Constantin, şeful profesorilor de elită din clanul Corduneanu.

Inainte, cu zece salarii un profesor isi cumpara mosie; astazi, n-are bani nici de intretinere. Aceasta este concluzia la care am ajuns in urma convorbirii purtate cu prof. dr. Constantin Corduneanu, decanul de varsta al dascalilor romani din SUA.

Am gasit doi "Corduneni" in afara clanului de mafioti ce au ingrozit ani la randul Moldova, devenind ade­varate embleme ale puscariilor! Primul, Constantin Corduneanu, are 83 de ani si este profesor emerit al Universitatii statului Texas din Arlington, SUA, iar al doilea, fratele sau, este cadru universitar la Iasi. Mai cunoscut dintre ei e, fireste, profesorul american, un adevarat senior al romanilor ce ne reprezinta cu cinste tara in strainatate. Cu el am stat de vorba cu ocazia uneia dintre vizitele pe care le-a facut rudelor, la Iasi. Din cele mai bine de opt decenii de viata, cinci a fost profesor universitar de matematica. Mai mult, in 30 dintre cei 50 de ani dedicati stiintei a fost cadru didactic in SUA, unde isi desfasoara activitatea si astazi. E mandru ca a avut aproape 5.000 de studenti in Romania si mai bine de 3.000 in SUA. Am abordat cu el chestiuni legate de viata de ieri si de astazi a dascalilor, o categorie atat de expusa vicisitudinilor vremurilor, in special in ultimii ani. Mai intai, profesorul Corduneanu a facut un salt in vremea copilariei, cand la Iasi activa celebrul profesor universitar Alexandru Myller. Administratorul mosiei lui Myller venea in vizita la tatal lui Corduneanu, care era in­vatator in localitate. Asa a aflat pustiul, si informatiile i-au fost confirmate ulterior, ca profesorul Myller primea in acele vremuri salariul in aur. Cu acesti bani, care s-au strans de-a lungul anilor, matematicianul si-a cumparat mosia de la Movileni, acolo unde si familia Corduneanu avea gospodaria. Profesorul Alexandru Myller avea un salariu de peste 20.000 de lei, mai mult decat indestulator. Nu era strangator, dar chiar si asa a putut cumpara mii de carti de specialitate pe care le-a donat apoi Facultatii de matematica din Iasi al carei seminar de matematica ii poarta si astazi numele. "Pe vremea regilor Carol si Ferdinand, profesorul avea un statut respectat, fiind foarte bine platit". Peste cateva decenii, salariile erau la fel de mari, iar pe vremea reputatului matematician Grigore Moisil, un profesor universitar avea in jur de 12.000 de lei, de zece ori mai mult decat astazi. Pentru a face o comparatie intre pu­terea de cumparare de atunci si cea de acum fac impreuna cu profesorul Corduneanu un exercitiu simplu. "Pe vremea profesorului Myller, parintii mei au cumparat o bucata de pamant pe care au platit circa 250.000 de lei: deci ceva mai mult decat zece salarii ale lui Myller. Cu alte cuvinte, din zece salarii de profesor deveneai mosier. Astazi, cu leafa de profesor abia daca reusesti sa-ti platesti intretinerea. In acele vremuri profesorii primeau usor burse. Era o bursa consistenta, «V. Adamachi». Pe atunci, salariul de asistent iti ajungea sa traiesti confortabil in Franta, in Italia, de aceea si mergeau usor in strainatate pentru completarea studiilor", spune Constantin Corduneanu.

Elev fiind, a castigat cateva concursuri organizate de celebra revista Gazeta matematica. "Am luat premiul I in 1947, pe cand eram in clasa a VII-a". Parintii ar fi vrut sa-l vada inginer, asa ca o perioada a oscilat intre Facultatea de Constructii, unde a si intrat pe primul loc, si cea de matematica, unde a ajuns in cele din urma chiar decan.

A fost asistentul celebrului profesor Dimitrie Mangeron timp de un an. Legenda spune ca Mangeron a fost solicitat la un moment dat de sovietici sa calculeze traiectoria uneia dintre navetele spatiale rusesti. Revenind la vremurile de astazi, profesorul Corduneanu este de acord cu faptul ca salariul de acum al cadrului didactic din Romania este ne­indestulator, el castigand in SUA 50.000 de dolari pe an. Primele cercetari ale profesorului Corduneanu in matematica vizau un domeniu relativ nou si anume notiunea de "aproape periodicitate". Rezultatele sale vin in continuarea celor gasite de Harald Bohr, fratele celebrului fizician laureat Nobel Niels Bohr, si se refera la miscarea armonica. Cel dintai volum al sau, care a fost urmat de multe altele, a fost intre primele din lume care se refera la "functiile aproape perio­dice". "Monografia contine intr-ade­var rezultate aparute in premiera la nivel mondial", spune profesorul. De asemenea, Constantin Corduneanu este primul matematician din Iasi ale carui carti au fost traduse in strainatate. Profesorul Corduneanu este de parere ca in Romania e greu sa te realizezi din punct de vedere profesional. "Profesorul Palade nu ar fi luat Nobelul daca ramanea in Romania, pentru ca descoperirile sale au fost facute cu microscopia electronica, care a aparut tarziu in tara noastra".

Profil de succes
Nascut la Iasi in 1928, a facut Liceul Militar in localitate, apoi Colegiul National Militar din Predeal. A absolvit sectia de matematica a Facultatii de Stiinte in 1951, promovand primii doi ani in unul singur. Numit profesor in 1968, a fost mai multi ani prorector. Pleaca in strainatate in 1977, din 1978 activand ca profesor in SUA. Dupa cate un an la universitatile de stat din Kingston si Knoxville, ocupa postul de profesor titular la Universitatea de Stat din Texas, Arlington, unde i s-a acordat in 1996 titlul de profesor emerit. Membru al societatilor americane de matematica si al altor organizatii stiintifice, a fost recompensat in 1995 cu "Distinguished Research Award".

Insa a fost premiat inca de inainte de a pleca in strainatate: in 1963 primeste Premiul Ministerului Edu­catiei, iar in 1965 Premiul "Gheor­ghe Lazar" din partea Academiei Ro­mane. Intre 1968 si 1972 a fost decan al Facultatii de Matematica a Universitatii "Al.I. Cuza" din Iasi. In 1975, odata cu desfiintarea Institutului de matematica, pe vremea cand era prorector cu activitatea stiitifica, a fost nevoit sa ia masuri dure de repartizare in campul muncii a zeci de cercetatori disponibilizati. Atunci s-a hotarat sa plece peste hotare, ceea ce a si facut cativa ani mai tarziu. Merge si astazi in fiecare zi la facultate si isi sustine activitatea de cerce­tare, atat ca nu le mai preda stu­dentilor. In SUA, din salariul de profesor si-a cumparat o casa de 200.000 de dolari in rate.