Disparutii din Irak

Agentia France Presse a prezentat bilantul cetatenilor straini rapiti sau dati disparuti in Irak dupa aprilie 2004, atunci cand miscarile islamiste au intensificat operatiunile de luare de ostatici.

VICTIMA. Douglas Wood, un om de afaceri australian, a fost capturat la 1 mai 2005

JAPONIA. Gruparea Ansar al-Sunna, in legatura cu reteaua terorista Al-Qaeda, a revendicat, in mai 2005, rapirea cetateanului japonez Akihiko Saito, angajat al firmei de securitate britanice Hart. Potrivit firmei britanice, cetateanul nipon este posibil sa fi murit in timpul ambuscadei.

AUSTRALIA. Douglas Wood, un om de afaceri in varsta de 63 de ani, a fost capturat in Irak la 1 mai 2005, rapitorii cerand retragerea trupelor australiene din Irak.

SUA. Jeffrey Ake a fost rapit la 11 aprilie 2005, pe un santier din nordul Bagdadului; Sadek Mohammad Sadek, cetatean americano-libanez, angajat al Ministerul irakian al Transporturilor, a fost rapit in noiembrie 2004 din locuinta sa din Bagdad; Roy Hallum a fost rapit la 1 noiembrie de la sediul companiei pentru care lucra, situat in Bagdad. Alti trei americani sunt dati disparuti, intre care si soldatul Keith Maupin, despre care nu se mai stie nimic de la 9 aprilie 2004. La sfarsitul lunii iunie anul trecut, o grupare a anuntat ca l-a executat, dar imaginile prezentate nu au fost considerate "concludente" de catre Washington. Doi angajati ai firmei americane Halliburton, Timothy Bell si William Bradley, au disparut in aceeasi perioada.

FRANTA. Florence Aubenas, ziarista a cotidianului Liberation, a fost rapita la Bagdad la 5 ianuarie 2005, impreuna cu ghidul sau irakian, Hussein Hanun al-Saadi. La 3 mai, premierul francez, Jean-Pierre Raffarin, a afirmat ca ziarista este in viata.

BRAZILIA. Inginerul Jose Vasconcelos a fost rapit la 19 ianuarie intr-o ambuscada organizata la Baiji, in nordul Irakului. Rapirea a fost revendicata de gruparea Brigazile Mujahedinilor.

FILIPINE. Roberto Tarongoy a fost rapit la 1 noiembrie 2004, de la sediul companiei pentru care lucra, din Bagdad. El a disparut impreuna cu americanul Roy Hallum. Potrivit guvernului de la Manila, ostaticul era in viata la 28 martie. Vara trecuta, autoritatile filipineze au cedat presiunilor unei grupari teroriste, retragandu-si contingentul din Irak.

EGIPT. La 19 martie, Miscarea Nationala pentru Eliberarea Mesopotamiei a revendicat rapirea a doi ingineri egipteni, Nabil Taufik Suleiman si Metualli Mohammad Salem. Un alt egiptean, Abdel Khalek Ahmed, a disparut la 13 ianuarie la Kirkuk.

IORDANIA. Sase iordanieni au fost rapiti de Brigazile al-Bara Ibn Malek, potrivit unei inregistrari video difuzate la 6 mai de postul de televiziune Al-Jazeera; Samir Rajab al-Suqi, un om de afaceri iordanian, a fost rapit la 24 aprilie in centrul capitalei irakiene. Un alt iordanian, Abdel Kader Hikmat al-Azhari, a fost rapit la 2 noiembrie 2004, tot in Bagdad. Mahmud Ismail Zeidan, un sofer iordanian, a disparut in octombrie 2004 in apropiere de Fallujah, in vestul tarii.

LIBAN. In afara americanului-libanez Sadek Mohammad Sadek, in Irak se mai afla inca doi cetateni libanezi. Rapirea lui Gebrayel Adib Azar a fost revendicata la 18 ianuarie de Brigazile pentru Jihadul Islamic. A doua zi, firma pentru care lucra a cedat presiunilor rapitorilor, incetandu-si activitatea in Irak. Un alt libanez, Badri Abu Hamza, a fost luat ostatic in noiembrie 2004.

TURCIA. Zeci de cetateni turci, majoritatea soferi, au fost rapiti de grupari islamiste. Cei mai multi au fost eliberati dupa ce firmele la care lucrau si-au incetat activitatile in Irak. La 8 decembrie 2004, gruparea Ansar al-Sunna a amenintat ca va ucide un antreprenor, identificat ca fiind Fattah Narjess.

SIRIA. Hassan Awaad Mohammed, un sofer de camion, a fost rapit la 14 august 2004 in apropiere de Kirkuk.

SOMALIA. Un sofer de camion somalez a disparut la 30 octombrie 2004, la sud de Kirkuk.

Gruparea Al-Qaeda din Irak a anuntat, la sfarsitul lunii iulie, rapirea unui alt sofer, Ali Ahmad Mussa, despre care nu se mai stie nimic.

SUEDIA. La 17 septembrie 2004, autoritatile de la Stockholm au precizat ca doi suedezi de origine irakiana au disparut probabil fiind rapiti in Irak.

