Cum și cât lovește războiul din Ucraina economia românească

Creșterea peste estimări a prețurilor în perioada februarie-aprilie 2022 este legată de transmiterea în piața internă a perturbărilor majore pe piața globală a energiei și materiilor prime produse de conflictul militar de la granița României. Cum se cuantifică în analiza băncii centrale efectul negativ al războiului, care anunță deja o cvasistagnare a economiei românești în trimestrul ll?

BNR este prima instituție care prezintă o evaluare consistentă, de stringentă actualitate, asupra impactului războiului din Ucraina. Traiectoria prețurilor rămâne spre cotele ridicate, cel puțin până în 2024, arată Raportul BNR asupra inflației (RAI). Șocurile produse de valurile pandemiei, transferate în reducerea activității economice și costuri uriașe pentru sănătate, criza prețurilor la energie și „cocoașa” conflictului militar conduc spre un tablou de bord „avariat” pentru următorii ani la indicatorii de bază. PIB - în scădere, inflație - în creștere accelerată, trecerea de la abundența comerțului liber la restricțiile impuse de război au devenit coordonatele pe care se brodează scenariile unei crize cu planuri suprapuse.

 Conflictul militar lovește rapid

Problema prețurilor este legată direct, în evaluarea băncii centrale, de persistența conflictului. RAI menționează fără echivoc: „Intensitatea presiunilor asupra prețurilor având ca resort principal conflictul militar va fi mai accentuată în lunile imediat următoare. Ca efect al războiului din Ucraina, majorările ample ale prețurilor produselor energetice și ale altor materii prime (în special agroalimentare), precum și escaladarea la cote neuzual de ridicate a incertitudinilor din economie sunt de natură să inducă o deteriorare a perspectivelor de evoluție a activității economice pe termen scurt”.

 CAPITOL DISTINCT ÎN  RAI

Analiștii din varii domenii fac evaluări sectoriale sau pe zone limitate asupra impactului conflictului din Ucraina. Datele disponibile sunt fluide, interpretările cad nu arareori sub incidența emoțiilor dramei umanitare declanșate de invazia Rusiei în Ucraina. Iată de ce este de notat demersul BNR, care, având un aparat puternic propriu de analiză, și-a asumat inventarierea unor canale posibile de propagare a șocurilor externe asociate războiului. Totodată, un element major de noutate al Raportului se referă tocmai la cuantificarea  efectelor provenite din partea conflictului militar și a tensiunilor geopolitice.

Din start, evaluarea din Raport arată că „efectele directe asupra României sunt relativ reduse, însă cele indirecte au un impact potențial relativ ridicat”. 

 PE CE CANALE SE PROPAGĂ ȘOCURILE?

În cazul economiei României, nivelul de relații comerciale și financiare reduse cu cele două țări aflate în conflict ne ferește de efecte directe puternice prin care să se propage șocuri majore. 

Canalul comercial este limitat, importurile directe din Rusia și Ucraina au cumulat 4,2 la sută din totalul importurilor României în anul 2021, exporturile spre cele două destinații reprezentând 2,2 la sută din total. 

SUFERINȚĂ LA IMPORTURILE ENERGETICE

Efecte adverse mai substanțiale se plasează în cazul importurilor de combustibili minerali, lubrifianți și materiale conexe. Conform datelor Eurostat, circa 46 la sută din importurile de gaze naturale ale României au ca sursă directă de proveniență Rusia, în timp ce restul importurilor de astfel de produse se derulează prin interpuși precum Bulgaria sau Ungaria, expunerea principală fiind, de fapt, tot în relația cu Rusia. La importurile de petrol și produse petroliere expunerea României, deși mai redusă decât a altor țări estice, se plasează la nivelul de dependență de peste 60 la sută. Efectele indirecte ar putea fi însă de amploare, raportul menționând că „pe termen scurt se prefigurează persistența crizei energetice, creșteri ale cotațiilor materiilor prime non-energetice (în special agroalimentare), reamplificarea crizei semiconductorilor.

