Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conferința - care s-a bucurat de prezența ministrului Mediului, Barna Tánczos, a ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a reprezentanților unor companii implicate în zona de salubrizare și ai autorităților locale din mai multe județe - a scos în evidență faptul că România are foarte mult de recuperat în ceea ce privește colectarea selectivă și tratarea deșeurilor. Bani sunt, proiecte avem, dar în ceea ce privește implementarea lor nu ne putem lăuda cu un ritm prea bun, după cum a subliniat ministrul Marcel Boloș.
Prezent la dezbateri, ministrul Mediului Barna Tánczos a declarat că va trebui să desființăm gropile de gunoi prin colectarea separată și prin creșterea gradului de reciclare. „ (…) punctul meu de vedere este că nu se pot asigura servicii de calitate, nu se poate ajunge la realizarea țintelor, nu putem avea rezultate bune dacă nu facem primul pas, și anume colectarea separată la nivelul individului. Putem acuza toate autoritățile, putem acuza firmele de salubritate, putem acuza primăria, putem amenda primăria și facem acest lucru. Primăriile plătesc milioane de lei, anual, pentru nerealizarea țintelor. Aceste amenzi sunt plătite practic din buzunarul cetățeanului”, a declarat ministrul. El a participat la această conferință venind direct de la reuniunea informală a miniștrilor mediului din UE.
1,2 miliarde de euro vin prin PNRR
Prin planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) România are la dispoziție 1,2 miliarde de euro pentru investiții în infrastructura de colectare separată. De asemenea, mai este disponibil încă un miliard de euro prin POIM pentru investiții în colectarea și tratarea deșeurilor. Ajungând la problema tratării, ministrul Barna a spus că România are nevoie de câteva stații de tratare termică a deșeurilor, ceea ce înseamnă obținerea de energie. „Din păcate, problema este că pentru valorificarea energetică nu mai avem bani europeni. Ultimul tren a fost pierdut de București. O finanțare de peste 300 de milioane de euro. Aceasta s-a dus, nu se va mai întoarce, și din acest motiv Bucureștiul nu o să aibă o tehnologie de valorificare energetică. A fost o dezbatere politică ce a omorât proiectul”, a spus ministrul.
Danemarca a ajuns să colecteze selectiv pe 10 fracții. Noi ne chinuim cu 3-4. A încercat Sibiul cu 5, dar nu știu cu ce rezultate”.
primarul orașului Buzău, Constantin Toma
Sunt județe care încă nu au planuri elaborate
„România a avut la dispoziție fonduri pentru 2014-2020 de aproape un miliard de euro pentru sistemul de management al deşeurilor, nu am fost foarte harnici”, a spus, la rândul său, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. Şi acum mai avem judeţe care sunt în curs de elaborare a acestor documente strategice, pentru că ele sunt baza finanţărilor, deși au avut destul timp la dispoziție să facă acest lucru. „Urmează să continuăm finanţările prin programul operaţional de dezvoltare durabilă, unde avem un buget de un miliard de euro pentru sistemul de management integrat al deşeurilor, pentru divizarea acestui sistem. Deci sunt autorităţi locale care fac demersuri ca să ajungă România mai curată şi, uşor, să ne îndreptăm şi spre zona de economie circulară şi să vedem deşeurile şi ca pe o resursă energetică ce poate fi valorificată”, a mai spus ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene
București, exemplul negativ
Cel mai mare oraș al țării, Bucureștiul nu are nici în prezent o stație de tratare a deșeurilor. În Capitală se colectează doar în mică măsură selectiv deșeurile, nu se tratează și la groapa de la Vidra ajung 65.000 de tone de gunoi. Deocamdată la nivel acestui oraș se fac planuri. De-abia acum Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) București pregătește organizarea unei licitații pentru construirea unei stații de tratare mecanico-biologică, în condițiile în care orașul produce anual 350 kg de deșeuri pe cap de locuitor (media UE este de 500 kg). De asemenea, împreună cu Consiliul Județean Ilfov este în plan construirea unui sistem de management integrat al deșeurilor. „Avem studiul de fezabilitate pregătit, urmează identificarea terenului și trecerea la exproprieri”, a spus Dragoș Iordache, de la ADI București, care a adăugat că și la nivelul celor șase sectoare ale Capitalei există proiecte de investiții.
„S-au pierdut multe oportunități la București. Ar fi trebuit să fie un exemplu pentru toată țara. Lipsește sistemul de sortare și tratare mecanico-biologică. Legea este foarte clară. Nu se poate duce nimic la depozitare decât după tratare, dar acest lucru nu se întâmplă în București”.
Ionel Ciuclea, președintele Asociației Române pentru Managementul Deșeurilor
Județul Galați, un exemplu de urmat
Cu totul altfel stau lucrurile în județul Galați, unde Consiliul Județean a reușit să demareze un proiect-pilot pentru producerea energiei electrice din deșeuri. Este vorba despre construirea unei stații performante, singura de acest gen din România, de tratare a deșeurilor biodegradabile și reziduale. Ea este dotată cu un digestor, un echipament industrial de ultimă generație, și o turbină cu ajutorul căreia se va produce energie electrică din deșeuri, a spus președintele Consiliului Județean (CJ) Galați, Costel Fotea. De asemenea, CJ Galați a depus luna aceasta un nou proiect pentru a obține o finanțare europeană în vederea achiziționării unor mașini pe hidrogen care să fie utilizate la colectarea deșeurilor.