CANADA. Un canadian de origine irakiana, Rifaat Mohammad Rifaat, a fost rapit inca din aprilie 2004, iar, de atunci, nu se mai stie nimic despre el.

RASPUNSURI INCA ASTEPTATE

Nici unul din cei eliberati din Irak nu a reusit sa raspunda, odata ajuns in tara sa, la mai multe intrebari presante. Nu sunt clare nici acum circumstantele rapirii, ale eliberarii, ale negocierilor dintre guvernele occidentale si irakieni, si este probabil ca ele sa nu fie cunoscute niciodata. Sgrena a negat intotdeauna zvonurile potrivit carora guvernul de la Roma ar fi platit o rascumparare pentru viata ei, si la fel au procedat si Malbrunot si Chesnot, care au declarat insa ca nici lor "nu le-au fost spuse anumite lucruri" si, mai mult, unele din detaliile care le-au fost spuse nu pot fi transmise mai departe publicului. Ceea ce au povestit insa francezii a fost modul de functionare interna a gruparii care i-a detinut mai bine de patru luni. Acestia au povestit ca primul lor loc de detentie a fost un "centru de triere", unde mai multi ostatici asteptau ca un interogatoriu sa le decida soarta. Mai mult, Armata Islamica functioneaza, potrivit spuselor francezilor, de o maniera foarte compartimentata: o anumita echipa are ca sarcina capturarea strainilor, o alta ii pazeste pe ostatici, si un tribunal islamic ii judeca. (Ana Ilie)

FRANCEZII CER SPRIJIN

Experienta pe care au trait-o jurnalistii romani ar putea fi de folos pentru eliberarea jurnalistei franceze Florence Aubenas (foto), rapita, la 5 ianuarie, la Bagdad, alaturi de ghidul sau irakian, Hussein Hanun al-Saadi. Directorul serviciului international al ziarului Liberation, Francois Sergent, a lansat, prin intermediul postul de radio Delta RFI, un apel catre jurnalistii romani eliberati, rugandu-i sa ia legatura cu familia ziaristei Florence Aubenas. "Daca unul dintre cei trei jurnalisti poate sa il sune pe tatal lui Florence, pe mama sau pe sora ei, ar fi foarte bine", a declarat reprezentantul ziarului Liberation, adaugand ca ziarista italiana Giuliana Sgrena a facut acest gest, la putin timp dupa eliberare. Ziaristii de la Liberation asteapta si ei un semn de la fostii ostatici romani, amintind ca s-au alaturat luptei pe care a dus-o Romania pentru eliberarea jurnalistilor. Directorul cotidianului Liberation a subliniat ca spera sa poata obtine detalii despre ce li s-a intamplat celor trei romani si despre modul in care autoritatile de la Bucuresti au negociat cu teroristii. La scurt timp dupa ce ziaristii au fost retinuti in Irak, la initiativa organizatiei Reporteri fara Frontiere si a cotidianului Liberation, portretele lor au fost afisate pe coloana Trône din Place de la Nation, la Paris. De altfel, mitinguri de solidaritate pentru jurnalistii romani si pentru Florence Aubenas au fost organizate, in toata aceasta perioada, la Paris, Roma si Bucuresti. (Radu Croitoru)

ASTEPTAM CLARIFICARI

Traian Basescu a promis ca, peste doua saptamani, va face publice culisele rapirii "care pot fi spuse". Ne-a promis adevarul, chiar daca anumite detalii vor fi "incomode", asa cum a afirmat presedintele in declaratia de presa de duminica seara. Aceasta precizare lasa loc de inteles ca niste "fire", niste "terminatii" ale afacerii ce-a debutat la Bagdad acum 56 de zile duc in Romania. Fapt de care aproape nimeni nu se mai indoieste. Asadar, peste doua saptamani ni se promite ca vom afla: rolul lui Omar Hayssam si al lui Mohammad Monaf in rapirea jurnalistilor romani; daca victimele au facut obiectul unui schimb intre grupari distincte de rapitori; care a fost in realitate rolul serviciilor romane de informatii in recuperarea ostaticilor (in linii generale); care a fost rolul jucat de comunitatea araba in eliberarea ostaticilor. Nu vom sti probabil daca ostaticii au fost rascumparati in bani. Daca da, nici una din partile implicate in tranzactie nu are interes sa se cunoasca acest lucru. Nici unul dintre statele care si-au rascumparat cu bani cetatenii nu a recunoscut oficial asta. Despre rolul jucat de Munaf in epopeea ostaticilor romani vom avea o idee abia cand autoritatile americane, care l-au luat in custodie, ii vor stabili soarta. Despre fratele sau, presa a dezvaluit in toiul crizei ca ar fi fost arestat de autoritatile irakiene. Este de presupus ca victimele rapirii nu vor fi dispuse sa faca publice acele informatii asupra carora autoritatile romane le vor cere sa tina embargou. Prin urmare, e de asteptat sa fie confectionat, in perioada de "carantina", un scenariu cu cat mai putine fracturi de logica. Un scenariu ce poate fi sustinut atat de oficialitati, cat si de victime. Criza jurnalistilor rapiti a fost dublata de un adevarat razboi care s-a derulat pe frontul invizibil. Este normal ca detaliile acestui razboi purtat in secret sa ramana, ele insele, secrete. (Valentin Zaschievici)