Efecte reduse ale conflictului se discern în zona  financiară, expunerile bancare în relația cu Rusia fiind limitate. Nu este însă exclusă translarea unor riscuri de la nivelul grupurilor bancare prezente în Rusia la cel al subsidiarelor din România. De asemenea, adăugăm la evaluarea riscurilor făcută de BNR un mecanism asemănător de translare pentru grupurile industriale și comerciale care se retrag din Rusia. Grupul Renault, cu prezență consistentă în România, care cedează cele trei fabrici de montaj din Rusia, are o pierdere evaluată la 2,2 miliarde de euro din această „retragere”. Unde va plasa gaura?

La factorii menționați de riscuri, Raportul de impact al BNR adaugă și un alt element de impact - erodarea încrederii investitorilor, determinată de creșterea incertitudinii care domină contextul macroeconomic: „Mediul investițional este prognozat să se deterioreze pe fondul unei degradări a sentimentului economic la nivel european, amplificată în cazul țărilor aflate la proximitatea zonei de conflict”.

În schimb, canalul migrației nu are impact major, aprecierea din Raport fiind că doar o mică parte a imigranților ucraineni ar urma să se stabilească în România și să contribuie activ pe piața muncii.

Viitorul nu este roz, dar nici catastrofal

Scenariile catastrofice care inundă spațiul public nu au cuantificări, ci brodează pe impresii și emoții. Banca centrală evaluează războiul prin implicațiile macroeconomice, după un scenariu de bază echilibrat în care se includ elementele nefavorabile asupra inflației și creșterii economice. Invazia Ucrainei de către Rusia și sancțiunile asociate acesteia reprezintă un șoc global asupra activității economice, în scădere, și a inflației, în creștere, care se vor manifesta cu precădere în acest an. Ulterior, începând cu anul 2023, în scenariul de bază se profilează o diminuare a impactului economic indus de conflictul militar.

Experții BNR apreciază că „efectele, directe și indirecte, asupra creșterii economice sunt estimate a fi relativ reduse (de până  la -1 punct procentual), în contextul în care țara noastră se numără printre statele membre ale UE cel mai puțin dependente de importul de energie  din Rusia”. Cu riscul unei simplificări, putem „traduce” astfel punctul procentual pierdut din creșterea economică la circa 2,2 miliarde de euro drept o cuantificare a presiunii războiului.

Costurile inflației produse strict de război sunt însă dificil de cuantificat, din cauza melanjului de influențe ale cotațiilor la țiței, carburanții fiind însă cei mai „militarizați” de conflictul armat.

Se poate și mai rău!

Războiul din Ucraina, venit după explozia prețurilor la energie și ale materiilor prime, are toate elementele unei crize de import. Scenariul rațional prezentat ca baza evaluărilor din Raportul citat se poate însă degrada în situația excepțională, nemaiîntâlnită în Europa pe parcursul ultimelor decenii. În consecință, a fost elaborat și un scenariu „rău”, care evaluează consecințe mai severe ale conflictului militar asupra economiei românești. În acest tablou pesimist nu sunt excluse creșteri de amploare ale cotațiilor la materii prime energetice și agroalimentare, pe fondul întreruperii aprovizionării țărilor europene cu gaze naturale din Rusia și al embargoului impus la petrolul rusesc. Se adaugă perspectiva unei crize alimentare prin scoaterea din circuit a  exporturilor de cereale din Ucraina și Rusia. Acești factori accentuați de risc împing și mai jos creșterea economică, la un impact cumulat de -4,1 puncte procentuale din PIB, pe perioada 2022-2023. Aceasta ar echivala cu circa 10 miliarde de euro, ca efect economic negativ. Inflația s-ar plasa, în cazul scenariului „cel mai rău”, cu peste 4,7 puncte procentuale peste scenariul de bază. Un vârf de creșteri de prețuri este proiectat astfel spre trimestrul ll 2023, cu o inflație anuală de circa 17 procente.