Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Consiliul Europei a făcut publice concluziile conferinţei ţinute săptămâna trecută la Bucureşti pe tema retrocedărilor proprietăţilor în ţările foste comuniste, organizată pentru a găsi căI de rezolvare a supraaglomerării Curţii Europene a Drepturilor Omului cu acest tip de dosare. Jaime Rodriguez, din cadrul Direcţiei de Presă a Consiliului Europei, a informat miercuri Jurnalul Naţional cu privire la esenţa “mesei rotunde la nivel înalt”. Bunele practice nominalizate în concluziile acestei întâlniri, organizată de Consiliul Europei în colaborare cu Ministerul român al Afacerilor Externe, menite să determine conformarea la dispoziţiile CEDO şI care, în acelaşI timp, ne-ar putea păzi de condamnările dispuse de această Curte, sunt 11 la număr.
1) Realizarea evaluărilor de impact şI examinarea cu atenţie a polibilelor implicaţii financiare ale planificării de retrocedare şI/sau a schemelor de compensare înainte de adoptarea ori de modificarea legislaţiei în materie.
2) Asigurarea unui sprijin politic adecvat pentru propunerile făcute, precum şI coordonarea potrivită între toţI actorii implicaţI în acest proces.
3) Asigurarea existenţei unor sisteme transparente şI eficiente de înregistrare a proprietăţii (publicitate imobiliară)
4) Adoptarea unui cadru legal clar şI simplu pentru retrocedare şi/sau scheme de compensare, bazat pe politici coerente de stat şI evitarea deselor schimbări ale legislaţiei în materie, care ar putea duce la insecuritatea raporturilor juridice.
5) Stabilirea – ori de câte ori restitutio in integrum a fost considerată ca fiind imposibilă - fie a unui plafon al cuantumului compensaţiilor, plata acestora în rate pe o perioadă mai lungă de timp sau altă formă care permite mecanismelor bugetare să asigure fondurile necesare (obligaţiuni, acţiuni…); Acest lucru ajută la crearea unui echilibru echitabil necesar între interesele tuturor celor implicaţI (inclusiv fosţii proprietari, chiriaşii actuali sau deveniţI proprietari) şI interesele generale ale comunităţii.
6) Asigurarea transparenţei sistemelor, în vederea consoledării încrederii publice.
7) Asigurarea unui cadru legislative care să fie, încă de la început, însoţit de măsuri administrative şI bugtetare apte să garanteze o implementare efectivă în termene clar stabilite, a mecanismelor de restituire a proprietăţilor şi/sau de acordare de compensaţii.
8) Asigurarea, prin dispoziţii legale clare şi printr-o instruire adecvată (inclusiv în ceea ce priveşte cerinţele Convenţiei), a unei aplicări uniforme şi previzibile, de către instanţe şi autorităţi administrative, a mecanismelor respective, stabilindu-se în mod clar limitele în timp ale restituirii şi/sau compensării.
9) Garantarea unei căi de atac împotriva deciziilor administrative şi asigurarea executării efective a deciziilor definitive, fie ele administrative sau judiciare, referitoare la restituirea proprietăţilor şi/sau la acordarea de compensaţii;
10) Asigurarea unui remediu efectiv, chiar cu efect retroactiv, acolo unde se impune, pentru toate acuzaţiile de încălcări ale drepturilor prevăzute de Convenţie, cu precădere a articolului 1 al Protocolului 1 la Convenţie şi a articolului 6 al Convenţiei, şi aceasta, mai ales, în situaţiile în care s-au constatat disfuncţionalităţi majore în mecanismul restituirii proprietăţilor şi al acordării de compensaţii;
11) Asigurarea unui schimb periodic de informaţii cu organele Convenţiei cu privire la evoluţiile în stabilirea şI punerea în aplicare a schemelor de retrocedare şi/sau compensare pentru a asigura o interacţiune optimă între nivelul european şI cele naţionale.
Consiliul Europei a făcut publice încă de marţI aceste concluzii. Ministerul român al Afacerilor Externe a informat despre acest lucru abia azi, în urmă cu câteva minute.
