"Drumurile noastre": Slagarul secolului XX

In urma cu doua saptamani am dedicat editia de colectie slagarelor romanilor. Noi am propus o selectie, dumneavoastra, cititorii, ati intocmit clasamentul. Ne-a fost greu sa alegem doar 24 dintre cele mai indragite cantece, care sunt fredonate si astazi, dupa decenii de la aparitie. Daca Jurnalul National a propus o selectie, dumneavoastra, cititorii, ati intocmit clasamentul, completand talonul din ziar sau accesand www.jurnalul.ro. Rezultatul celor peste 5.000 de voturi exprimate: "Drumurile noastre" este slagarul secolului XX.

IUBIRE. Dan Spataru i-a daruit sotiei, Sida, drumurile noastre toate…

Editia de colectie de luni, 25 octombrie, a fost apreciata de cititorii Jurnalului National, dovada fiind miile de raspunsuri primite la provocarea "Alegeti slagarul secolului XX!". Ne asteptam la o reactie din partea dumneavoastra, dar nu credeam ca vom numara peste 5.000 de voturi.

PROPUNERI. Romanii au ales sa fie sentimentali. Si-au adus aminte de melodiile care i-au insotit de-a lungul vietii si au realizat un clasament pe baza propunerilor noastre. Din imposibilitatea documentarii in realizarea materialelor (multi compozitori, textieri, interpreti nu mai sunt printre noi) si din lipsa de spatiu, povestile multor piese celebre nu s-au regasit in paginile editiei de colectie. De aceea, am lansat ideea ca cititorii nostri sa propuna, la randul lor, melodii care ar putea candida la titlul de "Slagarul secolului XX". Printre cele mai des amintite piese in scrisori si pe pagina de Internet se numara "Timpul" (Margareta Paslaru), "Te asteapta un om" si "Tarancuta, tarancuta"(Dan Spataru), "Prieten drag" (Radu Serban/Pompilia Stoian), "Iubire, bibelou de portelan" (Mondial), "Veniti, privighetoarea canta" (Marian Nistor/Mirabela Dauer), "Sa mori de dragoste ranita" (Marcel Dragomir/Angela Similea), "Spune-mi" (Marius Teicu/Monica Anghel).

CD CU CELE MAI… Din Bucurestiul interbelic, pana la sfarsitul secolului trecut, sute de cantece au ramas in mintile noastre. Romanii se incapataneaza sa nu uite acordurile unor melodii nemuritoare, de la "Zaraza", "Vrei sa ne-ntalnim sambata seara", "Du-ma acasa, mai tramvai", la "Dau viata mea pentru o iubire", "Ani de liceu" si "Buna seara, iubito". Desi s-au bucurat si se bucura in continuare de un succes covarsitor, nu se stia mare lucru despre slagarele noastre. De aceea ne-am hotarat sa aflam si sa va impartasim povestile din spatele portativelor, caietelor de versuri si interpretilor care au facut ca aceste piese sa invinga timpul. Mai mult, am decis sa editam, pana la sfarsitul acestui an, un CD care sa contina mare parte dintre cantecele ale caror istorii vi le-am relatat. "Sunt atatea melodii de muzica usoara minunate incat ar trebui sa realizati vreo zece CD-uri, nu unul", ne scria Victor Matei din Botosani. Romanii nu sunt doar sentimentali, ci si generosi. Important este sa nu uitam niciodata acordul care ne face sufletul sa vibreze. Pentru cititorii Jurnalului National, acesta este "Drumurile noastre". Slagarul secolului XX. "Buna seara, iubito" si "Zaraza" au prins locul doi, respectiv trei, in clasamentul melodiilor nemuritoare. Reluam, pe scurt, povestea primelor trei clasate.

