Cu socrul, în loc de Carla Bruni

SARKOZY ŞI-A SCOS NEAMURILE ÎN LUME, LA BUCUREŞTI
Preşedintele Franţei i-a făcut o surpriză lui Traian Băsescu: nu a venit la Bucureşti cu proaspăta soţie, Carla Bruni, ci cu socrul. Tatăl biologic al Carlei, Maurizio Remmert (foto stânga), a fost "invitat privat" al lui Nicolas Sarkozy. El a făcut parte însă din rândul "oficialilor" pe care preşedintele francez i-a prezentat lui Traian Băsescu în timpul ceremoniei de primire la Palatul Cotroceni. • VIDEO 

VIZITÅ FULGER ● Proaspăt căsătorit, preşedintele Franţei şi-a lăsat soţia acasă
Vizita preşedintelui francez, Nicolas Sarkozy, primul şef de stat francez care ne vizitează după aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, s-a caracterizat printr-o durată scurtă, de numai cinci ore, şi prin semnarea unui "Parteneriat strategic" între cele două ţări.


Contextul în care are loc vizita este legat în primul rând de tradiţia relaţiilor franco-române – francofonia fiind "un argument în sine" al preşedintelui Nicolas Sarkozy care l-a determinat să vină la Bucureşti, după cum el însuşi a ţinut să sublinieze încă de la începutul conferinţei de presă comune cu preşedintele Traian Băsescu, de la Palatul Cotroceni. În al doilea rând, Sarkozy a venit hotărât să "dinamizeze", după cum declarase, deopotrivă, presei franceze şi celei române, anterior vizitei sale, relaţiile tradiţionale între cele două ţări, mai ales în perspectiva preluării în iulie a Preşedinţiei semestriale a UE de către Franţa. "Ţin să mulţumesc domnului preşedinte Nicolas Sarkozy pentru informarea pe care mi-a făcut-o cu privire la priorităţile Franţei în preşedinţia sa şi, cu această ocazie, vă pot informa că Franţa va avea tot sprijinul României, în calitate de stat membru, pentru realizarea integrală a obiectivelor preşedinţiei sale", a declarat Băsescu.


TEME PRINCIPALE. Preşedintele nostru a mai explicat că "parteneriatul strategic" pe care l-au semnat cei doi şefi de stat "acoperă domenii prioritare ale relaţiilor bilaterale şi aş enumera dialogul politic, parteneriat în dezvoltare economică. De asemenea, relaţia noastră strategică va include mobilitate universitară şi ştiinţifică, libera circulaţie a persoanelor, apărare şi securitate la nivel european. Cam acestea sunt principalele teme, în linii mari, principalele aspecte ale parteneriatului strategic. Vă asigur că România va fi un partener de excepţie în relaţia cu Franţa şi că vom face ca acest parteneriat, cu o valabilitate de cinci ani, să devină o realitate, în urma foii de parcurs, aşa cum ea va fi convenită de cele două guverne". La rândul său, Sarkozy a ţinut să sublinieze că "România este o ţară care contează în Europa, fiind a 7-a ţară după populaţie, iar noi, Franţa, reprezentăm al treilea partener comercial al României. I-am spus preşedintelui Traian Băsescu că, dacă România este membră de numai un an (a UE – n.r.), asta nu înseamnă că are mai puţine drepturi la cuvânt decât celelalte".


DESPRE CORUPŢIE... TÅCERE. Întrebat despre lipsa unor acorduri comerciale în timpul acestei vizite, pe care agenţia franceză AFP, citând surse de la élysée, le punea pe seama îngrijorării Franţei în legătură cu corupţia din România, Sarkozy a tăcut. Şi-a notat întrebarea, însă l-a lăsat pe Traian Băsescu să răspundă. "Cred că este vorba despre o speculaţie a presei din România. Preşedintele României, prin Constituţie, nu poate semna contracte comerciale. Am convingerea că nici preşedintele Franţei nu poate. Noi avem misiunea să stimulăm zone de dezvoltare a relaţiilor economice, nicidecum să semnăm contracte comerciale", a răspuns Băsescu.


Sarkozy a preferat să răspundă doar la partea legată de semnarea acestui acord cu România, ca primă ţară. "România este o ţară francofonă. Franţa s-a aflat întotdeauna alături de România în demersul de aderare la UE, pentru că România este o ţară foarte importantă (...) şi atunci de ce să nu semnăm acest parteneriat strategic? Românii au fost primii disponibili să semneze acest parteneriat strategic", a explicat el.


