De Gaulle a spus

lt;div align=quot;justifyquot;gt; In luna mai a acestui an se implinesc 40 de ani de cand generalul si politicianul Charles de Gaulle, presedinte al Republicii franceze, a fost in vizita oficiala in Romania.lt;stronggt; lt;font color=quot;#830303quot;gt;exclusiv online video - lt;/fontgt;lt;/stronggt;lt;emgt;Vizita lui Charles De Gaulle la Bucuresti(1968)lt;/emgt; lt;/divgt;

lt;p align=quot;justifyquot;gt; In luna mai a acestui an se implinesc 40 de ani de cand generalul si politicianul Charles de Gaulle, presedinte al Republicii franceze, a fost in vizita oficiala in Romania.lt;br /gt; lt;br /gt; lt;br /gt; 14 mai 1968. Pe bulevard. Apare, venind dinspre Palatul regal, intr-o masina deschisa, stand in picioare si cercetand cu atentie multimea care il aclama. Tinuta dreapta, de militar, haina kaki inchisa cu fireturi de aur. Barbatul, pe a carui frunte parca scria quot;nascut intr-un mediu foarte instarit in care valorile aristocratice sunt la loc de frunte, e atat de inalt, incat masina cu care aluneca incet pe asfalt pare un nimic. Totul dureaza doar cateva clipe, apoi limuzina prezidentiala dispare in lungul bulevardului. Nu era vorba despre un sef de stat fara probleme, ci de unul pe care dusmanii lui incercasera deja sa-l asasineze. Se stia ca ii plac quot;baile de multime si nu era deloc usor sa i se asigure paza. lt;br /gt; lt;br /gt; lt;/pgt; lt;h3 align=quot;justifyquot;gt;Filmullt;/h3gt; lt;p align=quot;justifyquot;gt; Imaginea de mai sus ii este inca clara in minte celui care a realizat filmul acestei vizite istorice, film pe care il puteti viziona pe www.jurnalul.ro. Este vorba despre cineastul Pantelie Tutuleasa, fost operator de film al familiei Ceausescu. Nu era la prima quot;intalnire cu de Gaulle. Il mai filmase si in 1967, dar la Paris. Inainte ca domnul Tutuleasa sa isi depene amintirile, trebuie subliniate evenimentele zbuciumate din Franta, pe fondul carora se desfasura aceasta vizita. Si anume: la 3 mai 1968, Sorbona fusese evacuata de manifestanti, cu interventia fortelor de politie; la 10-11 mai 1968, o noapte quot; a baricadelorquot; marca agitatia studenteasca din Cartierul Latin; la 13 mai, cortegii sindicale si studentesti defilau la Paris si in multe alte orase franceze; se declanseaza o greva generala, care paralizeaza intreaga tara aproape 15 zile, iar studentii ocupa Sorbona. Bref, dupa cum spune francezul, de Gaulle vine, cu toate acestea, in Romania, pe 14 mai 1968, dupa ce declarase publicistului Michel Droit ca aceasta calatorie quot;este foarte insemnata, esentiala si nu poate fi vorba de nici o amanare, cauzata de evenimentele interne din Franta. Nu isi amana vizita, dar sta mai putin decat isi propusese. lt;br /gt; lt;br /gt; lt;/pgt; lt;h3 align=quot;justifyquot;gt;Prima intalnirelt;/h3gt; lt;p align=quot;justifyquot;gt; quot;In mai anul acesta vor fi 40 de ani de cand acest eveniment a deschis posibilitatea Romaniei de a fi in lume, incepe domnul Tutuleasa relatarea despre de Gaulle. quot;Prima oara l-am filmat in 1967. Fiind acreditat la Natiunile Unite pentru Jurnalul cinematografic si de televiziune in anul 1967 am realizat reportaje filmate cu prezenta premierului roman Ion Gh.Maurer la Sesiunea Extraordinara a Adunarii Generale a Natiunilor Unite la New York. La inapoierea catre Bucuresti, delegatia oficiala a facut o escala de doua zile la Paris. Au fost mai multe intalniri ale oficialului nostru, dar cea mai importanta pentru mine a ramas intalnirea cu seful statului francez, generalul Charles de Gaulle. De Gaulle l-a intampinat reverentios pe Maurer in cabinetul sau. Am fost rugat sa respect protocolul si sa nu filmez mai mult de trei minute (desi convorbirea cu Maurer a durat mai mult de o ora). O amintire clara am in minte legata de acel moment din cabinetul lui De Gaulle. Aparatul meu de filmat un ARRI pe 35 m/m facea un zgomot cam maricel pentru acel interior select al unui sef de stat. La inceputul filmarii, Excelenta Sa a tresarit vizibil. M-a privit, iar eu i-am zambit. Emotiv. M-a inteles si mi-a dat acceptiunea din privire sa continui filmarea. Am notat in carnetelul de reporter