"BUNA SEARA, IUBITO". Adrian Enescu a compus linia melodica a ceea ce avea sa devina "Buna seara, iubito" in 1978, pentru coloana sonora a unui film. Aproape zece ani mai tarziu, inspirat de versurile lui Lucian Avramescu, a transformat-o in cantec, devenit celebru prin vocea cantaretei Loredana Groza si a actorului Ion Caramitru. Piesa a fost interzisa sase luni, din cauza versurilor socante, puternice, prea directe pentru acele vremuri. "Cei de la Electrecord si Radio nu au vrut sa imprime si sa difuzeze discul in forma propusa de mine si mi-au cerut sa schimb textul. Sase luni, piesa a fost interzisa", povesteste Enescu. "A devenit cunoscuta nu prin radio, nu prin televiziune, nu prin disc. Abia in 1988, dupa ce cantecul devenise cunoscut in salile de spectacole, mi-au dat voie sa imprim vinilul. S-a vandut intr-un tiraj de-mential (n.r. - 1.500.000 de exemplare) pentru acele timpuri. La televiziune a aparut abia la sfarsitul lui ’88", spune compozitorul. "O vreme, mi-a fost frica sa-l cant. Mi se parea prea sensibil", marturiseste Loredana.

"ZARAZA". Totul a inceput in vara lui 1931, noteaza George Sbarcea, compozitorul melodiei "Ionel, Ionelule", cand Zaraza, tangoul tanarului compozitor argentinian Taglerara, a prins viata. De ajutor la lansare i-a fost filmul marelui regizor sir Alexander Korda, care a auzit melodia in interpretarea unei orchestre dintr-un bar londonez si a folosit-o. La noi, filmul lui Korda nu a ajuns niciodata. In schimb, a renascut Zaraza, prin vocea lui Cristian Vasile si prin versurile lui Nicolae Kiritescu. Artistul Vasile a pierit o data cu iubita lui, Zaraza, sau tiganca Zarada, ucisa miseleste de dusmanii sai. Interpretul n-a mai cantat-o niciodata, vocea lui fiind de atunci auzita doar la patefon. Innebunit de dragoste si ura, Cristian Vasile a furat urna cu cenusa iubitei de la crematoriul "Invierea" si, timp de patru luni, a sorbit-o, lingura cu lingura, pana nu a mai ramas nici urma de Zaraza.

TATA VITREG

Un fost fotbalist a driblat notele pana a ajuns un cantaret care nu deschidea gura pana nu iesea un slagar. Se descurca foarte bine la balon, dar s-a accidentat si a facut discopatie lombara. A stat la spital cateva luni si a fost nevoit sa renunte la fotbal. Ghinion sau noroc? Totusi, acest accident i-a schimbat viata... Dan Spataru a pus crampoanele-n cui si a luat microfonul in primire. La 20 de ani, cand era student si metodist la Casa de Cultura, a fost auzit de Camelia Dascalescu cum incerca sa-l imite pe renumitul cantaret italian Gianni Morandi. A reusit, cu talentul sau, sa ajunga un fel de Morandi al Romaniei. Dar n-a durat mult timp pana cand Dan Spataru a inceput sa cante ca... Spataru. Temistocle Popa a fost compozitorul care l-a "infiat", incredintandu-i foarte multe piese croite pe talia lui. "Temistocle i-a cunoscut foarte bine viata si stia ca a ramas fara mama si tata, inca de la 12 ani. Il cunostea destul de bine, inclusiv cat de timid era... I-a compus piesele, impreuna cu textierii, pe masura lui. Dan era ca un copil al lui Temistocle Popa. Toata ziua statea acasa la compozitor, langa pian", ne-a povestit Sida.

NAS PENTRU SUCCES

Compozitorul Temistocle Popa, care i-a incredintat lui Dan Spataru si "Trecea fanfara militara", nu stie exact, acum la mai bine de trei decenii de la debut, cum a reusit fotbalistul sa cucereasca muzica usoara romaneasca: "Si astazi, cand incerc sa dezleg secretul succesului lui Dan Spataru, ma apuca buimaceala. Nu stiu cum a reusit. Poate pentru ca era blond si avea chip inocent, pastra tinuta unui sportiv si avea caldura in glas. Cred ca a fost blestemat sa poarte povara succesului". Toata viata Dan Spataru a cantat doar slagare. Imediat cum auzea textul si melodia, stia daca piesa avea sanse de a deveni un hit. Prin toate cantecele carora le-a dat viata, Spataru a fost si va fi un indreptar pentru tanara generatie de solisti. De prima mana sau... Ii va lua cineva locul lui Dan Spataru? Va mai gasi cineva drumurile si iubirea...

