Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cele două oferte, depuse de Baran Israel Ltd, respectiv de asocierea SMM Invest Co (lider) - Hydro Proiect Invest - Hidrotim - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Pentru Inginerie Electrică ICPE - CA București Subunitatea Icemenerg, au fost evaluate ca nefiind conforme cu cerințele caietului de sarcini. Acesta este un nou eșec, după ce prima procedură de licitație a fost anulată automat la sfârșitul anului trecut din lipsă de oferte. Ideea construirii unei hidrocentrale cu acumulare prin pompaj a apărut în România în 1975, iar în 1988, după analize și studii, s-a decis că ea să fie amplasată la Tarnița-Lăpuștești, la 30 km de orașul Cluj-Napoca.
În 1994 a fost gata primul studiu de prefezabilitate pentru construcția hidrocentralei, dar proiectul a fost din nou băgat la sertar. Câțiva ani mai târziu a fost făcut un nou studiu de fezabilitate de către un institut de specialitate din Japonia (EPDC), costurile fiind suportate de guvernului de la Tokyo. Ambele studii au indicat că pentru hidrocentrală capacitatea optimă este de 1 GW. Ulterior, în anii 2000 au fost făcute alte studii de fezabilitate, de această dată ele fiind finanțate de Banca Mondială.
„Din păcate, ofertele depuse nu au răspuns solicitărilor experților ce au întocmit caietul de sarcini. În plus, nici legislația, în special cea privind condiționalitățile de mediu, nu este atrăgătoare pentru astfel de proiecte complexe. Nu ne-a ajutat cadrul legislativ și nu a fost o voință clară, fermă și asumată într-un act normativ, respectiv să fie declarat un proiect strategic, de importanță națională, ceea ce, în opinia noastră, a reprezentat, probabil, cauza principală pentru care a fost depus un număr atât de mic de oferte, deși interesul inițial a fost foarte mare. (…) SAPE susține, în continuare, cu tărie, proiectul hidroenergetic Tarnița-Lăpuștești, pentru că îl consideră o necesitate pentru sistemul energetic național, pentru securitatea energetică a țării, dar și a întregii regiuni”.
Bogdan Nicolae Stănescu, președintele Directoratului SAPE
Ministrul Energiei are pregătit planul „B”
Anticipând respingerea ofertelor depuse, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat încă de săptămâna trecută că pentru continuarea proiectului Tarnița-Lăpuștești are pregătit un plan „B”. Aceasta înseamnă atragerea în proiect a companiilor Itochu din Japonia şi EDF din Franţa, care și-au arătat deja interesul pentru a participa la această investiție estimată la un miliard de euro. În urma acestui anunț, Sebastian Burduja a transmis că va pune în aplicare „planul B”, care vizează un parteneriat strategic cu consortiul format din Itochu (Japonia) - EDF (Franța), pentru implementarea proiectului. „Am continuat chiar zilele acestea discuţiile cu partenerii strategici din Japonia şi Franţa, consorţiul format din Itochu-EDF, doi giganţi energetici la nivel mondial. EDF este cea mai importantă companie de utilităţi din Europa, care produce peste 16% din energia electrică din Uniunea Europeană. EDF este cel mai mare operator de active nucleare din lume, cu aproximativ 180.000 de angajaţi. Itochu, gigantul japonez, are venituri totale de aproape 90 de miliarde USD, adică 28% din PIB-ul României. Cele două mari companii sunt interesate de proiect şi dispuse să realizeze pe banii lor SF-ul, iar apoi să ducă până la capăt proiectarea şi execuţia centralei. Un proiect de mare anvergură are nevoie de parteneri serioşi, stabili, de încredere şi care au dovedit că ştiu şi pot să implementeze proiecte mari. Aşa cum este Tarniţa-Lăpuşteşti pentru ţara noastră”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook săptămâna trecută.
Avantajele noii hidrocentrale
Proiectul CHEAP Tarnița-Lăpuștești presupune o investiție greenfield de peste un miliard euro, centrala urmând a avea o putere instalată de 1 GW (1.000 MW). Potrivit SAPE, construirea și funcționarea centralei îmbunătățește regimul de funcționare a centralei atomoelectrice de la Cernavodă, mai ales în perspectiva construirii Unităților 3 și 4, dar și a închiderii centralelor termoelectrice pe combustibili fosili, prin transferul de energie electrică de la gol, la vârf de sarcină. Realizarea ei ar rezolva o parte din problemele care apar din cauza volatilității pe care eolienele și fotovoltaicele o induc în sistemul energetic. Odată cu construcția reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, ea va fi și mai utilă, pentru că va stoca excedentul de energie produs de centrala nucleară pentru care nu există cerere în momentul respectiv. „Acumularea prin pompare este singura tehnologie matură și eficientă de stocare a energiei la scară mare la nivelul anilor 2020-2030”, arată un document al operatorul național de rețea, compania Transelectrica.
Bulgarii ne-au luat-o înainte
Vecinii noștri bulgari au deja funcțională o hidrocentrală cu acumulare prin pompaj, hidrocentrala Chaira, și pregătesc construcția a încă două. Centrala hidroelectrică Chaira, situată în sud-vestul Bulgariei, este cea mai mare centrală hidro cu acumulare prin pompaj din regiune. Ea joacă un rol crucial în securizarea și echilibrarea rețelei de energie electrică a Bulgariei. Pe de altă parte, Banca Europeană de Investiții (BEI) a anunțat în această vară că va oferi asistență companiei de stat bulgare de electricitate Natsionalna Elektricheska Kompania EAD (NEK) pentru a pregăti construcția a două mari centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompare în partea de sud-vest a țării. Cele două noi surse de energie regenerabilă, denumite Batak și Dospat, vor adăuga fiecare o capacitate de producție de aproximativ 800 MW și vor extinde capacitatea de stocare, consolidând aprovizionarea cu energie electrică în Bulgaria și în Uniunea Europeană, au declarat NEK și BEI într-un comunicat de presă comun. În cadrul acordului, EIB Advisory va examina fezabilitatea tehnică și viabilitatea economică a celor două proiecte, și va evalua beneficiile și riscurile acestora. Acest lucru va ajuta NEK să ia decizii cu privire la implementarea celor două proiecte. NEK și BEI au precizat că un cost total estimat al fiecărui proiect este de aproximativ 900 de milioane de euro, iar planul este de a începe producția până în 2032.
Citește pe Antena3.ro