data: Paris, 15 iunie 1967. La acea vreme nu citisem prea mult despre generalul Chales de Gaulle, dar cand l-am vazut m-a impresionat ca personalitate si ca tinuta. lt;/pgt; lt;p align=quot;justifyquot;gt; Aflat la Paris, mi-am amintit ca citisem undeva despre un orasel satelit al Capitalei franceze. O linie moderna de metrou pleca de la Arcul de Triumf si pana in mijlocul acestui arsenal arhitectonic numit La Defense. Am aflat de la un oficial ca aceste constructii au fost realizate la dorinta generalului De Gaulle dupa ce a vizitat America. Am fost placut impresionat citind pe o placa mare asezata pe strada principala ca acest orasel este infratit cu municipiul Craiova! lt;br /gt; lt;br /gt; lt;/pgt; lt;h3 align=quot;justifyquot;gt;A doua intalnirelt;/h3gt; lt;p align=quot;justifyquot;gt; quot;In anul urmator, de Gaulle a venit in Romania, impreuna cu sotia lui, la invitatia presedintelui tarii noastre, Nicolae Ceausescu. Cand a venit in Romania eram la aeroport, sa-l filmez. M-a recunoscut. As vrea sa va spun ca pe aeroportul Baneasa era usor sa ma recunoasca, pentru ca pe-acolo, in fata personalitatilor politice se plimbau 2-3 oameni cu aparatele si nu mai mult, iar eu ieseam in evidenta oricum cu zgomotul aparatului meu. Insist pe acel zgomot al aparatului pentru ca a fost o chestiune pe care eu am dus-o in timp si am gasit intelegere. Deci daca am gasit intelegere in cabinetului sefului de stat francez, la Paris, am gasit intelegere pe aici in toate situatiile si cel dintai care m-a inteles a fost Nicolae Ceausescu!. Eu eram ala cu zgomotul cel mai mare dintre aparate. Tutuleasa nu l-a filmat pe de Gaulle numai la aeroport, quot;ci panahellip;la capat, dupa cum spune el. Adica, quot;am decis sa realizam un film color de metraj mediu, trei bobine, adica jumatate de ora, pentru sala de cinematograf dar si pentru relatiile externe ale studioului Sahia Film. Bine, bine film color dar pe ce pelicula? Am decis sa filmam pe ORWO, dat fiind ca aveam laboratorul nostru de prelucrare a peliculei si un mare specialist, numit Sala Gianino, cu echipa lui de tehnicieni de la laboratorul Floreasca. La de la aeroportul Baneasa, unde a avut loc sosirea oaspetilor si pe tot traseul pana la resedinta oficiala din cartierul Primaverii, zeci de mii de bucuresteni au intampinat cu entuziasm coloana oficiala si masina decapotabila in care se aflau inaltul oaspete si omologul sau roman. Pe traseu s-a filmat cu cinci aparate de luat vederi, doua fiind in masinile deschise ce insoteau coloana. Astfel au fost consemnate pe pelicula acele momente istorice de catre operatorii Paul Holban, Mircea Melnic, Nicolae Marinescu, Jean Michel si subsemnatul. lt;br /gt; lt;br /gt; lt;/pgt; lt;h3 align=quot;justifyquot;gt;Momentelt;/h3gt; lt;p align=quot;justifyquot;gt; La filmarea din aula Facultatii de Drept din Bucuresti, la intalnirea lui de Gaulle cu intelectualitatea orasului, s-au folosit aparatele sincron. quot;Am retinut pentru film, din cuvantarea generalului, aprecierile adresate asistentei cu trimitere directa la oamenii de stiinta si cultura romani care si-au inscris numele printre marile personalitati ale stiintei, tehnicii si culturii universale.Asistenta a fost sensibilizata in momentul in care generalul a rostit, in limba romana, cuvintele: . La Facultatea de Drept a existat un moment dificil: quot;Cand cei doi sefi de stat urcau treptele Facultatii, Ceausescu trebuia filmat in asa fel incat sa nu para mai scund decat De Gaulle. Astfel, amandoi trebuiau sa aiba aceeasi inaltime. lt;/pgt; lt;p align=quot;justifyquot;gt; Programul vizitei oaspetilor francezi a mai cuprins si vizitarea altor cateva localitati in afara Bucurestiului: Pitesti, Craiova, Slatina. quot;In randul corespondentilor straini s-a ivit o nedumerire: Slatina ori Stalina? Ei auzisera de orasul Stalin, cum fusese rebotezat la un moment dat, prin anii 50, Brasovul. De aici, nedumerirea lor. Precizarea avea sa vina din partea delegatului insotitor de la externe: Slatina, orasul de pe Olt, citadela aluminiului romanesc!.lt;br /gt; lt;br /gt; lt;br /gt; La Craiova, dupa un interesant traseu prin oras, a urmat