Comoara de la Jidvei

A fost odată ca niciodată... Legende şi adevăruri de pe Valea Târnavelor. Luni, 1 martie, Jurnalul Naţional vă dezvăluie secrete despre cum se naşte un vin bun şi vă invită să ascultaţi un album cu melodii populare interpretate de Ansamblul Jidvei România, într-un aranjament orchestral aparte realizat de dirijorul Stelian Stoica.

Poveşti cu cetăţi şi castele, cu domni şi domniţe. Toate alături de un album cu muzică bună, care te îndeamnă la joc, veselie şi-o degustare. Ca să simţi parfumul de podgorie în toamnă însoţit de un miros discret de flori de lămâi sau să te laşi furat de vioiciunea, prospeţimea sau de sevele de măr copt înnobilat cu mireasma florilor de viţă... Via a fost cultivată cu succes chiar şi de traco-geţi. Atât de bine, încât grecii veneau până prin locurile acestea, astăzi populate de români, ca să cumpere vin.

În zona Transilvaniei de astăzi, săpăturile arheologice au scos la lumină obiecte specifice activităţii de cultivare a viţei-de-vie. diverse izvoare istorice dovedesc faptul că vinul a fost băutura preferată a dacilor, iar la venirea romanilor ei erau maeştri în prepararea acestei licori.

DRUMUL VINULUI
Pe plaiuri legănate de cântecul strămoşesc de pe Valea Târnavelor, în inima ţării, şoseaua te poartă şerpuit pe Drumul Vinului. Vei afla, dragă călătorule, că viile de pe Valea Târnavei, deşi sunt cunoscute încă de pe vremea dacilor, nu dacii sunt cei care au adus aici soiuri de viţă nobilă, ci germanii. "Unul din cei mai mari viticultori ai Târnavei a fost Ambrozie, un pasionat al viilor, al vinului. El a deţinut suprafeţe de vie aproape peste tot. Cele mai multe le-a avut între Sighişoara şi Crăciunel, şi pe Târnava Mică şi între Zagăr şi Sighişoara. Acest om a venit din partea Rinului, de undeva din apropiere de Frankfurt.

Neamurile lui au strălucit în descrierea podgoriilor germane, dar şi din toată Europa. Într-o zi, Ambrozie merge în piaţa din Mediaş unde întâlneşte o ţărancă. Aceasta avea un coş plin cu struguri de vânzare. Ia o boabă de strugure, o gustă. Vede că-i mustoasă-acidă. O roagă pe ţărancă să-i aducă şi lui corzi din acea viţă-de-vie. Le altoieşte şi realizează pentru prima dată în mod ştiinţific un soi. Îl botează «Feteasca Regală»!", spune domnul Ioan Buia, directorul Complexului de vinificaţie de la Jidvei.

Trecând pe lângă tărâmul impresionant de viţă-de-vie de la Jidvei vei ajunge la Cetatea de Baltă, unde, pe o frumoasă terasă a unui deal blând, se înaltă semeţ Castelul Jidvei. Astăzi, la castel se ţin degustări de vinuri, se mai ţine câte un bal cu ocazii speciale sau se înveseleşte în toamnă, când Festivalul "Strugurele de Aur" dă semnalul că e vremea culesului. Istoria castelului nu a fost una urmărită de linişte şi pace, aşa cum îţi dă senzaţia. A fost construit în jurul anului 1620, iar din alte surse, la 1560 (după cum apare într-o enciclopedie maghiară de la 1758).

A fost în posesia a mai multor familii de nobili maghiari, o perioadă de 150 de ani. A fost donat, a fost pierdut la cărţi. A avut o istorie destul de "aventuroasă" şi complicată.

Potrivit doamnei Irina Incze, care, fără a fi castelană, se ocupă de bunul mers al vieţii de la curte, "în timpul comunismului a fost trecut la IAS, şi a funcţionat aici o secţie de şampanizare. În acea perioadă s-a distrus totul, nu a mai rămas nici măcar un obiect care să amintească de măreţia castelului. După revoluţie, castelul a fost revendicat şi s-a retrocedat familiei Haller. Ultimul descendent l-a vândut familiei Necşulescu, Liviu (tatăl) şi Claudiu (fiul), devenind din nou proprietate privată.

Din 2003 s-a început renovarea sa. S-a renovat doar pivniţa, parterul, şi urmează etajul unu şi al doilea. S-a lucrat cu specialişti, cu designeri, pentru carenovarea şi restaurarea să corespundă unei perioade de Ev Mediu".

 

Colaj de cântece autentice
Ediţia de Colecţie de luni, 1 martie, va fi însoţită de un CD care cuprinde muzică autentică: un colaj de cântece în interpretarea Junilor de la Jidvei, melodii de o rară frumuseţe, puse în valoare de membrii grupurilor vocale, bărbăteşti, de femei şi mixte ale Ansamblului Jidvei România, şi o suită de melodii ce poartă semnătura Orchestrei Jidvei, sub bagheta dirijorului Stelian Stoica.

În 1972, la Orlat-Sibiu a luat fiinţă Ansamblul "Căluşerul", deosebit de apreciat în întreaga ţară, la scurt timp de la înfiinţare. După constituirea grupului vocal bărbătesc a fost înfiinţat grupul vocal mixt, iar în cele din urmă grupul vocal de femei. Din rândul membrilor grupurilor vocale au fost aleşi soliştii. Dirijorul Stelian Stoica a structurat repertoriul astfel încât spectacolul să nu plictisească auditoriul.

A creat astfel un dialog muzical, adaptând melodii şi realizând colaje de o strofă-două între femei şi bărbaţi. Ansamblul "Căluşerul" a devenit din anul 2001 Ansamblul Artistic "Jidvei România", continuând astfel să ducă mai departe cântecul de pe plaiurile transilvane.