produse precum uleiul de soia, in care ADN-ul strain nu poate fi detectat, sa fie etichetate in cazul in care contin mai mult de 1% OMG-uri.

SOLUTII. Membri ai Parlamentului European au propus coborarea acestui prag de la 1% la 0,5%, peste care orice contaminare accidentala a produsului cu OMG-uri sa fie etichetata in mod obligatoriu. Acestia au propus, de asemenea, si interzicerea produselor care contin OMG-uri care nu sunt aprobate in UE. In cazul in care Romania continua cultivarea soiurilor MG in scop comercial, precum si importurile de soiuri si seminte MG si nu reuseste implementarea unui sistem viabil de separare si etichetare a acestora, nu va putea sa se armonizeze cu UE.

DEZASTRU

Consilierul Ministerului Agriculturii pe probleme OMG este reputatul dr. ing. Constantin Sin. Domnia sa este un sustinator al tehonologiei genetice, considerand ca "unele intamplari nefericite petrecute in Europa (boala vacii nebune, scandalul cu dioxina s.a.) ii indreptatesc pe unii consumatori sa fie mai reticenti fata de aceste produse, insa unele grupuri de interese sunt responsabile pentru manipularea masei de consumator". In ceea ce priveste impactul economic in momentul in care, dupa 2007, culturile transgenice ar putea fi desfiintate, consilierul MAA considera ca "ar fi un dezastru pentru agricultura Romaniei daca cineva s-ar gandi sa scoata din cultura soia modificata genetic".

SONDAJ

Ati cumpara alimente cu OMG?		Considerati necesara etichetarea alimentelor cu OMG?		Cum sunt alimentele cu OMG fata de cele normale?