Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Judecătorii au constatat că fapta pentru care a fost trimis în judecată și, uluitor, condamnat de două instanțe, nu este prevăzută de legea penală. Piedone este nu doar liber, ci și primar de drept al Sectorului 5, funcție care îi revine automat, odată cu sentința de achitare definitivă. Un alt dosar celebru, „Ferma Băneasa”, în care magnatul Puiu Popoviciu a fost condamnat la 7 ani de pușcărie, se va rejudeca de la zero. Condamnarea a fost suspendată, iar faptele sunt prescrise din 2020.
Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, ieri, recursul în casație formulat de fostul primar al Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, împotriva deciziei penale prin care, în 12 mai 2022, Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv pe acesta la o pedeapsă de patru ani de închisoare cu executare în celebrul dosar „Colectiv”, dosar instrumentat cu mult zgomot de Direcția Națională Anticorupție.
Conform minutei soluției pronunțate de ÎCCJ, instanța a casat, în parte, decizia penală 566/A din 2022 pronunțată de Curtea de Apel București - Secția I Penală în dosarul 17008/3/2016, numai în ceea ce privește soluția de condamnare a lui Cristian Victor Popescu Piedone. De asemenea, judecătorii au desființat, în aceleași limite, și Sentința Penală 1897 din 16 decembrie 2019, prin care Popescu Piedone a fost condamnat, la fond, de către Tribunalul București, la… 8 ani și 6 luni de închisoare.
Astfel, în rejudecare, Înalta Curte a dispus achitarea lui Cristian Victor Popescu Piedone pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu și a anulat toate formele de executare emise în baza sentinței penale 1896 din 16 decembrie 2016, a Tribunalului București, dispunând totodată punerea în libertate a acestuia, dacă nu este arestat în altă cauză.
Condamnare fără temei legal
Citește pe Antena3.ro
Argumentele instanței pentru pronunțarea acestei soluții se întemeiază, conform aceleiași minute, pe articolul 448, alineat 1, punctul 2, litera „a” și alineat 3 Cod procedură penală, cu referire la articolul 356 alineat 5 Cod procedură penală, raportat la articolul 16, alineat 1, litera „b” teza 1 Cod procedură penală.
Pe înțelesul tuturor, această înșiruire de articole înseamnă că, judecând recursul în casație, instanța pronunță admiterea recursului în casație și achită pe inculpat sau dispune încetarea procesului penal ori înlătură greșita aplicare a legii. Mai departe, instanța de recurs în casație desființează și hotărârea primei instanțe, dacă se constată aceleași încălcări de lege ca în decizia recurată. De asemenea, instanța a subliniat că acordarea înlesnirilor necesare pregătirii apărării efective trebuie să fie conformă respectării termenului rezonabil al procesului penal.
Iar achitarea, ca urmare a admiterii recursului în casație formulat de Cristian Popescu Piedone se întemeiază pe faptul că „acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi executată, dacă fapta nu este prevăzută de legea penală”.
Acuzațiile DNA, desființate definitiv
Cu alte cuvinte, edilul sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, a fost urmărit penal, trimis în judecată, condamnat și eliberat din funcția publică deținută pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală din România.
Reamintim că, în 5 mai 2016, Cristian Popescu Piedone a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, sub mandatul Laurei Codruța Kovesi, actualul procuror general al Parchetului European, pentru că ar fi săvârșit o infracțiune de abuz în serviciu care, așa cum arată Înalta Curte de Casație și Justiție, în 21 iunie 2023, nu este prevăzută de legea penală. Concret, potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în calitate de primar al Sectorului 4 (funcție pe care o deținea la momentul începerii acestui dosar), ar fi încălcat Hotărârea de Guvern 1739/2006 și Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor și, la data de 4 ianuarie 2015, a eliberat acordul de funcționare și autorizația de funcționare pentru SC Colectiv Club SRL, deși clubul nu era autorizat pentru securitatea la incendiu.
Repus în funcția de edil al Sectorului 5
La data de 12 mai 2023, la un an de la încarcerare, Cristian Popescu Piedone a publicat, pe contul său de Facebook, un mesaj în care scria: „De astăzi, am speranța că voi ieși curând. De astăzi, vreau să număr invers. Că Dumnezeu îmi știe povara. Și poate că, acum sau luna viitoare sau poate curând, foarte curând, voi fi liber. Sunt nevinovat și consider că un an ținut încarcerat, nevinovat, un an de pedeapsă fără vină, este destul”.
