"Efectele adverse ale vaccinului se pot vedea numai în timp"

Gripa porcină nu a apărut pe lume în 2009. Conform specialiştilor, virusul A/H1N1 afectează omenirea periodic. Diferitele sale tulpini poartă numele oraşelor în care au fost descoperite şi, din când în când, devin pandemice. Ultima dată, conform Centrului pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile, s-a întâmplat în SUA, în 1976.

Gripa porcină care a apărut atunci în rândul soldaţilor din baza militară Fort Dix, New Jersey, poartă denumirea A/New Jersey/76. Cea cu care ne confruntăm azi a fost botezată A/California/04/2009. Ambele sunt A/H1N1. "Putem avea "n" tulpini H1N1. Una să zicem că a fost descoperită acum 10 ani, alta acum 2 ani, alta anul trecut... Dacă o tulpină are ceva, cât de cât, modificat faţă de precedenta, atunci îşi primeşte denumire proprie. Modificările sunt întotdeauna în ADN. Ele pot să fie mici şi frecvente sau mari şi importante. Cele mici se pot întâmpla în fiecare an, o dată la doi ani... Cele mari, din fericire pentru noi, sunt mai rare, dar esenţiale. Cum s-a petrecut acum. Asta are bucăţele de la virus aviar, are bucăţele de la virus porcin şi are de la virusul uman. Dar e tot A/H1N1. Populaţia nu are imunitate faţă de el. Anticorpii se crează specific pe ceea ce recunosc", explică dr Adriana Pistol, epidemiolog în cadrul Centrului de Prevenţie şi Control al Bolilor Transmisibile.

"TULPINA PENTRU VACCIN VINE DE LA OMS"
În lume există 23 de institute sau companii farmaceutice licenţiate pentru producerea vaccinului împotriva A/H1N1, printre care şi Institutul Cantacuzino din Bucureşti. "Toate cele 23 de tipuri de vaccin produse în lume conţin aceeaşi tulpină de virus - A/H1N1/California/07/2009. Diferenţele constau în modalitatea de producere şi în adjuvanţii folosiţi", spune dr Mircea Panait de la Institutul Cantacuzino. "La sfârşitul lunii aprilie 2009, a fost publicat ADN-ul acestui virus pe site-ul OMS. În mai puţin de o lună, s-a şi sintetizat vaccinul şi a plecat către toţi cei 23 de producători de vaccin pandemic din întreaga lume aceeaşi tulpină, care este făcută prin inginerie genetică", precizează dr Panait.
În iunie 2009, compania farmaceutică Novartis anunţa că a descoperit o tehnologie nouă, numită Cell Based Manufacturing, ce permite producerea vaccinului chiar din momentul în care tulpina virală e identificată. Dr Panait spune că "tehnologia de preparare aparţine fiecărui producător. Nu ştiu ce a folosit Novartis. Noi am folosit tehnica cu substrat de ouă, iar vaccinul românesc conţine virus inactiv".  

NICI UN CAZ DE DECES
Până astăzi, Ministerul Sănătăţii nu a raportat la OMS nici un caz de deces în urma vaccinării. Într-un comunicat de presă remis miercuri de Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor Transmisibile se precizează că, "din cele 30 posibile reacţii adverse postvaccinale raportate, în urma analizelor s-a confirmat un număr de 13. Acestea au fost uşoare şi s-au manifestat prin roşeaţă la locul vaccinării, stări de subfebrilitate pasageră, dureri de cap. Nu a fost înregistrată nici o reacţie adversă severă".
În prospectul Cantgrip sunt precizate şi unele efecte secundare care nu apar imediat după vaccinare. Printre cele mai grave se numără unele tulburări neurologice, cum sunt encefalomielita şi un tip de paralizie, denumit Sindrom Guillan-Barre. Doctorul Panait recunoaşte că numai timpul poate trage concluziile cu privire la aceste efecte adverse. "Trebuie să treacă un anumit timp, în care s-au vaccinat suficient de multe persoane şi s-a făcut o statistică cu toate raportările acestor reacţii", explică medicul.  

