Drumul spre "revolutia antiimperialista"

Propagandistii comunisti au inceput rescrierea istoriei cu actul de la 23 August 1944, care a fost, in functie de schimbarile ideologice, redenumit "insurectie armata" sau "revolutie nationala si sociala".

In urma intoxicarii operate propagandistic de catre aparatul ideologic, s-a format o anumita reprezentare a Partidului Comunist ca "stegar al luptei antifasciste", "organizator si conducator al revolutiei antifasciste si antiimperialiste". Prin asemenea sintagme se lasa a se intelege ca la evenimentele din 23 August 1944 au participat multimi de oameni, luptand cu armele in mana, sub conducerea comunistilor.

In realitate, numarul tuturor participantilor la complotul impotriva Maresalului Antonescu a fost insignifiant. In ceea ce priveste Partidul Comunist Roman, cei implicati direct in actiune nu depasesc, probabil, numarul degetelor unei singure maini, limitandu-se la Patrascanu, Bodnaras si oamenii care i-au preluat si pazit pe Antonesti, civili din garzile patriotice.

Cum s-a ajuns, asadar, la incredintarea fostului sef al statului necunoscutului "inginer Ceausu"? In cadrul Partidului Comunist, aflat in ilegalitate, fiinta si resortul "razboi", condus in acea perioada de ofiterul dezertor din trupele romane Emil Bodnaras. In vremea celei de-a doua conflagratii mondiale, respectivul sector ar fi trebuit sa se ocupe de organizarea luptelor de partizani si actiuni de sabotare a inamicului, modelul propus de Moscova fiind cel al comunistilor iugoslavi condusi de Tito. Cu mare greutate insa, Bodnaras a reusit sa afle cativa oameni siguri, pe care-i folosise ca soferi si gazde conspirative in complotul din aprilie impotriva fostei conduceri a partidului, in frunte cu Foris. Oamenii lui Bodnaras nu erau nici macar comunisti, ci platiti pentru serviciile lor din fondurile partidului.

Ion Antonescu si Mihai Antonescu, arestati in seara zilei de 23 August, au fost dusi de la Palatul Regal in chiar casa conspirativa utilizata de Bodnaras din Vatra Luminoasa. In cea mai mare parte a timpului, pana la preluarea lor de catre sovietici, cei doi ostatici au fost paziti de Florica Munzer, "tehnica" lui Bodnaras, devenita ulterior sotia acestuia.

De unde provenea insa iluzia celorlalti complotisti in privinta fortelor de care dispune Partidul Comunist? Un posibil raspuns ofera Belu Zilber, prietenul lui Patrascanu din acea vreme. Acesta declara ca in mai sau iunie 1944, Patrascanu i-a adus din partea conducerii partidului situatia fortei militare comuniste, unde numai Capitala figura cu 12.000 de oameni. Cifra era lipsita de orice suport real. A fost, probabil, comunicata si generalului Constantin Sanatescu, care spera in suplinirea fortelor armate pe care nu le avea in Bucuresti cu "garzile patriotice" comuniste aduse de Emil Bodnaras. Sa retinem insa ca nici liberalii, nici taranistii nu fusesera capabili sa puna la dispozitie voluntari civili pentru actiunile derulate in dupa-amiaza zilei de 23 August.

Abia dupa intrarea trupelor Armatei Rosii in capitala Romaniei, Partidul Comunist va organiza garzile patriotice, utilizate mai tarziu in momentele dificile ale manifestatiilor procomuniste si ale actiunilor greviste.

In slujba partidului

EPOCA DEJ. Propaganda de partid nu ar fi putut crea reprezentarile istorice dorite fara ajutorul literaturii si artei. Ne-ar fi cu neputinta sa inregistram imensul numar al volumelor de proza si versuri dedicate evenimentelor de la 23 August care au contribuit la impunerea viziunii dorite de puterea politica.

Mari scriitori precum Mihail Sadoveanu, George Calinescu, Tudor Arghezi s-au numarat printre cei care au slujit "cauza partidului" cu talentul lor scriitoricesc. Reproducem, in cele ce urmeaza, cateva dintre asemenea mostre literare care elogiaza efectele istorice ale lui 23 August 1944:

"Dupa 23 August 1944 - scria Cezar Petrescu in 1959 - autentica noastra democratie reprezentata de partidul muncitoresc, atenta la racila primordiala a poporului abandonat si mistificat de demagogia tradalnica a celor peste trei sferturi de veac de gogosi constitutionale, iata ca a pus capat acestei crime de les-patriotism si les-democratie! Iata ca a purces metodic, lucid, logic, de la inceputul inceputurilor si de la originea originilor."

Si Dan Desliu: "Ti-e drag sa stai in adunare/Sa-ti spui cuvantul raspicat,/Sa simti zvacnind in fiecare/Un dor cu-al tau ingemanat (...) Iar de-or voi sa ne despice/Inaltul vietii luminos/Truman ori Churchill - cum le-o zice,/Avem cu ce-i primi frumos:/Avem destul otel anume/Si otelarie avem de soi/Si-avem Partidul sa ne-ndrume/Si-avem pe Stalin langa noi!".

