x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De la guvernanta nemţoaică la bona filipineză

0
Autor: Toma Roman Jr 03 Iul 2011 - 09:03
De la guvernanta nemţoaică la bona filipineză


Jurnalul National incepe o campanie despre "domestici": Servitorii vechi si noi la romani!
Inca de la inceputul secolului al XIX-lea, potentatii carpato-da­nu­biano-pontici au inceput sa se dea mari cu, pe langa conace si trasuri (in­locuite azi cu vile si SUV-uri), oa­me­nii care ii serveau. Robii tigani au fost inlocuiti, datorita modei, cu gu­ver­­nante nemtoaice sau englezoaice, bu­c­­atari francezi sau gradinari nemti. La sfarsitul secolului al XIX-lea si in­ce­pu­tul se­­colului XX, cand aveam deja o bur­ghezie formata, orasenii bo­gati au ape­lat la solutii mai facile pen­tru a-si re­cruta personalul domestic, angajand unguri sau "ardeleni seriosi". Cum aristocratia rosie de mai tar­ziu incerca sa copieze modul de viata al elitelor interbelice, demni­tarii co­mu­­nisti au uitat de "ex­plo­a­ta­rea omului de catre om" si au luat la vilele lor de protocol aceiasi servito­ri de la "ca­se­le mari" interbelice. Cuplul Cea­u­sescu se purta cu cei care-i slugareau mult mai mi­to­ca­neste si mai dur decat o faceau chiar boierii din secolul al XIX-lea. Daca totusi in timpul regimului co­mu­nist mandria de a avea servitori era exprimata mai cu fereala, dupa de­cembrie 1989, mitocanii care s-au im­bogatit peste noapte s-au gandit sa-si etaleze pe langa vilele-siloz kitsch si un personal pe masura. Pur­tatorii de mapa ai politicienilor, so­fe­rii manelistilor si vedetelor de ti­ni­chea au devenit la randul lor persona­je publice. Regii gu­noa­ie­lor, bulibasii bor­du­rilor si ta­ticii contractelor cu statul se bat in ba­digarzi, bucatari si soferi. Ciobanii im­­bo­gatiti din imobi­liare si smenarii cu staif nu mai pot circula decat in­so­titi de nenumarate garzi de corp. Ca o in­chidere de bucla temporala, "oa­me­nii mari" ai epocii actuale au in­ce­put sa importe bone din Indonezia sau gradinari filipinezi, ca asa e "trendy". In premiera pe tara, Jurna­lul Na­tional va ofera o istorie im­pa­na­ta cu exemple concrete ale "servi­tu­tii la romani".

Astazi va prezentam cum a evoluat istoria servitorilor, de cand au devenit boierii romani snobi pana la sfarsitul perioadei interbelice
Pana pe la 1830 existau robii tigani. Apoi, dupa ce boierii de pe teritoriul locuit de romani, influentati de reformele generalului Kiseleff si de faptul ca unii dintre copiii lor au ajuns sa studieze in vestul Europei, incepusera sa preia modele de la Paris, "Viana", ba chiar si Londra, a inceput moda "servitorilor de prestigiu".

La inceputul secolului XIX, majoritatea boierilor fanarioti sau pamanteni care locuiau pe teritoriul Romaniei nu erau niste rafinati. Fara prea multa cultura, dar cu un instinct bun la combinatii politice si economice care le asigurau supravietuirea, ei aveau robi "strict utilitari". In cele mai multe cazuri tigani, acestia trebuiau sa fie buni vizitii sau sa gateasca repede si mult bucate destul de simple sau sa zdrangane melodii lautaresti in urechile stapanilor.

Vorbeste englezeste, cioara!
Inca de pe la 1820 a inceput o schimbare de mentalitate. Daca pana atunci boierii erau orientati spre Istanbul, o mai mare circulatie a marfurilor, contactul cu romanii ardeleni formati in Imperiul Habsburgic si cu ofiterii rusi campati aici, multi dintre ei de origine germana sau franceza au schimbat lucrurile. Au aparut dansurile si muzica apuseana, bucataria frantuzeasca, moda vestimentara nemteasca, mobila austriaca. Oamenii bogati din Iasi sau Bucuresti isi comandau deja portelanuri si tacamuri din vestul Europei. Multi negustori si mestesugari ambulanti din apus au inceput sa faca afaceri aici. Imediat dupa ei, au aparut in chip de institutori, "sefi de personal" sau "consilieri" pe la casele mari diversi occidentali scapatati, care credeau ca pot prinde cheag de aici.