"ACTORUL N-A MURIT DE GRIPĂ PORCINĂ"
Contorizarea deceselor, atât din cauza gripei, cât şi din cauza vaccinării, trebuie făcută cu foarte mult discernământ, susţine dr Panait. "Altfel, e ca-n bancul ăla - «Ştii că a murit Gigel? Cum? Se scobea în nas. Nu mai spune! De la atâta lucru? Da, numai că i-a trecut tramvaiul peste deget». Aşa şi aici, trebuie făcută o distincţie clară - un om s-a vaccinat şi a murit de infarct. Dar el avea 160 de kg, era beţiv, fuma patru pachete de ţigări pe zi... Un astfel de caz nu-l poţi raporta la decese din cauza vaccinului. În oglindă, la fel e şi cu morţile din cauza gripei. Numărul e mare dar, de multe ori, e alt diagnostic pus anatomo-patologic, la morgă, decât cel pus în foaia de observaţie înainte să moară pacientul. A trebuit să moară un actor - care nici n-a murit de gripa asta măcar, ca lumea să se vaccineze. Vă spun eu, dacă omul ăla n-ar fi fost supraponderal, dacă n-ar fi avut colesterolul în pod, dacă n-ar fi făcut infarct, nu murea... V-am mai spus... Ca ăla cu degetul în nas..."

"ÎN ROMÂNIA SE PRODUCE UN VACCIN CURAT"
Conform prospectului, Cantgrip este unul dintre puţinele vaccinuri împotriva A/H1N1 care nu conţine aditivi. Aceştia, conform explicaţiilor medicului, sunt substanţe adăugate în vaccin care stimulează puternic răspunsul organismului şi formarea de anticorpi. Pe seama lor au fost puse însă unele efecte secundare extrem de grave. "Se tot urla că se face Alzheimer de la vaccin, de la aluminiul din vaccin. Păi cum să se facă Alzheimer în România când, scrie foarte clar în prospect, vaccinul românesc nu are adjuvanţi. Mai spuneau undeva că sunt urme de Tiomersal - mercur, mai precis - sau de Neomicină. Păi, astea rezultă din procesul tehnologic, nu sunt ingrediente. Sunt urme în vaccin. N-a pus nimeni mercur acolo ca să facă lumea nu ştiu ce reacţii. Nici nu este mercur liber ca atare. Ca o analogie - ştiţi pe ce se purifică berea? Pe coloană cu sodă caustică. Deci, acum spunem că berea are ca ingredient soda caustică sau spunem că sunt urme de sodă caustică de la clarificarea berii? Dar nu e vina oamenilor că nu sunt informaţi. Ştiţi cum e... Nu există studenţi proşti sau elevi proşti, există profesori proşti. Şi nu există pacienţi vinovaţi, ci medici vinovaţi...", e de părere dr Mircea Panait.

Citiţi prospectul vaccinului Cantgrip - format pdf
Pandemia care n-a existat niciodată


La 4 februarie 1976, un recrut din baza americană Fort Dix, New Jersey, s-a plâns instructorului său de oboseală şi slăbiciune. A amânat însă vizita la medic şi şi-a continuat antrenamentele, dar a murit o zi mai târziu. După vacanţa de iarnă, printre soldaţi bântuia deja o viroză respiratorie. Medicii unităţii au recoltat exudat faringian de la 19 soldaţi care acuzau simptome de răceală, iar majoritatea au ieşit pozitive la infecţia cu virusul gripal sezonier din acea iarnă, denumit A/Victoria. Doar patru dintre probele recoltate au relevat prezenţa unui virus diferit şi au fost trimise spre examinare la Centrul pentru Controlul Bolilor (CDC). La 12 februarie 1976 au fost eliberate rezultatele testelor - cele patru probe, printre care şi cea de la soldatul care murise la 5 februarie, erau o tulpină de gripă porcină.

"FIECARE BĂRBAT, FEMEIE ŞI COPIL"
Fără să mai aştepte să vadă evoluţia bolii şi contrar sfaturilor unor experţi, de a produce un vaccin şi a-l depozita până când s-ar fi ştiut cu siguranţă dacă era vorba sau nu despre o epidemie, preşedintele american Gerald Ford a anunţat că a cerut Congresului eliberarea a 135 de milioane de dolari pentru "a vaccina fiecare bărbat, femeie şi copil din Statele Unite", scria Washington Post. Cotidianul "The Trentonian" scrie că Ford s-a grăbit din cauza temerii că izbucnirea unei epidemii necontrolate îl va face să piardă alegerile. Companiile farmaceutice, singurele care l-au sprijinit pe preşedintele american până la capăt în această acţiune, au intrat într-o cursă oarbă pentru producerea vaccinului şi, în isteria creată, una dintre ele a ajuns chiar să greşească tulpina virală folosită, fiind nevoită astfel să o ia de la capăt.
Companiile de asigurări americane anunţau pe toate canalele de comunicare că nu vor asigura nici o companie farmaceutică împotriva eventualelor pagube sau procese pe care le-ar fi avut de pe urma vaccinărilor. După ameninţările marilor producători de medicamente, că vor opri producerea vaccinului, un act al Congresului American a transferat aproape întreaga responsabilitate a "pagubelor" asupra Guvernului.
La Fort Dix, 500 de soldaţi au contactat virusul gripei porcine într-o formă uşoară. Nici unul dintre ei nu a mai murit, iar virusul nu s-a răspândit în afara bazei militare, deşi aceasta este situată într-o zonă destul de populată a statului american New Jersey. Mai mult, nici un caz de gripă porcină nu a apărut în vara lui 1976 în emisfera sudică, aşa cum ar fi fost de aşteptat la debutul unei pandemii.
Ignorând toate aceste semne, în luna octombrie a acelui an a început cea mai mare campanie de vaccinare din SUA. Organizaţiile de sănătate publică reuşiseră, în timp record, să pregătească zeci de mii de cadre medicale în toată ţara, pentru aplicarea programului. Chiar şi cei mai aprigi contestatari ai preşedintelui s-au grăbit să facă vaccinul, fapt ce a dat şi mai multă credibilitate campaniei iniţiate de Ford.

