Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
CRACIUN DE POVESTE
O data cu venirea Sarbatorilor de iarna, taranul roman isi lasa grijile deoparte si se pregateste cum se cuvine sa sarbatoreasca Nasterea Domnului, asa cum o stie el cel mai bine: colindand.
Dincolo de toate grijile si in ciuda celor rele de peste an, taranul roman gusta cu adevarat frumusetea Sarbatorilor de iarna, celebrandu-le prin respectarea traditiilor stravechi. Oamenii sarbatoresc Nasterea Domnului, lasandu-si sufletele invaluite de farmecul colindelor; se bucura si se veselesc cu totii, lasand speranta de mai bine sa renasca. Ei incearca sa fie mai buni, mai generosi, caci aceasta bucurie a sarbatorilor nu e niciodata deplina daca n-o imparti si cu altii, dupa cum ne indeamna batranul nostru colind: "Si nu uita cand esti voios, romane, sa fii bun!".
Colindele din tara noastra nu seamana cu cantecele de Craciun din Europa Centrala si Occidentala si, oricum, colinda noastra din vechime suna altfel:
Sunt desigur motive biblice, dar interpretate de oameni din popor. Poporul, la intelepciunea si cultura pe care le avea, a transpus o serie de motive biblice in conformitate cu posibilitatea lui de intelegere. Intotdeauna au existat lideri, niste oameni deosebiti, cu talent si mai umblati, mai cu har, care au reusit sa transmita aceste oratii:
|
"Pestele de mare In gradina ca-mi sare Si-n mreaja ca mi-l baga. Pescarul il blestema, zice: Din oase de peste, Casa-si martaceste; Din mate de peste, Casa-si lantuieste; Din solzii de peste, Casa-si inveleste; Din sange de peste, Casa-si zugraveste." (colind de pescar) |
"Sus la munte ninge, Ninge si mi-s ploua, â¦â¦â¦â¦â¦â¦â¦â¦ Mi s-au aciuiatu, Intr-o droaie de ciute, Cele ciute multe, Si nepricepute, Toate-n par s-adapa, Dar ciuta-mioara, La bot galbioara, La par sprintioara, In par nu s-adapa." (colind de baiat) |
|
"Iceasi, Doamne, ân ceaste curti, Ceaste curti, ceaste domnii, Ceale mai ânalte âmparatii, Crescutu-mi-au, Nascutu-mi-au, Doi meri ânalti Si minunati, De tulpini cam departati, (Colindul-al mare de casa) |
Incepeau cu casa preotului si terminau la primarie. Acolo, primarul ii intreba daca au sarit vreo casa. Daca da, ceata era sanctionata si intoarsa din drum. In Campia Baraganului exista un mare tezaur de colinde. In aceasta zona, colindul a definit un muzeu: Muzeul National al Agriculturii. Istoria acestui muzeu, ce se afla in orasul Slobozia, judetul Ialomita, este o poveste care se intinde de peste 30 de ani. A fost o istorie de zbucium, de cunoastere, de acumulare, de intelepciune. Muzeul acesta a aparut in preajma Sarbatorii Craciunului, intr-o perioada cand in Romania colindul era interzis. Plecat in cautare de dovezi folcloristice pe meleagurile ialomitene, Razvan Ciuca, astazi directorul Muzeului National al Agriculturii din Slobozia, pe vremea aceea un simplu muzeograf, ramane fascinat de colindele pe care le aude in satul Socariciu (Unirea de azi) si incepe sa le inregistreze si sa le invete. El aduce dovezi clare ca pe valea Ialomitei exista un tezaur de folclor, prin colectia de colinde culese de la oamenii din zona.