Boierii mai liberali se inghesuiau sa angajeze "fraile" nemtoaice, "misse" englezoaice sau "madame" frantuzoaice sa le educe fetele. Acestea ajungeau in scurt timp sa organizeze casele angajatorilor dupa regulile din tarile lor de provenienta. O astfel de "missa" avea, pe la 1835, Anica Lateasca fiica hatmanului Toderas Bals, una dintre cele mai frumoase si mai bogate femei din Iasi. Sub influenta ei, si-a transormat robii tigani din casa, pe care-i numea cu dispret ciori, in majordomi, sefi de postalioane si garzi tipic englezesti.

In cartea sa de memorii, "Ce am auzit de la altii", boierul Radu Rosetti aminteste cum trecea cu trasura coana Anica prin Iasi, avand echipajul deghizat cu livrele, palarii si peruci englezesti. Mai mult decat atat, i-a obligat pe tigani, sub amenintarea bataii sa reactioneze si sa raspunda in aceeasi limba la comenzile in engleza pe care le dadea stapana. Daca tiganii uitau cum trebuie sa reactioneze si raspundeau in romana, Anica se ridica in picioare in trasura si zbiera: "Vorbeste englezeste, cioara!".

Occidentalii ajunsi aici drept gu­ver­nante, pedagogi, gradinari sau bu­catari aveau un alt regim decat personalul domestic autohton. Unii dintre ei ajunsesera chiar un fel de "membrii inferiori" ai familiei boierului, erau bine platiti, cateodata stateau chiar la masa cu patronii si unii dintre ei au ramas aici de tot, dezvoltand chiar afaceri durabile in Romania.

Ilonca, Iuliske, Roza
Dupa 1866, in Pricipatele Unite a inceput a sa apara si o burghezie destul de puternica. Cei din clasa mijlocie se uitau cu jind la marii boieri, care-si etalau sambelanii, guvernantele, valetii si cameristele de variate origini etnice cu sentimentul pe care-l are acum Gigi Becali dandu-se cu Maybach-ul pe strasse. Voiau si ei "echipaje" alese care sa-i slujeasca, dar nu-si puteau permite decat sa "tina" o slujnica-doua, o bucatareasa ori un gradinar, de unde, in plus, sa importe pe cineva tocmai din vestul Europei. Au ales o solutie intermediara, sa angajeze drept personal domestic unguri din satele sarace ale pustei. Se construise un mit al servitorului ungur, care e curat, indemanatic si muncitor. Si din cauza asta Bucurestiul din anii '70-'80 ai secolului XIX ajunsese sa aiba o mi­noritate maghiara importanta. Una dintre distractiile importante ale soldatiilor si baietilor de pravalie era sa seduca Ilonci, Iuliske si Roze care ieseau la plimbare cu copiii burghezilor care le angajasera.

Lucrurile nu mergeau tot timpul bine. O crima celebra a speriat in 1877 amatorii de personal unguresc ieftin. Doamna Alexandrina Orascu Nicolaide isi angajase drept fata in casa pe Nagy Rozsy, de 24 de ani. Avea o casa frumoasa, pe strada Renasterii din centrul capitalei si ii placeau bijuteriile din aur. Rozsy a vrut sa dea o lovitura care sa o faca bogata. Impreuna cu amantul ei, Farkas Isztvan a planuit sa-si omoare patroana si sa o jefuiasca. Atat doamna Orascu, cat si fiica ei, Cleopatra, care avea doar 16 ani, au fost sugrumate de cei doi in pivnita vilei, la sfarsitul lunii iulie 1877. Incarcati cu bijuterii si bani, asasinii au sters-o rapid spre granita austro-ungara.

Prinsi de autoritatile imperiale la Brasov, peste cateva zile, ei au fost condamnati la moarte si executati. In urma taraseniei asteia, cel putin pentru o perioada scurta, patronii si-au privit servitorii unguri cu suspi­ciune.

Doamnele rusoaice, speriate de bolsevism
Pe masura ce in mediul urban romanesc crestea prosperitatea si bogatia se diviza pe o plaja mai mare, pana in primul razboi mondial, strainii occidentali angajati in casele romanesti s-a dezvoltat in ceea ce priveste in general guvernantele si profesorii privati. Deja ei nu mai erau anexa stricta a vechii aristocratii boieresti. Avocatii si negustorii cu staif isi permiteau sa contracteze direct de la Paris, pentru odraslele lor, doamne cu experienta si profesorii cu studii in regula, pe care-i plateau bine. Un domn batran pe care l-am intervievat, profesorul Alexandru Popescu-Zorica, fiu de avocat celebru, isi aducea aminte ca s-a nascut cu o guvernanta franceza in casa si aceasta se atasase asa de tare de familia lui ca a ramas in la ei pana cand a murit, prin anii ’70 ai secolului trecut.