Într-o informare oficială, Diana Anca Artene, prefectul Municipiului București, arată că, după comunicarea oficială a dispozitivului sentinței, va emite ordinul pentru repunerea acestuia în funcția de primar al Sectorului 5. „Referitor la decizia luată, astăzi, de Înalta Curte de Casație și Justiție în ceea ce-l privește pe domnul Cristian Popescu Piedone, prin care a fost desființată condamnarea de la Curtea de Apel București, înseamnă, mai întâi, că domnul Piedone are dreptul să își reia mandatul, fără nicio restricție legală. Condamnarea, respectiv temeiul încetării mandatului de primar al domniei sale, de la acel moment, a fost desființată, iar toate efectele condamnării sunt desființate retroactiv. După comunicarea oficială a dispozitivului sentinței, voi emite ordinul de prefect de repunere în funcție”.
Cristian Popescu Piedone a confirmat, imediat după ce a părăsit Penitenciarul Jilava, că își va relua funcția de primar: „Cu siguranță mă întorc la primărie. Nu au făcut alegeri, asta e! Trebuie să mă întorc”.
Puiu Popoviciu a scăpat de cei 7 ani de închisoare primiți în dosarul „Băneasa”. Cauza se rejudecă de la zero, cu fapte prescrise de trei ani
Achitarea primarului Sectorului 5 în dosarul „Colectiv” vine după o altă lovitură rușinoasă pe care cei de la DNA au primit-o cu o zi în urmă, într-o altă speță celebră. Înalta Curte de Casație și Justiție a desființat și sentința de condamnare a omului de afaceri Puiu Popoviciu, în dosarul „Ferma Băneasa”.
Judecătorii au soluționat, marți, contestația formulată de DNA împotriva unei încheieri a Curții de Apel București prin care a fost admisă, la data de 26 mai 2023, revizuirea sentinței de condamnare a lui Puiu Popoviciu la 7 ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu și dare de mită. Atunci, Curtea de Apel a admis în principiu cererea de revizuire formulată de Popoviciu, în calitate de condamnat, împotriva sentinței penale 115/F din 23 iunie 2016, pronunțată tot de Curtea de Apel București, sentință rămasă definitivă prin decizia penală 266 din 2 august 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Speța este chiar mai rușinoasă decât dosarul lui Piedone, întrucât instanța a dispus rejudecarea cauzei în fond, în baza articolului 43 alineat 1, raportat la articolul 26 Cod procedură penală, în sensul că instanța dispune reunirea cauzelor în cazul infracțiunii continuate, a cumulului formal de infracțiuni sau în orice cazuri când două sau mai multe acte materiale alcătuiesc o singură infracțiune. Iar dosarul a fost trimis la Completul C4 Fond al Secției I Penală de la Curtea de Apel București, în vederea conexării laturii civile cu latura penală.
„În baza articolului 460 alineat 1 Cod procedură penală, suspendă executarea sentinței penale 115/F/23.06.2016, rămasă definitivă la data de 2.08.2017”.
Judecătorul s-a internat la psihiatrie
Reamintim că, la data de 23 iunie 2016, Puiu Popoviciu a primit o condamnare de 9 ani de închisoare cu executare în dosarul privind terenurile Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară București din Băneasa, sentință care a fost redusă la 7 ani de închisoare, în apel, la Înalta Curte. Judecătorul care a pronunțat această sentință pe fond, Bogdan Corneliu Ion Tudoran, de la Curtea de Apel București, a dispus condamnarea fără a calcula dacă există un prejudiciu în dosar, preferând să disjungă latura civilă, constituind un nou dosar, pe care și l-a repartizat tot lui spre a-l judeca.
După aceste isprăvi, judecătorul Tudoran a formulat o cerere de pensionare la Consiliul Superior al Magistraturii, timp în care a soluționat și latura civilă disjunsă din dosarul penal, iar la data de 28 decembrie 2018 a emis o nouă decizie prin care a dispus readucerea terenului din Băneasa, pe care se află Mall Băneasa, Ambasada SUA la București, un cartier rezidențial și mai multe centre comerciale, la starea lui inițială, anume de teren agricol experimental cu pomi fructiferi.
