Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Înalta Curte de Casație și Justiție lovește din nou. Recursul instanței supreme împotriva unei hotărâri de anul trecut, emisă de Curtea de Apel București, într-un dosar plecat de la o sesizare a fostului președinte al PSD, Liviu Dragnea, se va judeca la Înalta Curte începând cu luna octombrie a anului… 2021. În condițiile în care speța vizează hotărârea Colegiului de Conducere al ÎCCJ din noiembrie 2018, prin care s-a tras la sorți componența completurilor de 5 judecători, speță în care Curtea de Apel București i-a dat dreptate omului politic, a anulat hotărârea și a suspendat efectele ei până la finalizarea procesului. Termenul acordat de ÎCCJ în propriul proces depășește chiar data la care Liviu Dragnea ar putea ieși din penitenciar, după ispășirea fracției de pedeapsă necesară pentru formularea unei cereri de liberare condiționată, dacă nu cumva, până atunci, se va judeca și contestația în anulare depusă de fostul lider al PSD.
Magistrații Secției de Contencios Administrativ Fiscal al Înaltei Curți de Casație și Justiție au stabilit primul termen în procesul pe care l-a pierdut, la fond, împotriva lui Liviu Dragnea, pentru data de 5 octombrie 2021. Este vorba despre dosarul în care, la 4 octombrie 2018, fostul președinte al PSD a chemat în judecată Colegiul de Conducere al instanței supreme și ÎCCJ, cerând anuarea unei hotărâri din luna septembrie a anului trecut prin care a fost trasă la sorți componența completurilor de 5 judecători ai ÎCCJ. Acțiunea fusese depusă până când Curtea Constituțională să admită existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte, generat de încălcarea de către Colegiul de Conducere al instanței supreme a prevederilor articolului 32 din Legea nr. 304/2004, privind tragerea la sorți a tuturor celor cinci membri ai acestor completuri și nu doar a patru dintre ei, în timp ce al cincilea era pus cu mâna.
Ulterior, la 7 noiembrie 2018, CCR a emis Hotărârea prin care a admis acest conflict juridic, motiv pentru care instanța supremă a fost obligată să treacă la tragerea la sorți a completurilor, așa cum scrie în lege. Parțial, acest lucru a fost făcut de către fosta președintă a ÎCCJ, Cristina Tarcea, care, în 8 noiembie 2018, cu o grabă sesizabilă, a emis Hotărârea cu numărul 137/2018 și a dispus tragerea la sorți pentru ziua de 9 noiembrie, când au fost alcătuite cele două completuri de 5 judecători în materie penală și cele două în materie civilă, care au fost valabile până în luna ianuarie a anului curent, când s-a purces la o nouă tragere la sorți, în baza unei hotărâri a CSM, prilej cu care s-au înființat câte trei completuri pentru fiecare materie.
Bulibășeală instituțională
Având în vedere această evoluție, Liviu Dragnea a cerut anularea ultimului act de la acel moment, respectiv a Hotărârii 137/2018, avocații săi menționând că se impunea tragerea la sorți doar a judecătorilor care nu fuseseră selectați conform legii, restul putând rămâne în completuri, deoarece au fost desemnați legal. În data de 23 noiembrie 2018, Curtea de Apel București a admis cererea modificată a lui Dragnea, a anulat Hotărârea nr. 137/2018 a Colegiului de Conducere al ÎCCJ, pe care a suspendat-o până la soluționarea definitivă a acestei cauze, iar totodată a dispus sesizarea Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului 32, alineat 1, din Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, care se referă exact la modul în care aceste completuri trebuie trase la sorți.
Citește pe Antena3.ro
Așadar, hotărârea atacată de Dragnea a fost suspendată de Curtea de Apel București, în 23 noiembrie 2018, ceea ce înseamnă că, până la finalizarea cauzei, ea nu mai putea opera. În fapt însă, Colegiul de Conducere al ÎCCJ, în loc să pună în aplicare hotărârea, a decis, în decembrie, o nouă extragere la sorți, constituind alte completuri, de data aceasta câte trei pentru fiecare materie. Pentru ca, în ianuarie 2019, să mai facă o extragere similară. Fapt ce a creat o adevărată bulibășeală instituțională, deoarece Secția de Judecători de la CSM a stabilit că ultimele completuri trase la sorți în ianuarie să preia, pentru anul curent, doar cauzele noi intrate pe rol, în timp ce dosarele atribuite spre judecare înainte de 31 decembrie 2018 să rămână la completurile constituite anterior. Atât hotărârea CSM, cât și hotărârea Colegiului de Conducere al ÎCCJ prin care s-a operat această procedură au fost, de asemenea, anulate de Curtea de Apel București, care a constatat faptul că sunt lipsite de forță juridică, întrucât nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României.
Termenul, stabilit după ce s-au consumat alegerile prezidențiale
Înalta Curte a depus recurs împotriva Hotărârii Curții de Apel, calea de atac urmând să se judece la… Înalta Curte de Casație și Justiție. Cauza a intrat pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal în data de 20 martie 2019, iar ultima comunicare a fost redactată în 28 iunie, după ce Liviu Dragnea fusese deja condamnat definitiv la trei ani și jumătate de închisoare cu executare în dosarul “Angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman”. Ei bine, după ce alegerile prezidențiale au trecut, completul învestit să judece propriul recurs al ÎCCJ a dispus ca această cauză să înceapă a fi judecată în data de 5 octombrie 2021, la ora 9.00.
Analizând acest termen, se poate observa că el are loc la fix trei ani de la data la care Dragnea a formulat acțiunea la Curtea de Apel București. Mai mult, calculând curgerea fracției de pedeapsă pe care Dragnea trebuie să o execute, pentru a putea solicita cerere de liberare condiționată, se poate constata că fostul lider al PSD ar putea fi pus în libertate încă din luna mai a anului 2021, cu cinci luni înainte ca ÎCCJ să judece acest recurs. Asta, în cazul în care nu au loc evoluții spectaculoase în cauza privind contestația în anulare depusă de Dragnea, contestație care trebuie să fie judecată săptămâna viitoare.
Gradul profesional al Laurei Kovesi, judecat în aceeași manieră
Cauza “Dragnea contra ÎCCJ” nu este singura cu greutate în care Înalta Curte stabilește termene la sfântul așteaptă. La sfârșitul lunii septembrie, “Jurnalul” a dezvăluit, în exclusivitate, că aceeași Secție de Contencios Administrativ și Fiscal a instanței supreme, sesizată cu recurs de către Consiliul Superior al Magistraturii, care a atacat hotărârea Curții de Apel București prin care a fost obligat să-i recunoască Laurei Codruța Kovesi gradul de procuror de Parchet de pe lângă Înalta Curte, fără să susțină un concurs național, a ajutat-o pe fosta șefă a DNA să ocolească legea și să ocupe șefia Parchetului European, deși, nici în prezent, nu deține calificarea prevăzută de Regulamentul Consiliului UE. Data la care a fost stabilit primul termen de judecată a acestui recurs este 11 noiembrie 2021.
ÎCCJ are nevoie de doi ani pentru a-și judeca propriul recurs într-un proces inițiat de cel pe care l-a condamnat