Dupa 1918, intr-o prima faza, Bucurestiul s-a umplut cu doamne rusoaice din inalta societate, fugite aici de frica bolsevismului. Cele care nu reusisera sa-i salveze partial averea ajunsesera sa predea lectii de limbi straine pentru casa si masa, ori sa devina un fel de "doamne de companie" pentru nevestele romanilor nou-imbogatiti.

Imediat dupa primul razboi mondial, la nivelul personalului domestic "de jos", bucatarese, soferi, valeti, gradinari, s-a nascut legenda "ardelenilor seriosi" care persista si pana in ziua de azi. Cuvantul "ardelean" era un fel de garantie ca angajatul in cauza o sa gateasca bine, o sa curete constiincios sau o sa planteze cele mai frumoase flori din lume. Chiar si in ziua de azi, in ziarele de mica publicitate pot fi intalnite des anunturi de genul: "Doamna serioasa, ardeleanca, ofer menaj."

Citeşte mai multe despre:   bona,   boieri,   servitor,   guvernanta,   istoria domesticilor din romania

 



Mai multe titluri din categorie

Misterul rivalității dintre Macedonski și Eminescu

Misterul rivalității dintre Macedonski și Eminescu
Galerie Foto Alexandru Macedonski a trăit, fără îndoială, o viață tumultuoasă în care a cheltuit mai mult decât îl țineau buzunarele. A fost, ca cetățean, colțos, înfășurat în aere aristocrate, avid după recunoaș...

SPP s-a dotat, înainte de Ziua Națională, cu aplicații informatice în valoare de peste 20 de milioane de lei

SPP s-a dotat, înainte de Ziua Națională, cu aplicații informatice în valoare de peste 20 de milioane de lei
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază, instituția care se ocupă cu protejarea demnitarilor, cheltuie peste 20 de milioane de lei pentru dotări hardware și software. 16 loturi ale unui contract-cadru au fost atribuite,...

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 
Unul dintre cele mai importante momente din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, a avut loc tot în timpul unei pandemii, şi...

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”
Galerie Foto Prilejuit de Ziua Națională a României, dialogul cu istoricul Ioan-Aurel Pop, președinte al Academiei Române și una dintre puținele voci limpezi și neatârnate ale prezentului nostru răscolit de incertitudini,...

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere
Istoria este rotundă și se repetă, este o un proverb popular. Proverb care se aplică, pare-se, ad-litteram când vorbim despre politica din România. Între ianuarie 1918, anul Mari Uniri, și sfârșitul anului...

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro
Ministerul Culturii a finalizat, la mijlocul acestei luni, licitația privind atribuirea unui contract referitor la elaborarea documentației și execuția lucrărilor pentru amenajarea, la Timișoara, a Muzeului...

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională
Galerie Foto A fost „Black Friday” la avansări în grad, de Ziua Națională a României. In acest an, printre cei propuși la grade înalte se numără personaje ciudate: un chestor in cadrul Ministerului de Interne - abonat...

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID
Galerie Foto Compania deținută de omul de afaceri Mihai Matei, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, a primit, recent, de la Administrația Națională a Penitenciarelor un contact de peste...

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară
Interviu cu Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” Fără capacități de prelucrare a materiei prime, valoarea producției în anul...

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii
Conflict între polițiști și sindicaliști, în Argeș. Oamenii legii le cer socoteală celor care îi reprezintă. Un ofiţer din cadrul Secţiei 4 Poliţie Piteşti a postat un mesaj public în care își arată dez...

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro
Galerie Foto Cabinetul PNL-PSD-UDMR, condus de generalul Nicolae Ciucă și căruia, mâine, Parlamentul României îi va acorda votul de învestitură, este putred de bogat, pe persoanele fizice care îl compun. Cei 23 de membri ai...

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement
Ministrul desemnat al Digitalizării, Florin Roman susține că PNL și PSD mai au de lucrat la capitolul încredere. El mai spune că rotația premierilor se va produce în baza unui gentlemen's...

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi
Galerie Foto Dependent de morfină, viciu căpătat în Franța, în urma unui tratament medical prescris împotriva gutei, Alexandru Odobescu (1834-1895) mai avea o slăbiciune: femeile tinere. Combinația droguri + dame frumoase...

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat
Instituția condusă de Anca Dragu a majorat, săptămâna trecută, prețul stabilit în august pentru achiziția unei instalații de conferință destinate unei singure săli din Palatul Parlamentului, costul final...

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară
Galerie Foto În urmă cu doi ani, cam pe această vreme, la 112 suna un bărbat disperat: tocmai ce-l alergase ursul pe uliță. Dialogul cu dispecerul de la Poliție, timp de câteva minute, a fost halucinant: „capetele de...
Serviciul de email marketing furnizat de