Pandemia de coronavirus a stârnit o adevărată furtună a conspirațiilor mondiale, iar microcipul pare a fi mama tuturor relelor care ne așteaptă într-un viitor mai apropiat decât am crede noi. Este avertismentul pe care-l răspândesc pe toate rețele de socializare tot mai multe voci „anti”, unele dintre ele chiar calificate să-și exprime public părerea. Un spirit “anti” tot mai pronunțat, alimentat însă de virulența mogulilor lumii care de anul trecut se întrec în a propovădui binefacerile cipului. Vârful de lance al susținerii necesității de a avea cât mai repede o generație de “biohumanoizi” este nimeni altul decât Elon Musk. Băiatul ăla multi, multimiliardar, băiatul ăla care promovează vaccinarea, dar care ne spune că el nu se vaccinează. Băiatul ăla care îmbrățișează total microciparea, sigur, ea urmând să-i aducă și ceva verzișori în conturi, dar ne anunță că el vrea să se mute pe Marte. Cipul conectat la creier va putea vindeca depresia și dependența, ne promitea anul trecut Musk. Totuși, până se lămurește Musk care ar fi bolile vindecate de noua doftorie mondială, fostul senator de Sălaj, Vasile Cristian Lungu, a încercat să taie singur răul din rădăcină. El a vrut să dea o lege care să ne ferească pe toți românii de pericolul microcipării.
În apropierea Crăciunului, probabil mai mult cu gândul la Pomana Porcului care se apropia, politicianul Vasile Cristian Lungu înregistra la Senat pe 15 decembrie un proiect de lege privind reglementarea cipurilor umane. Scurt și pe înțelesul ambelor tabere, pro și anti, în România microciparea urma să se facă doar în mod voluntar, iar implementarea cipurilor în corpurile minorilor va fi interzisă.
“În România este interzisă folosirea de către orice entitate, public sau privată, a datelor culese din microcipuri aflate în corpurile persoanelor, cu excepția situațiilor în care persoana în cauză și-a dat acordul scris, acord care nu poate avea o perioadă mai mare de 12 luni”.
din proiectul de lege
Senatorul Vasile Cristian Lungu, intrat în Parlament pe listele PMP, dar ulterior devenit independent, s-a făcut pentru prima dată remarcat în 2019, când a venit într-un scaun cu rotile la Parlament, amânându-și o operație la Cluj, doar din dorința de a vota demiterea premierului Viorica Dăncilă prin moțiune de cenzură.
Proiectul este clasat rapid
Proiectul a fost însă clasat la începutul lunii februarie, la mai puțin de două luni după ce fusese înregistrat la Senat. Expunerea de motive care îl însoțește este una ciudată, ea fiind un conglomerat de citate adunate din lumea largă. De exemplu, era invocat Klaus Schwab, „părintele” Forului Economic Mondial care spunea despre cipurile implantate în creier: ”Marea resetare va duce la contopirea identității noastre fizice, digitale și biologice”. Nu este uitat nici Elon Musk, care spunea că până la sfârșitul anului trecut avea să producă cipul implantabil în creier. În ciuda acestor argumente irefutabile, noua conducere a Parlamentului nu a fost sensibilizată de binefacerile pe care le-ar aduce acest proiect și la începutul lunii februarie decidea clasarea proiectului. Oricum nu ar mai fi avut cine să-l mai susțină, pentru că inițiatorul său nu mai este parlamentar.
Animalele de companie, cipate din 2015
Dacă ciparea umană rămâne un subiect deschis după România a ratat șansa de a închide definitiv discuția prin adoptarea de către Parlament a proiectului inițiat de ex-senatorul Vasile Cristian Lungu a fost scos de pe agenda Senatului, în schimb obligația de a cipa animalele merge înainte. Legea microcipului pentru animalele de companie a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2015.