Magistratul a retras cererea de pensionare și a demisionat din magistratură, iar la data de 19 septembrie 2019 a fost scos din sistem, printr-un decret al președintelui Klaus Iohannis, înainte de a motiva soluția din dosarul în care a judecat latura civilă a procesului „Băneasa”.
Pentru că Puiu Popoviciu și grupul de firme pe care îl reprezintă au atacat soluția la Înalta Curte, instanța supremă a așteptat ca Tudoran să motiveze sentința pronunțată. Judecătorul dispăruse, iar grefierii l-au căutat inclusiv acasă. Tudoran se internase la o clinică de psihiatrie, locație din care a motivat sentința, pe care a salvat-o pe un stick pe care i l-a înmânat fiului său, la data de 4 decembrie 2019, când Tudoran nu mai era judecător, nemaiavând drept de semnătură. Rezultatul, soluția a fost casată de Curtea de Apel București.
Cererea de extrădare, respinsă de britanici. Presupusele fapte au împlinit termenul de prescripție
Înainte de condamnarea din 2017, Puiu Popoviciu a părăsit România și s-a refugiat la Londra, în Marea Britanie. România, prin Ministerul Justiției, a formulat, încă din 2019, o cerere de extrădare. La 12 iulie 2019, tribunalul londonez a decis predarea omului de afaceri în România, însă în iunie 2021 Înalta Curte de Justiție a Marii Britanii i-a admis lui Popoviciu apelul și a respins cererea de extrădare, printr-o decizie definitivă.
Motivul este zdrobitor: Puiu Popoviciu nu a fost judecat de un tribunal imparțial și a suferit o negare complexă a dreptului său la un proces echitabil, fiind încălcat articolul 6 din Convenția CEDO. „Executarea unei pedepse cu închisoarea în urma unei condamnări abuzive ar fi arbitrară și extrădarea sa ar însemna o negare flagrantă a dreptului său la libertate”, mai afirmau judecătorii britanici.
Dosarul, cu sentința desființată de Înalta Curte de Casație și Justiție, urmează a fi rejudecat de la zero. Însă, privind din punct de vedere procesual penal situația, lucrurile par a fi deja tranșate. Infracțiunile de complicitate la abuz în serviciu și de dare de mită, pentru care Puiu Popoviciu a fost trimis în judecată de DNA sunt fapte pentru care legea penală din România prevede pedepse cuprinse între 2 și 7 ani de închisoare. Conform articolului 154, alineat 1, litera „c” Cod penal, pentru infracțiuni pentru care legea prevede pedepse de până la zece ani, termenul de prescripție a răspunderii penale este de 8 ani. Calculând acest termen din 2012, când dosarul a fost trimis în judecată, acești 8 ani s-au împlinit în anul 2020. Ceea ce, teoretic, înseamnă că faptele s-au prescris de trei ani.
Controversele afacerii Cartierului Băneasa
După un asemenea deznodământ al dosarului penal, rămân însă câteva semne de întrebare la care nimeni nu reușește să ofere răspunsuri concludente. Dincolo de modul în care a fost instrumentat și judecat acest dosar, rămâne cert că Universitatea de Agronomie s-a asociat cu firma lui Popoviciu, Băneasa Investments, punând la bătaie o suprafață de 224 de hectare de teren, ca aport la capitalul social.
O parte dintre aceste terenuri, pe care Agronomia le avea doar în administrare, au fost parcelate ca terenuri intravilane, iar 30 de hectare au fost donate Primăriei Capitalei, în timpul mandatului lui Traian Băsescu, pentru a se construi infrastructura rutieră din zonă. Pe restul terenului au fost dezvoltate o zonă rezidențială și una comercială, actele fiind parafate la biroul notarial al Ioanei Băsescu. Fiica fostului președinte a folosit singura clădire de pe amplasament care a rămas în picioare ca sediu pentru biroul său notarial. Dar, totodată, a achiziționat și un penthouse de 800.000 de euro în cartierul nou construit.
Tot pe acest teren, Ambasada Statelor Unite la București a primit în concesiune, pe 99 de ani, pământul pe care și-a construit noul sediu, pe o proprietate aflată în litigiu penal. Iar această tranzacție avea loc în condițiile în care este cunoscut faptul că Puiu Popoviciu este un apropiat al lui Hunter Biden, fiul lui Joe Biden, vicepreședinte al SUA la momentul acestor fapte, actual președinte al Statelor Unite ale Americii.