Adunarea Populara.lt;br /gt; Excelenta Sa, Presedintele Charles de Gaulle avea sa-si incheie discursul astfel: quot;Voi sunteti romani Traiasca Romania! Tot la Craiova, generalul va rosti in limba romana: quot; Hai sa dam mana cu mana!quot;. De altfel, cuvantarile generalului (care avea gradul de capitan pe frontul de la Verdun in 1916, cand a fost ranit in lupta corp la corp, iar in 1940 a comandat o divizie de blindate, reusind sa opreasca repetate atacuri inamice langa Abbeville) tinute in tara noastra i-au impresionat pana in adancul inimii pe veteranii romani. lt;br /gt; lt;br /gt; lt;/pgt; lt;h3 align=quot;justifyquot;gt;Finallt;/h3gt; lt;div align=quot;justifyquot;gt; De altfel, pana la 18 mai 1968, cand se va intoarce in Franta (unde continuau tulburarile in intreaga tara), de Gaulle va aminti romanilor ca prietenia celor doua natiuni are radacini eterne. Asa cum reamintea scriitorul si istoricul militar Ion Focseneanu, intr-un studiu publicat in 1967, 1. 600 de francezi, intre care 400 de ofiteri, au luptat pe frontul romanesc in anul 1917. Impreuna cu ei s-au aflat medici francezi, care au stat alaturi de medicii romani in actiunea plina de sacrificii impotriva tifosului exantematic. lt;br /gt; lt;br /gt; lt;br /gt; quot;De Gaulle si-a scurtat vizita la Bucuresti cu trei zile, din cauza manifestatiilor din Franta. La un moment dat, pe parcursul vizitei in Romania, s-a asezat pe o bancuta si eu voiam sa-l filmez. Si mi-a zis: quot;Nu. Si sotia lui l-a sustinut: quot;Nu. La el in tara se apucasera sa dezgroape tot felul de lucruri despre el. De altfel, pe unde se ducea, de Gaulle se lega de expansiunea sovietica. La ceva timp dupa vizita in Romania a demisionat. S-a retras undeva in partea de nord a Frantei, intr-o casuta a parintilor lui si acolo s-a si prapadit, incheie Pantelie Tutuleasa. lt;/divgt; lt;div align=quot;justifyquot;gt; lt;/divgt; lt;div align=quot;justifyquot;gt; lt;/divgt; lt;div align=quot;justifyquot;gt; lt;divgt; lt;object classid=quot;clsid:d27cdb6e-ae6d-11cf-96b8-444553540000quot; codebase=quot;http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=6,0,40,0quot; width=quot;420quot; height=quot;302quot;gt; lt;param name=quot;widthquot; value=quot;420quot; /gt; lt;param name=quot;heightquot; value=quot;302quot; /gt; lt;param name=quot;allowscriptaccessquot; value=quot;alwaysquot; /gt; lt;param name=quot;allowfullscreenquot; value=quot;truequot; /gt; lt;param name=quot;srcquot; value=quot;http://www.dailymotion.com/swf/x44phjquot; /gt; lt;embed type=quot;application/x-shockwave-flashquot; width=quot;420quot; height=quot;302quot; allowscriptaccess=quot;alwaysquot; allowfullscreen=quot;truequot; src=quot;http://www.dailymotion.com/swf/x44phjquot;gt;lt;/embedgt; lt;/objectgt; lt;/divgt; lt;ulgt; lt;ligt; Material video din arhiva personala a lui lt;stronggt;Pantelie Tutuleasalt;/stronggt; lt;/ligt; lt;/ulgt; lt;div align=quot;justifyquot;gt; lt;p align=quot;justifyquot;gt; lt;font size=quot;2quot; color=quot;#830303quot;gt;lt;stronggt;Franta Romania: Doua secole de prietenie lt;/stronggt;lt;/fontgt; lt;/pgt; lt;div align=quot;justifyquot;gt; lt;/divgt; lt;div align=quot;justifyquot;gt; lt;/divgt; lt;ulgt; lt;ligt;lt;a href=quot;http://jurnalul.ro/articole/114825/quot;gt;De la micul Paris, la marile ambitiilt;/agt;lt;/ligt; lt;ligt;lt;a href=quot;http://jurnalul.ro/articole/114859/quot;gt;Nicolae Titulescu: De ce iubim Frantalt;/agt;lt;/ligt; lt;ligt;lt;a href=quot;http://jurnalul.ro/articole/114863quot;gt;Vine Sarko, il trimitem pe Baselt;/agt;lt;/ligt; lt;ligt;lt;a href=quot;http://jurnalul.ro/articole/114964/quot;gt;Presedintii-jucatorilt;/agt;lt;/ligt; lt;ligt;lt;a href=quot;http://jurnalul.ro/articole/114965/quot;gt;Nicolas, omul-spectacollt;/agt;lt;/ligt; lt;ligt;lt;a href=quot;http://jurnalul.ro/articole/115049/quot;gt;Stefan Andrei - quot;In anii rsquo;80, Franta a fost cel mai mare dusman al lui Ceausescu!lt;/agt;lt;/ligt; lt;ligt;lt;a href=quot;http://jurnalul.ro/articole/115069/quot;gt;Deschiderea Romaniei spre quot;lumea libera a trecut prin Frantalt;/agt;lt;/ligt; lt;/ulgt; lt;/divgt; lt;pgt; lt;/pgt; lt;/divgt;