MORŢII ŞI GUILLAIN-BARRE
Ceea ce a părut la început a fi un succes răsunător la capitolul organizare şi implementare s-a transformat în scurt timp într-un fiasco. În oraşul Pittsburg, trei bătrâni au murit la câteva ore după ce făcuseră vaccinul. Alte şi alte morţi raportate după acestea au început să şubrezească încrederea populaţiei în vaccinul minune şi să stârnească panică. Dar ceea ce a dus în cele din urmă la stoparea definitivă a programului de imunizare a fost un efect secundar înfiorător - sindromul Guillan-Barre - o afecţiune care provoca paralizia şi putea duce la moartea celor afectaţi. Conform studiilor citate de Washington Post, unul dintr-o mie de oameni care au făcut vaccinul împotriva gripei porcine în 1976 a fost atins de acest sindrom. Ar putea părea o incidenţă scăzută dacă n-am ştii că, în mod normal, ea este de şapte ori mai mică.  
La 16 decembrie 1976, campania de vaccinare a fost oprită. Aproape 45 de milioane de persoane fuseseră imunizate.

MII DE PROCESE
4.000 de americani au dat în judecată guvernul după campania de vaccinare, cerând daune pentru efectele secundare care i-au afectat pe ei sau pe rudele lor. Per total, estimează Washington Post, administraţia americană a fost nevoită să plătească 90 de milioane de dolari numai celor care fuseseră afectaţi de sindromul Guillain-Barre. Incluzând aceste cheltuieli, campania de imunizare împotriva unei pandemii care n-a mai venit niciodată a costat poporul american mai mult de 400 de milioane de dolari.
În ediţia din 4 noiembrie 1979, emisiunea de investigaţii "60 Minutes", a postului de televiziune CBS, le reamintea americanilor de "marea vaccinare". Protagonista acelei ediţii, Judy Roberts, paralizase complet la o săptămână după ce făcuse vaccinul împotriva gripei porcine. După doi ani de recuperare, femeia ajunsese să poată merge, dar numai dacă genunchii şi gleznele îi erau susţinute de proteze de metal şi rămăsese cu o semipareză facială. Judy şi soţul ei dăduseră în judecată Guvernul american şi ceruseră 12 milioane de dolari pagube, dar nu se aşteptau să obţină nici măcar jumătate.
Dr David Sencer, care în 1976 era preşedintele CDC şi care a fost cel care a pus la punct şi a implementat programul de vaccinare împotriva gripei porcine, recunoaşte în faţa reporterului că în acel an nici un alt caz de gripă porcină nu mai fusese confirmat nicăieri în lume.

VACCIN NETESTAT
Emisiunea de la CBS mai face o dezvăluire şocantă - vaccinul pe care 45 de milioane de americani îl făcuseră nu fusese testat niciodată. Medicul Sencer spune că nu poate confirma informaţia pentru că "nu-şi aduce aminte". Acelaşi fost director al CDC spune că n-a ştiut niciodată despre efectele adverse grave pe care le putea da vaccinul, deşi aceste riscuri sunt menţionate chiar într-un raport al agenţiei pe care o conducea, datat în iulie 1976.
Nici un oficial american nu a fost sancţionat în urma acestei campanii. Astăzi, presa de peste ocean aminteşte despre "epidemia" de la Fort Dix numai pentru a-i convinge pe oameni că "gripa porcină care afectează astăzi întreaga lume chiar este o pandemie, nu o furtună într-un pahar cu apă" (New York Times).
Nimeni nu a reuşit însă până acum să explice cum a apărut virusul A/H1N1 la Fort Dix şi de ce nu s-a răspândit niciodată dincolo de zidurile unităţii militare.