|
AJUNUL
| ||
|
|
|
Mai la varf la noua meriMai la varf la noua meri / Mi-arde noua lumanari. / Sus imi arde, jos imi pica. / Pica una, pica doua, / Pica noua picaturi, / Trei din vin si trei din mir. / Trei din apa limpejoara / Dar in ea cine se scalda? / Scalda-i bunul Dumnezeu. / S-a scaldat si s-a-mbaiat, / Vesmant alb si-a primenit, / La biseric-a pornit. / La biserica au pornitu, / Cu vin bun s-au miruitu / Cu vin bun s-au miruitu. / Mai de rand cu Dumnezeu, / S-a scaldat si Mos Craciun. / S-a scaldat si s-a-mbaiat. / Vesmant alb au primenitu, / Cu vin bun s-au miruitu / La biseric-au pornitu. / Mai de rand cu Dumnezeu, / S-a scaldat jupan Ion, / S-a scaldat si s-a-mbaiat. / Cu-a lui dalba sotioara / Si cu ai lui dragi copilasi / Se scaldara, se-mbaiara. / Vesmant alb au primenitu, / La biseric-au pornitu, / Cu vin bun s-au miruitu. / Ferice om bun de tine. / Tu, mie te potrivesti, / Tu, mie si sfintilor. / Nu ma, Doamne, potrivesc, / Nici tie, nici sfintilor, / Nici la toti sfintii de-a randul / Si ma, Doamne, potrivesc, / Potrivesc faptelor mele, / Potrivesc faptelor mele. / Fost-am tanar si-am pututu, / Mi-a dat mana si-am avutu, / Casa la drum am facutu. / Cati frigurosi au intratu, / Ei mie mi-au multumitu, / Si mie si sfintilor. / Fost-am tanar si-am pututu, / Mi-a dat mana si-am avutu, / Mese la drum am facutu. / Cati flamanjiori au mancatu, / Ei mie mi-au multumitu, / Si mie si sfintilor. / Fost-am tanar si-am pututu, / Mi-a dat mana si-am avutu, / Puturi la drum am facutu. / Cati secetosi au bautu, / Ei mie mi-au multumitu, / Si mie si sfintilor. / ............................................................ / Fost-am tanar si-am pututu, / Mi-a dat mana si-am avutu, / Si pe toate le-am facutu. / Ei mie mi-au multumitu, / Si mie si sfintilor, / Dar mai mult parintilor. (cules de Razvan Ciuca din com. Colilia, jud. Ialomita 1980) / Sub zoare de soare(colind de baiat) Sub zoare de soare, / Ostrovel de mare / Crescut mi-au crescut / Di-un verde d-ai vantul. / Sus mi-e frunza-i deasa / Jos dobrita-i (dumbrita-i) groasa / La dobrita (dumbrita-i) ei / Osti mi-au tabarat, / Osteni muntenesti, / Dalbe si-unguresti. / Celesi muntenesti / N-au domni, n-au stapani. / Celesi unguresti / Mi-au domni, mi-au stapani. / Ele sfat ca-si face / Dupa domni sa-mi plece. / Domni ca mi-l dâaflara / Ici la cest domn bun / Jupanul (cutare) / Mi-are di-un fecior / Si-ar fi bun de domn. / Mergeti mari boieri, / Mergeti de-l cereti / La taica, / La maica, / Taica-su l-ar da, / Maica-sa n-ar vrea. / Caci e mititel, / Mic nepriceput, / Nu stie-a domniri / Nici de-anparatiri / Mari boieri graia: / Da-ni-l, taica, da-ni-l, / Da-ni-l, maica, da-ni-l, / Ca-i lesne-a domni / Si de-anparati. / Sa stea-n cap de masa, / Sa bea, sa manance, / Pahar sa ridice, / Cal bun sa-ncalice, / Pe poarta sa-mi iasa. / Si-oi sa le-mparteasca / Osteni muntenesti, / Dalbe si-unguresti. / Si-oi sa le-mparteasca / Arme la darmaci, / Cai la calarasi, / Lei la lefegii, / Slugi la mari boieri. / (cutare) Fat-Frumos / Fie sanators / Cu frati cu parinti / Cu noi cu totii / Noi cu bunaseara! / (cules de Razvan Ciuca din com. Unirea, jud. Calarasi 1974) Lumea creata de DumnezeuColindele culese din Campia Baraganului i-au permis muzeografului Razvan Ciuca sa obtina acordul de a face ceea ce astazi poarta numele de Muzeul National al Agriculturii din Slobozia, de altfel, singurul de acest gen din Europa. Ramas un vesnic indragostit de colindul romanesc, directorul muzeului obisnuieste sa spuna: "Lumea a fost creata de Dumnezeu cu plugul, dar sigur avea si un colind langa plug!". |