PREFERINTE

"Si anul trecut a cantat «Drumurile» in Germania. Toti romanii din Diaspora voiau sa asculte doar aceasta piesa. La un moment dat, n-a vrut sa o mai cante. Avea si alte melodii, dar publicul isi dorea sa auda cantecele cu care a copilarit"

REINTALNIRE

"A stat trei nopti la rand ca sa astearna versurile. Abia dupa ce a fost gata, mi-a citit ceea ce a scris. Cred ca o parte din acel text imi apartine. Daca exista ceva acolo sus, asa cum se spune, atunci drumurile noastre se vor intalni. Il voi vedea din nou pe Dan" - Sida, sotia lui Dan Spataru

BUCURIE

"Mi-ati facut o mare bucurie cu suplimentul dedicat slagarelor. Este pacat ca atatea melodii frumoase sa se piarda in negura uitarii. Sa nu uitam niciodata muzica pe acordurile careia am crescut, ne-am bucurat si pe care o fredonam sa ne mai alinam tristetile. Am citit cu placere povesti pe care nu le stiam despre cantecele mele preferate" - Popean Valeria, Brasov

CERERE

"Sunt atatea melodii de muzica usoara minunate, incat ar trebui sa realizati vreo zece (cel putin) CD-uri, nu unul cat v-ati propus. Bucuria mea ar fi si mai mare daca voi putea intra in posesia CD-ului pe care il veti scoate (sunt sigur de aceasta, sunteti oameni de onoare)" - Victor Matei, Botosani

CRITERIU

"Sunt pentru o mie de piese care aspira la titlul de «Slagar al secolului XX», iar selectia - se intelege, este destul de subiectiva - nu respecta intotdeauna criteriul de a fi «Cel mai frumos cantec». De aceea, cred ca ati fost inspirati sa propuneti cititorilor la alegerea «Slagarului XX». Eu am cateva piese pe care le fredonez, ca sa nu le uit" - Manzat Dorin, Baia Mare

TINERETE FARA BATRANETE

"Sunt pensionara si vreau sa va felicit pentru ca v-ati gandit sa scoateti un CD cu melodiile pe care le-am fredonat noi, cei de varsta a treia. Mi-as dori sa intru in posesia unui CD, pentru ca ascultandu-l imi voi aduce aminte de anii tineretii trecute de mult. Cantecele de odinioara ma vor inveseli si, poate, ma voi simti mai tanara" - Mariana Vasilache, Iasi

"N-a primit nici un ban, desi piesa e difuzata de 20 de ani"

"Trebuia sa iasa slagarul secolului XX", ne-a declarat Sida, sotia lui Dan Spataru, cand am sunat-o sa o anuntam ce au ales cititorii. Cand ne-am intalnit prima data, pentru a realiza materialul de editia speciala, aceasta ne-a invitat la pizzeria preferata a lui Spataru, unde acesta isi chema prietenii. Se implineau 40 de zile de la trecerea in nefiinta a sotului, iar doamna a primit sa stea de vorba cu noi, ca sa pomeneasca amintirea lui Dan Spataru.

TEXTIER. Au trecut doua saptamani de la editia speciala "Slagarele romanilor", iar "Drumurile" lui Dan Spataru s-a plasat in fruntea melodiilor nemuritoare ale secolului trecut. Ne-am gandit sa va reproducem, inca o data, dar mai pe larg, povestea celui mai indragit slagar al romanilor. De cativa ani, Spataru cauta sa nasca un slagar. Asculta muzica straina, doar-doar va auzi o melodie care sa-i aroge titlul de textier al unei piese de neuitat. In anul de gratie 1984, un prieten i-a inmanat o caseta cu muzica sarbeasca. "I-a placut o piesa si a zis imediat: «Acesta va fi slagarul meu!» Cand am auzit-o, nu-mi venea a crede ca Dan poate sa faca o piesa buna din acea melodie, care era cantata, foarte anemic, de catre un anonim sarb", ne-a povestit Sida.

Spataru stia cum "suna" penita pe hartie, de mai multi ani compunand poezii, asa ca s-a pus pe treaba pentru a deveni textierul unei piese dragi. "Dan a stat trei nopti la rand ca sa astearna versurile. Abia dupa ce a fost gata, mi-a citit ceea ce a scris. O parte din acel text imi apartine. Mie imi este dedicata. Daca exista ceva acolo sus, asa cum se spune, atunci drumurile noastre se vor intalni. Il voi vedea din nou pe Dan", ne-a marturisit Sida.