IRITAT. Preşedintele francez s-a enervat însă când ziaristul de la Le Monde l-a întrebat despre căderea pe care o înregistrează în sondaje. "Aş fi vrut să am o întrebare mult mai bună. Dumneavoastră înşivă aţi spus că nu există motive prea bune pentru asta, aşa că dacă aveţi o întrebare mai bună, chiar aş fi interesat să răspund", l-a repezit el pe reporter.

PREMIERÅ. Sarkozy, primul preşedinte francez care vine în România după aderarea la UE

VIZITÅ. Sarkozy şl-a adus socrul (al doilea de la dreapta la stânga)

Viaţa romanţată a proaspăt însuratului preşedinte francez s-a făcut simţită şi la Bucureşti. Deşi Carla Bruni este Prima Doamnă a Franţei de trei zile, ea nu l-a însoţit pe Nicolas Sarkozy în vizita în România. Preşedintele francez a venit însă cu socrul. Cel neoficial, tatăl biologic al Carlei Bruni, despre care presa a relatat la începutul lunii ianuarie. Maurizio Remmert (61 de ani) este un om de afaceri care trăieşte la Sao Paolo, în Brazilia. El a mărturisit că a avut o relaţie amoroasă de şase ani cu mama Carlei, actriţa şi pianista Marysa Tedeschi, în timp ce aceasta era căsătorită cu Alberto Bruni, în urma căreia, în 1967, a fost născută actuala Primă Doamnă, pe care Bruni a tratat-o întotdeauna ca şi cum ar fi fost fiica sa legitimă.  La moartea acestuia, mama Carlei i-a dezvăluit fiicei sale adevărata sa filiaţie.

Remmert a povestit cotidianului italian La Republicca despre prima întâlnire cu Carla, care ar fi fost "naturală, liniştită", mărturisind însă că, de când s-a oficializat relaţia acesteia cu preşedintele Sarkozy, viaţa lui a devenit "un infern".

PRIVAT, AR OFICIAL. "Infernul" pare să fi devenit însă ceva mai suportabil, dovadă că Remmert a venit la Bucureşti în calitate de invitat privat al preşedintelui Franţei. Unul surpriză, care nu fusese anunţat presei române. Dovadă că scaunul destinat acestuia a fost rezervat cu un bileţel scris de mână. Potrivit părţii române, Remmert nu ar fi participat însă la convorbirile oficiale. Din delegaţie a făcut parte în mod oficial însă, dovadă că s-a aflat în rândul membrilor delegaţiei pe care Sarkozy i-a prezentat preşedintelui Băsescu în timpul ceremoniei de primire a sa la Palatul Cotroceni.

Informaţia a fost imediat transmisă de presa francează, care a remarcat că, după ce i-a însoţit pe Sarkozy şi Bruni în prima lor plimbare de după căsătorie, la Versailles, Remmert a fost invitat de preşedintele Franţei în delegaţia cu care a venit în România.

• DISCURS. Sarkozy le-a făcut parlamentarilor istoria relaţiilor de prietenie româno-franceze

  de Aniela Nine, Carmen Vintilă

În faţa unei săli pline cum n-a mai văzut Palatul Parlamentului probabil de la începutul acestei legislaturi, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, i-a asigurat pe senatori şi deputaţi de faptul că Franţa "este prietena României, o prietenă fidelă, care nu va trăda nicodată". Sarkozy a făcut istoria relaţiilor româno-franceze de prietenie, amintind că Bucureştiul era cunoscut ca Parisul Europei Centrale, iar despre români se spunea că sunt francezii răsăritului. În partea discursului în care a abordat teme economice, preşedintele francez a subliniat că o creştere economică a României este "un atu atât pentru Franţa cât şi pentru Europa" un rol important avându-l parteneriatul strategic încheiat ieri, menit a întări legăturile comerciale între cele două ţări. Totodată, preşedintele francez a precizat că Franţa este al treilea investitor economic în România, dând exemplu că Dacia Logan este una dintre cele 10 mai bine vândute maşini. Sarkozy a reafirmat susţinerea Franţei pentru construirea gazoductului Nabucco, subliniind că "nu ne putem permite să fim la cheremul furnizorilor de gaz şi petrol". "Independenţa ţărilor noastre trece prin independenţa economică a Franţei şi României", a arătat Sarkozy. Semnificaţia vizitei sale la Bucureşti a fost explicată chiar de preşedintele francez: "Această vizită înseamnă să ajutăm şi să ascultăm autorităţile de la Bucureşti, pentru a pregăti împreună preşedinţia UE. (...) Nu cred că o ţară intrată de curând în UE trebuie să vorbească mai puţin. Nu trebuie să aşteptaţi înainte de a avea o voce distinctă în UE. România înseamnă UE". De altfel, Sarkozy a menţionat domeniile prioritare în care îşi propune preşedinţia franceză a UE să acţioneze: energie şi climă, unde se vrea adoptarea unui acord european; emigrarea – unde, de asemenea, trebuie adoptat un pact european cu principii comune; agricultura şi securitatea europeană. "Trăiască prietenia franco-română!", a încheiat Sarkozy, în apluazele sălii. La ieşirea din sală, Sarkozy a fost aşteptat de liderul PRM, C.V. Tudor, cu care a schimbat câteva cuvinte. Liderul PSD, Mircea Geoană, nu a mai avut însă acelaşi noroc.