EPOCA CEAUSESCU. Sarbatoarea din august devenise inca un mijloc de glorificare a conducatorului. Productiile artistice rezultate utilizeaza, aproape la modul obligatoriu, cuvantul "sarbatoare" in rima cu "soare", in genul: "Ni-s inimile flori si sarbatoare/Ai nostri ani adanc s-au luminat/Partidul pe maretul drum de soare/In frunte are un viteaz barbat./ Avem in fata soare. Parintescul/Indemn de azi ne este legamant;/Partidul, Romania, Ceausescu/Sunt tot ce-avem mai drag pe-acest pamant".

Agitatie si propaganda

IN STIL SOVIETIC. Tot astfel cum cinematografia sovietica a realizat "revolutia bolsevica" din 1917, fictiunea fiind prezentata pe tot parcursul regimului comunist ca "film documentar", in 1945 o echipa de cineasti sovietici va face, in Romania, un "documentar" de aceeasi factura.

Tema sa era "insurectia armata din 23 August 1944", cu Bodnaras in rolul principal. In filmul sovieticilor, Bodnaras descindea impetuos, de pe o motocicleta, in curtea Palatului Regal. Dupa care este filmat indreaptandu-se cu pasi energici spre corpul de garda.

Impresia creata era aceea ca Emil Bodnaras (in 1944 cetatean si agent sovietic) ar fi comandat militarii care l-au arestat pe Maresalul Antonescu.

GHEORGHIU-DEJ IN LOCUL REGELUI. La 23 August 1946, generalul Sanatescu nota in jurnalul sau cu referire la sarbatoarea organizata in acea zi: "Guvernul insinueaza ca la acest act au luat parte muncitorii, cand in realitate a fost opera Regelui si a Armatei". Despre acelasi eveniment, peste un an, acelasi "martor privilegiat al istoriei" consemneaza: "Ziua de 23 August s-a sarbatorit cu destul fast, dar nu s-a pomenit nimic despre Rege si colaboratorii sai in savarsirea acestui act. Ziarul comunist Scinteia chiar releva ca toata actiunea de la 23 August se datoreaza Partidului Comunist si ca Gheorghiu-Dej din inchisoare a condus operatiunile.

PRESA PROLETARA. Intr-adevar, in 1946, ziarul Partidului Comunist il instaleaza in locul regelui, in istorie, pe Gheorghiu-Dej. "S-a scris mai mult in presa - scrie Miron Constantinescu in Scinteia - despre rolul unor militari patrioti, care au luptat conform dispozitiilor date de Maria Sa Regele, precum si despre al unor fruntasi ai miscarii muncitoresti. Este timpul sa se stie ca tot ce au facut in vederea lui 23 August tovarasii Parvulescu, Bodnaras, Patrascanu a fost indeplinirea obiectivelor precise date de tovarasul Gheorghiu-Dej de la Caransebes sau in spitalul din Targu-Jiu, la intrevederile secrete pe care le-a avut in 1943 si 1944 cu Emil Bodnaras, care venea acolo in mod conspirativ".

LECTIA LUI STALIN. "Martor angajat", Silviu Brucan reitereaza povestea, in 1949, cu multumiri lui Stalin pentru invataturile date si cu adaosul: "Masa larga a poporului a urmat pe acei care in focul razboiului si al teroarei fasciste s-au dovedit inca o data prin fapte ca cei mai inflacarati si plini de abnegatie stegari ai patriotismului, bazat pe dragostea de tara, de popor si pe nobila ideologie a fratiei intre popoare, pe inalta conceptie a internationalismului proletar: comunistii".

DESTINELE TARII

"In august 1944 nu eram voios, eram totusi increzator. Cu cativa ani in urma, cand tarana patriei noastre fusese cotropita, ma hotarasem sa lepad nepasarea detestabila la unii scriitori de atunci pentru res publica si sa lupt din toate puterile mele, cu condeiul, prin viu grai si chiar cu fapta spre a ajuta pe patrioti sa fereasca patria noastra de nenorociri si sa aduca o randuiala noua. Traim in pace cu totii, in fratie stransa cu popoarele socialiste." - George Calinescu

EDITIE DE COLECTIE - 23 AUGUST 1944

Nume de cod - " Ziua Z"

Scenarii si aliante

Cum au ajuns comunistii in alianta

Ion Antonescu: "Maine o sa fitI cu totii executati!"

Pace cu fostii dusmani si razboi cu vechii aliati

Granite cu masura ruseasca

Cei care au participat la 23 August au disparut

Drumul spre "revolutia antiimperialista"

Flacarile lui august

"Toata lumea sarbatorea… nu mai tin minte ce…"