VESNICIE. Cand pe la urechile prietenilor a ajuns "Drumurile", acestia au strigat in cor: "Nea Dane, iarasi ai trantit-o!". Asa s-a si intamplat. Dan Spataru "trantise" muzicii usoare romanesti un slagar care i-a "cumparat", mai tarziu, nemurirea. Intotdeauna va exista cineva care isi va aduce aminte de "Drumurile" lui Dan Spataru. "Initial, piesa s-a numit «Drumurile», dar toti oamenii au ramas cu ideea ca melodia se numeste «Drumurile noastre». La un moment dat, si Dan incepuse sa-i spuna «Drumurile noastre». Asa a intrat in memoria colectiva si asa va ramane", ne-a declarat Sida.

O data ce i-a iesit textul, Spataru a imprimat piesa, fiind foarte sigur de reusita, desi pana atunci nu mai incercase meseria de textier. Dupa studio, au urmat concerte, unde lumea voia sa asculte doar "Drumurile". Dan Spataru a inceput sa castige bani cati alti artisti la un loc in zeci de ani. "A mers peste tot cu «Drumurile». Si anul trecut l-a cantat in Germania. Toti romanii din Diaspora voiau sa asculte doar aceasta piesa. La un moment dat, n-a vrut sa o mai cante. Avea si alte melodii, dar publicul isi dorea sa auda cantecele cu care a copilarit", ne-a marturisit Sida Spataru. Era reversul medaliei. O data ce a inceput sa cante slagare, urechile auditoriului erau "programate" doar pentru piese de top. Interesant este faptul ca, desi "Drumurile noastre" are 20 de ani vechime, Dan Spataru n-a primit nici un ban pentru drepturi de autor. Legea prevede ca si textierul, nu numai compozitorul, sa primeasca o cota parte pentru opera sa. Abia acum, dupa ce artistul nu mai este printre noi, sotia a recurs la demersuri pentru a intra in posesia castigurilor obtinute pe parcursul a doua decenii. "N-am primit nici un ban, desi piesa este difuzata de 20 de ani. Acum am inceput sa ma zbat ca sa obtin drepturile lui Dan", ne-a marturisit sotia.

Este strigator la cer cum nici casele de productie nu s-au aratat preocupate de soarta artistului Dan Spataru, pana cand acesta a decedat. Sida este cea care a ramas sa-i editeze un CD cu ultimele piese pe care le-a inregistrat cantaretul. Daca, atunci cand Dan Spataru traia, lumea voia sa asculte doar "Drumurile noastre", "Trecea fanfara militara" sau "Tarancuta, tarancuta", dupa ce artistul nu mai exista (decat prin cantec), vrea sa auda si piesele pe care artistul se tot chinuia sa le promoveze. Asta-i viata. Sau nemurirea.

INCEPUT. Loredana, celebra dupa "Buna seara, iubito"	CARIERA. Oana Sarbu s-a lansat cu "Ani de liceu"	TALENT. Dan Spataru mirosea slagarul de la un kilometru

CLASAMENTUL MELODIILOR NEMURITOARE

Titlul piesei / Punctaj obtinut 1. Drumurile noastre 15.41 % 2. Buna seara, iubito 12.26 % 3. Zaraza 10.83 % 4. Ani de liceu 9.79 % 5. Iubesc femeia 5.09 % 6. Du-ma acasa, mai tramvai 4.42 % 7. Sanie cu zurgalai 4.22 % 8. Casuta noastra 4.20 % 9. Lasa-mi, toamna, pomii verzi 4.02 % 10. Ionel, Ionelule 3.05 % 11. Copacul 3.03 % 12. Macarale 2.85 % 13. Dau viata mea pentru o iubire 2.57 % 14. Vrei sa ne intalnim sambata seara 2.42 % 15. Te astept sa vii 2.16 % 16. Lalele 2.01 % 17. Salcia 1.98 % 18. Ioane, Ioane 1.83 % 19. Strada Sperantei 1.65 % 20. Firicel de floare-albastra 1.45 % 21. Trecea fanfara militara 1.42 % 22. Greu se mai fac oamenii oameni 1.30 % 23. Trurli, trurli 1.14 % 24. O lume minunata 0.92 %