Demisia impusa premierului Tariceanu de presedintele Basescu arunca tara intr-o criza politica. Dorinta sefului statului, de a organiza cu orice pret alegeri anticipate, sacrifica interesul national de integrare a Romaniei in Uniunea Europeana.
PNL si PD au decis ieri sa declanseze alegeri anticipate prin demisia premierului Calin Popescu Tariceanu si a ministrilor celor doua formatiuni. Tariceanu a anuntat ieri, la 16:30, ca va demisiona, cele doua partide intentionand sa ajunga la un nou scrutin la 2 octombrie. Dupa sase luni in care presedintele Traian Basescu nu a ratat nici o ocazie de a vorbi despre necesitatea alegerilor anticipate, iar premierul Calin Popescu Tariceanu nu a ratat nici o ocazie sa le refuze si sa explice opiniei publice ca respectarea calendarului de integrare in UE nu permite o criza politica, cei doi au cazut la pace ieri la pranz. Tariceanu s-a lasat convins dupa ce a auzit in glasul sefului statului cum a primit acesta decizia Curtii Constitutionale de a returna Parlamentului pachetul de legi ale Justitiei. MIERCURI, ORA 22:00. La intoarcerea din Grecia, pe aeroportul Otopeni, premierul Tariceanu tot nu vede necesitatea anticipatelor, afirmand ca ele nu reprezinta o varianta oportuna in prezent. "Avem o serie de alte probleme mult mai importante de rezolvat si cred ca in aceasta perioada nu este deloc oportun sa discutam despre alegerile anticipate", a declarat el. Printre problemele cu care se confrunta autoritatile, premierul a mentionat atat integrarea europeana a Romaniei, cat si decizia Curtii Constitutionale privind respingerea unor articole din pachetul legislativ privind reforma justitiei si regimul proprietatii. ORA 23:00. Calin Popescu Tariceanu are o discutie cu Traian Basescu despre situatia generata de refuzul Curtii Constitutionale. Tariceanu e de parere ca situatia se poate rezolva in Parlament si ii cere presedintelui sa convoace cele doua Camere. Seful statului are o alta opinie: acum sau niciodata, Caline! Surse liberale spun chiar ca Traian Basescu ar fi amenintat ca in caz contrar ministri PD isi vor da demisia. In Modrogan, pedistii adunati sa ii aranjeze ploile pentru Consiliul National de sambata si functiile de vicepresedinti, afla ca Tariceanu a fost convins sa accepte anticipatele. JOI, ORA 10:00. Sedinta de guvern programata pentru aceasta ora nu mai are loc. Premierul lipseste. E in sedinta Biroului Permanent Central al PNL. Aduce treptat vorba despre anticipate cand nimeni nu se asteapta ca el sa fie cel care face asta. Mai ales ca, la inceputul sedintei mai multi liberali au sustinut sa nu se organizeze anticipate. Deputatul Cristian Boureanu si ministrii Gheorghe Flutur si Ionut Popescu sunt de parere ca dorinta lui Basescu de a face anticipatele trebuie acceptata de liberali. In favoarea anticipatelor nu exista un argument concret, nu se identifica o situatie de criza, intrucat legile justitiei pot fi rezolvate in Parlament. Liberalii cad insa de acord ca daca tot vrea Basescu sa faca anticipate, acum e momentul.Citește pe Antena3.ro
"Avem o serie de alte probleme mult mai importante de rezolvat si cred ca in aceasta perioada nu este deloc oportun sa discutam despre alegerile anticipate" - Calin Popescu Tariceanu 6 iulie 2005
"I-am anuntat pe membrii Cabinetului ca eu consider ca actualul Executiv trebuie sa-si incheie misiunea, sa angajam procedurile necesare pentru declansarea alegerilor anticipate" - Calin Popescu Tariceanu 7 iulie 2005
Boc - Guvernul, in functie pana la alegeri
Actualul Cabinet va ramane in functie pana cand urmatorul guvern va depune juramantul, a declarat aseara presedintele PD Emil Boc. "Nu am discutat eventuale schimbari de ministri si vad de ce ar putea sa se intample asta", a mai precizat el. UNU LA UNU. Schimbari va suferi insa protocolul Aliantei PNL-PD, sustin surse democrate. Daca la precedentele alegeri, listele parlamentare s-au facut in favoarea liberalilor care au avut un numar aproape dublu de parlamentari, de data aceasta PD se situeaza in sondaje peste PNL. Pedistii spun insa ca listele vor fi facut in proportie de unu la unu, PNL si PD urmand sa aiba un numar egal de reprezentanti pe liste. Emil Boc a aratat aseara ca Alianta va merge impreuna in alegeri fara indoiala. El a confirmat ca scrutinul ar putea avea loc in septembrie-octombrie, calendarul urmand a fi stabilit saptamana viitoare. Tema alegerilor anticipate va figura prima pe ordinea de zi a sedintei Consiliului National de sambata. LEGILE JUSTITIEI. Boc a lasat de inteles totodata ca parlamentarii Aliantei nu vor participa in Parlament la dezbaterile legate de prevederile declarate neconstitutionale din pachetul legislativ privind reforma in Justitie. "Nu putem participa la un simulacru in Parlament. Oamenii nu ne-au votat sa contemplam decizii. A capitula in fata deciziei Curtii, ar insemna sa inselam electoratul", a spus Boc. In opinia sa, victoria Aliantei in alegeri ar demonstra lipsa de legitimitate a Curtii Constitutionale. "Vom vedea ce legitimitate va mai avea Curtea Constitutionala, in conditiile in care votul dat de populatie va fi in favoarea Aliantei", a mai spus Boc, explicand ca si daca membrii Curtii vor ramane aceiasi, Curtea va fi una "suspendata". (Oana Stancu)
Curtea Constitutionala - Judecatorii sunt independenti
Potrivit Legii 47/2002, Curtea Constitutionala se compune din noua judecatori numiti pentru un mandat de noua ani, care nu poate fi prelungit sau innoit. Trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de presedintele Romaniei. Fiecare Camera a Parlamentului numeste, cu votul majoritatii membrilor sai, la propunerea Biroului Permanent si pe baza recomandarii Comisiei Juridice, in calitate de judecator, persoana care a intrunit numarul cel mai mare de voturi. SCHIMBARE. Curtea Constitutionala se innoieste cu o treime din numarul judecatorilor din trei in trei ani. Judecatorii Curtii Constitutionale sunt independenti in exercitarea atributiilor lor, sunt inamovibili pe durata mandatului si nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru opiniile si voturile exprimate la adoptarea solutiilor. VALABILITATE. Mandatul de judecator al Curtii Constitutionale inceteaza: la expirarea termenului pentru care a fost numit sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de excludere de drept ori de deces; in situatiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitarii functiei de judecator mai mult de sase luni; daca nu mai are cetatenia romana si domiciliul in tara, daca devine membru de partid sau pentru incalcarea grava a obligatiilor prevazute la articolului 64 din Legea 47/2002, printre care: sa-si indeplineasca functia incredintata cu impartialitate si in respectul Constitutiei; sa pastreze secretul deliberarilor si al voturilor si sa nu ia pozitie publica sau sa dea consultatii in probleme de competenta Curtii Constitutionale; in adoptarea actelor Curtii Constitutionale sa-si exprime votul afirmativ sau negativ, abtinerea de la vot nefiind permisa. (Gabriela Antoniu)