Comasarea alegerilor locale cu alte tipuri de alegeri, interzisă prin lege

Astfel, un proiect de lege pus recent în dezbatere la Parlament stipula interzicerea comasării alegerilor locale cu alte tipuri de alegeri, precum şi interzicerea organizării scrutinului local mai devreme de 30 de zile înainte de încheierea mandatelor aleşilor locali. 

Proiectul de lege pentru modificarea OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ şi pentru completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pus pe masa senatorilor, la finalul săptămânii trecute, de opt parlamentari REPER are drept scop blocarea „comasării neconstituționale a alegerilor”. 

Mai exact, inițiativa face referire la alegerile locale, interzicând organizarea acestora în zilele în care sunt stabilite alte tipuri de alegeri: „Data alegerilor, stabilită în condiţiile prezentului articol, nu poate fi stabilită în aceeaşi zi cu un alt tip de scrutin electoral”. 

Totodată, potrivit proiectului, alegerile nu vor putea avea loc „mai devreme de 30 de zile anterior finalizării mandatului în curs al aleşilor locali”.

O altă modificare, de această dată a OUG 57/2019, vizează scăderea numărului de zile disponibile pentru validarea mandatului primarului declarat ales de la 20, cât este în prezent, la 15: „Mandatul primarului declarat ales este validat în termen de 15 zile de la data desfăşurării alegerilor de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, în procedură necontencioasă. Validarea se realizează la judecătorie, după depunerea raportului detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale, potrivit legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, prin încheiere pronunţată în camera de consiliu, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a cererii”.

Bulversează alegătorii și scurtează mandatele aleşilor locali aflați în funcţie

Inițiatorii spun că, în primul rând, aproape jumătate dintre români consideră că alegerile din 2024 ar trebui organizate separat, după cum reiese dintr-un sondaj recent, iar, pe de altă parte, prin modificările propuse, s-ar a evita situațiile în care noua administrație locală ar fi aleasă cu luni bune înaintea încheierii mandatului în curs, „ceea ce ar perturba buna funcționare a administrației locale și ar putea afecta serviciile publice și proiectele în curs de desfășurare”.

Mai mult, parlamentarii REPER nu au încredere nici în capacitatea alegătorilor de a pune ștampila acolo unde își doresc, pe motiv că, în cazul comasării scrutinelor, ar fi bulversați de numărul mare de buletine de vot și de candidați. „Atunci când aceste alegeri locale sunt comasate cu alte tipuri de alegeri, precum cele pentru Parlamentul European, cetăţenii pot fi induşi în eroare din cauza numărului mare de buletine de vot şi de candidaţi. În plus, organizarea mai multor tipuri de alegeri în aceeaşi zi creează riscul ca mesajele candidaţilor şi ale partidelor politice să fie mai puţin articulate şi mai puţin relevante pentru alegători, iar procesul democratic să fie afectat prin reducerea capacităţii cetăţenilor de a lua decizii informate”, se arată în expunerea de motive.

„Comasarea forțată a alegerilor este în sine un act neconstituțional”, spune deputatul Andrei Lupu, unul dintre inițiatori, care precizează că prin acest proiect depus în Parlament s-a dorit chiar blocarea intenției Guvernului de a face acest lucru: „CCR a stabilit încă din 2008 că nu pot fi adoptate Ordonanțe de urgență atât timp cât un proiect pe aceeași temă se află în Parlament. Cum proiectul nostru a fost depus deja, orice tentativă a Guvernului de a adopta o Ordonanță de urgență pe aceeași temă, inclusiv de comasare, devine neconstituțională”.

Liderii PSD și PNL s-au blocat singuri

​Cu toate că, cel puțin în privința comasării alegerilor locale cu cele europarlamentare, părea că s-au înțeles deja, pentru data de 9 iunie, cele două partide din Coaliție au încheiat negocierile de luni seara pentru calendarul alegerilor electorale din 2024 cu un eșec răsunător. Liderii PSD și PNL nu au reușit să ajungă la un consens, iar mărul discordiei care a crescut tensiunea în Coaliție și a blocat discuțiile este candidatura la prezidențiale: cele două partide vor să aibă candidat unic la prezidențiale, însă niciuna dintre formațiuni nu vrea să renunțe la candidatura pentru propriul președinte. O nouă întâlnire a Coaliției ar urma să aibă loc vineri, 16 februarie, însă există foarte mari șanse ca toate scrutinele să se desfășoare la termen. 

Implicarea cetățenilor în deciziile locale

Un alt proiect de lege care vizează administrațiile publice locale a fost pus în dezbatere la Senat, la începutul acestei săptămâni, și are ca scop o implicare mai mare a cetăţenilor în luarea deciziilor privind dezvoltarea localităţii lor, prin implementarea bugetării participative la nivel local. 

Astfel, cei doi inițiatori - deputați ai Forței Dreptei - propun alocarea unui buget pentru implementarea proiectelor de dezvoltare locală propuse și votate de locuitori comunității respective. În cazul oraşelor şi municipiilor, care au venituri mai mari decât comunele, inițiativa legislativă prevede procent minim obligatoriu, de 1% din veniturile proprii, pentru bugetarea participativă: „procentul de 1% este unul rezonabil, care poate fi folosit pentru consultarea populaţiei și identificarea unor priorități locale”.

Documentul prevede și sancțiuni pentru autoritățile publice locale care nu ar respecta principiul bugetării participative, ce constau în „sistarea alimentării cu cote, respectiv sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și cu transferuri consolidabile, până la aprobarea corectă a bugetului de către autoritățile deliberative cu respectarea principiului bugetării participative”. 

„Implementarea bugetării participative ca prevedere obligatorie la nivel local este o necesitate pentru a asigura o mai bună reprezentare și implicare a cetăţenilor în deciziile care îi afectează. De asemenea, se asigură o distribuție transparentă a unei părţi a resurselor publice, în funcție de nevoile identificate de majoritatea cetăţenilor participanţi la procesul de consultare publică”, se arată în expunerea de motive.