Aparent la unison, peste 60 de ONG-uri cu profil ecologic demonstrasera la 1 noiembrie 2011 dinaintea Ministerului Mediului impotriva construirii hidrocentralelor private pe raurile de munte, eco-atentat de anvergura nationala. Jurnalul National a reflectat cu nadejde evenimentul. Salbele de hidrocentrale "personale', unite prin conducte uriase, fura vietii majoritatea debitelor acestor ape patrimoniale pe zeci de kilometri, confiscandu-le de la suprafata si prejudiciind astfel intreaga biocenoza (dependenta de curs), de la fluturi, vidra si cerb, la vegetatia luncii.
Producand rapid disparitia faunei acvatice, extrem de sensibile si pretioase - pentru care pastravul si lipanul sunt simboluri -, aceasta agresiva si inutila "boduriada' a energiei "verzi' sluteste si sub aspect estetic peisajele vailor montane, printre putinele locuri ramase cat de cat curate in pubela europeana Romania. Totul, pentru burdusirea unor buzunare individuale pline, unele aflate in Top Forbes 500. O politica menita protectiei mediului, cea care ar trebui sa constituie "filosofia' fotoliului pe care zace "algoritmic' ministrul Laszlo Borbély, ar fi reclamat interzicerea acestui atentat ecologic, prin toate parghiile morale si legale. Lucru, de fapt, neintamplat!
Nemandatati de adunare, repezentantii catorva organizatii s-au iscat sa primeasca invitatia ministrului, in biroul lui, " la o cafea' pentru negocieri. Ministrul i-a facut din vorbe pe autodelegati, beneficiind insa de ingaduinta iubitorilor de real politik din notoriile organizatii WWF Romania si "Salvati Dunarea si Delta'. Context in care, atat ministrul cat si notoriul ecologist de frunte Liviu Mihaiu, au cazut la pace asupra acceptarii "bunelor practici' in construirea viitoarelor hidrocentrale private.
Care este diferenta dintre acestea si "relele practici'? Niciuna!
Si unele si altele confisca apa si ucid ecosistemul. Investitorul cu "bune practici' plaseaza conductele in afara albiei, forand muntele sau suspendandu-le in paralel cu albia, in vreme ce investitorul cu "rele practici' le pune direct in albie, scormonind cu buldozerele prundul. Dupa capetele notoriilor ONG-urilor notorii, precum si al ministrului Borbély, albia naturala aproape seaca este mult mai buna decat cea la fel de seaca, insa scormonita. Prima constituind astfel o pilda de "bune practici', demna de acceptat si de urmat. Fapt pe care pana si capul unui peste il poate contesta, el simtindu-se acolo... ca pestele pe uscat.
Nu cu mult timp in urma, sub titlul "Romania te iubesc violata!', deconspirasem in Jurnalul National exact nocivitatea "bunelor practici' si manipularea mediatica facuta de realizatorii PROtv care, intr-un filmulet, elogiau constructia hidrocentralelor private, cu conducte alaturate albiei.
Spre dezamagirea mea , pe forumul de "conservare a biodiversitatii', Liviu Mihaiu, de la "Salvati Dunarea si Delta' – om care isi construise indelung in mass media imaginea unui Che Guevara al ecologiei -, prezent atunci la intalnirea cu Borbély si devenit intre timp adeptul real-politik-ului, scria unui activist intransigent: "Nu sunt de acord ca nu trebuia sa ne ducem! (la ministru, n.m.) (…) Sa nu-ncepem iar cu murdarirea pretioasei societati civile la intalnirile cu clasa politica si sa-ncetam sa ne turnam cenusa unii in cap celorlalti cu tot felul de fundamentalisme curajoase!". Apoi, ca sa nu fie niciun dubiu asupra pozitiei sale , decreta: "Exemplele de bune practici sunt cele legale! Si le-ai vazut in reportajul de la PROtv, prin exemplul acelui investitor care a construit (mai scump), paralel, aductiunea si nu in albie!'
In contextul in care "bunele practici' sunt numai si exclusiv cele legale, un alt "fundamentalist' - clasic de data asta -, pe nume Eminescu, devine ridicol cand scrie ca "Ce-i tari se ingradira/ Cu-averea si marirea in cercul lor de legi'. Caci, dupa adeptii real politik-ului - cu Liviu Mihaiu in frunte -, membrii societatii civile cu vocatie, contestand pe puternicii zilei, pe facatorii de legi dupa interese si buzunare, sunt inutili. Ei practicand, asemenea demodatului Eminescu, "fundamentalisme curajoase'.
Dincolo de toate, schimbarea conceptelor si legilor fundamentale privind relatia omului cu natura, generand asadar o adevarata "Constitutie de Mediu', se impune. Care act legislativ, consfintind prin norme de bun simt drepturile si libertatile biodiversitatii, le va include si pe cele ale omului. Ca primus inter pares ce se afla. Si care , inainte de a fi incarcat cu drepturi, este incarcat de Cel de Sus cu raspundere pentru soarta tuturor "semenilor sai' intru Creatie si Viata.