Cutremurele urmate de valuri tsunami devastatoare au îngrozit planeta în ultimii ani. Prezenţa foarte promptă a jurnaliştilor, a fotoreporterilor şi a camerelor de luat vederi au transformat calamităţile în adevărate "Apocalipse în direct", cu sute de mii de victime.
La o zi după Crăciunul din 2004, 220.000 de persoane au pierit în Asia de sud-est. Cel mai puternic cutremur înregistrat în ultimii 40 de ani a generat un tsunami care aproape că a ras de pe faţa Pământului insula Sumatra (Indonezia) şi a lovit coastele a aproximativ 10 ţări din sud-estul continentului asiatic. Valul seismic provocat de cutremurul de 9,3 grade a crescut nivelul apei până la 30 de metri în provincia indoneziană Aceh. Aici s-au înregistrat, de altfel, cele mai multe victime – aproape 170.000.
Doi ani mai târziu, Indonezia avea să fie din nou lovită de un tsunami, după ce un cutremur cu magnitudinea de 7,7 grade s-a produs pe coasta de sud a insulei Java. Bilanţul – 654 de morţi. Furia apelor a lovit Insulele Salomon în aprilie 2007. Au pierit peste 50 de persoane, iar 13 sate au fost devastate.
Valuri ucigaşe
Locuitorii din insulele Samoa, Tonga şi Samoa americană au văzut moartea cu ochii în septembrie 2009, când un seism de 8 grade a provocat un val ucigaş. Numărul victimelor a fost de peste 150. Tot în Oceanul Pacific, dar pe coastele Americii de Sud, dezastrul s-a produs în februarie 2010. Un cutremur, urmat de tsunami, loveşte zona central-sudică a statului Chile, provocând moartea sau dispariţa a 555 de persoane. Majoritatea victimelor au fost înregistrate în zona de coastă Maule, la 400 de kilometri sud-vest de Santiago.
În octombrie 2010, greu încercata Indonezie a plătit din nou tribut aşezării sale geografice. Peste 400 de persoane au murit într-un tsunami generat de un cutremur puternic cu magnitudinea de 7,7 în arhipelagul Mentawai, în largul Sumatrei.
Cel mai şocant incident din ultimii ani este însă seismul urmat de tsunami care a lovit nord-estul Japoniei la 11 martie 2011. Un tsunami de zece metri a "măturat" coasta în apropiere de Sendai, la scurt timp după un cutremur cu magnitudinea de 8,9 (revizuită, ulterior, de japonezi la 9 grade) produs în largul arhipelagului. O alertă de tsunami a fost emisă pentru aproape toate coastele Pacificului, inclusiv Australia şi America Centrală şi de Sud.
Imagini şocante au apărut pe ecranele televiziunilor şi în paginile ziarelor. În întreaga lume s-au difuzat, în direct sau înregistrate, imagini în care se vede cum apa înghite oraşe, autostrăzi, poduri, oameni şi maşini. Ambarcaţiuni de mari dimensiuni date peste cap, structuri întregi de beton lăsate în ruină, aeroport inundat până aproape de acoperişul de pe care o mână de supravieţuitori cer ajutor.
Estimările arată că numărul victimelor va fi de ordinul zecilor de mii, acesta fiind cel mai devastator cutremur provocat vreodată în Japonia. Ca şi cum distrugerile şi pierderile de vieţi omeneşti nu ar fi fost de ajuns, catastrofa a adus cu sine şi o criză nucleară fără precedent în lume. Într-o ţară care se bazează în mare măsură pe energia nucleară, mai multe centrale atomice suferă probleme tehnice majore pe care autorităţile japoneze fac tot posibilul să le ţină în frâu.
Mai mult, cutremurul care a fost atât de puternic încât a mutat axa pământului cu 25 de centimetri, ceea ce ne-ar putea costa o microsecundă pe zi, după cum a anunţat Institutul Italian de Geofizică şi Geologie. De asemenea, Institutul american de supraveghere geologică susţne că principala insulă a Japoniei s-a mutat cu 2,4 metri.
Citiţi toate articolele din Ediţia de colecţie a Jurnalului Naţional - Sfârşitul lumii