BåŞCÅLIE PE PODIUMUL LUI SARKO. Înaintea sosirii preşedintelui francez, deputaţii au găsit şi un motiv de distracţie: podiumul de 20 de centimetri aşezat la tribună la solicitarea lui Nicolas Sarkozy. Pesedistul Viorel Hrebenciuc a propus ca podiumul să fie păstrat, ca să poată şi alţii vorbi de la "înălţime". Nu de aceeaşi părere a fost însă liberalul Crin Antonescu, care, înalt fiind, l-a bufnit râsul când a ajuns la microfon, cerând ca podiumul să fie mobil "să nu fie alţii dezavantajaţi". "Inovaţia mă îndepărtează de microfoane", a constatat şi deputatul PD Cristian Rădulescu.

În ceea ce priveşte pragmatismul relaţiilor bilaterale între România şi Franţa, punctul cel mai important de pe agenda convorbirilor de ieri a celor doi şefi de stat a fost, de departe, cel al proiectelor comune în domeniul resurselor de gaze şi petrol.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat la conferinţa comună de presă cu omologul său Nicolas Sarkozy că au convenit ca firma franceză de stat "Gas de France" să intre ca asociat în proiectul conductei europene Nabucco – rivala conductei ruseşti "South Stream", în care România nu este parte.
Cei doi şefi de stat au convenit ca firma franceză de gaze să obţină susţinere deplină din partea României în acest proiect, viitoarea participare a Franţei, alături de România, apreciată de preşedintele Nicolas Sarkozy ca fiind "un partener sensibil",  putând da "un imbold puternic" punerii în aplicare a proiectului european.

CONCURENŢÅ. Conducta Nabucco este unul dintre proiectele prioritare ale Uniunii Europene, în care va intra şi România, şi este susţinut, de asemenea, de Statele Unite. Acest proiect oferă o alternativă la furnizarea gazului rus Occidentului, dar a început să fie ameninţat de rivalul "South Stream", pe care Rusia se grăbeşte să îl vadă cât mai curând finalizat. Piatra de temelie a proiectului Nabucco a fost pusă în anul 2002, când la 12 octombrie, la Viena, cele cinci state implicate – Austria, Bulgaria, Ungaria, România şi Turcia – semnau acordul de cooperare pentru crearea unei rute de transport a gazelor naturale. Conducta, cu o lungime calculată iniţial la 3.300 de kilometri, ar urma să pornească din Marea Caspică, ocolind Rusia, şi va transporta gaze din Azerbaidjan şi alte ţări din estul Asiei, spre Europa, printr-o conductă ce va traversa teritoriile ţărilor semnatare, a cărei construcţie este programată să înceapă în 2009.

Proiectul rival, al gazoductului "South Stream", a fost iniţiat în 2006 de compania rusă "Gazprom", ce deţine monopolul gazului rus, şi de compania energetică italiană ENI. Gazoductul rus, care va ocoli România, porneşte din Novorosiisk şi va trece prin  Marea Neagră, spre portul bulgar Varna, ajungând, prin Balcani, în Italia şi în Austria.

La Palatul Parlamentului, Nicolas Sarkozy a fost întâmpinat de premierul Tăriceanu (foto). Cei doi au avut o întrevedere privată la care au participat şi trei miniştri liberali: ministrul de Interne, Cristian David, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, şi ministrul de Externe, Adrian Cioroianu, precum şi şeful de cabinet al premierului, Mihnea Constantinescu. După întrevedere, care nu a fost urmată de declaraţii de presă, Sarkozy a fost condus de premierul Tăriceanu în sala de plen a Parlamentului, unde preşedintele francez urma să ţină un discurs. Traseul lui Nicolas Sarcozy a fost marcat cu o bandă verde susţinută de stâlpi, peste care ziariştii nu puteau să treacă, iar explicaţiile despre arhitectura şi istoria Palatului Parlamentului au venit chiar de la Tăriceanu, care şi-a luat şi rolul de ghid.

• Monica Iordache Apostol

---

VIDEO