Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Este al patrulea mare dosar de evaziune fiscală din ultimii doi ani, la firmele care se ascund în spatele companiilor Uber și Bolt, făcând bani din plata șoferilor „la negru”. Noul dosar include 11 persoane care conduceau astfel de firme ale căror venituri totale nefiscalizate depășesc 56 de milioane de lei (peste 11,2 milioane de euro). Ancheta a fost deschisă în iunie 2024, la sesizarea ANAF. Astfel, captura se apropie de 100 de milioane de euro, cât anunțaseră transportatorii din COTAR.
Ancheta vizează firme din București și e centrată pe Cristian Ionuț Palade, plasat sub control judiciar. Acesta a fost denunțat la DNA de mai multe persoane care au susținut că ar coordona societăți ce operează prin intermediul platformelor Uber și Bolt.
Procurorii susțin că acesta ar fi administrat, prin interpuși, mai multe firme implicate în activitatea de transport alternativ.
Procurorii descriu și mecanismul extins prin care se face evaziune fiscală în ride-sharing.
În Capitală au fost făcute și percheziții, la finalul săptămânii trecute, la 11 administratori de firme de transport alternativ.
Grupul infracțional organizat ar fi provocat un prejudiciu de circa 28 milioane de lei bugetului de stat, prin plata neînregistrată a salariilor către şoferii colaboratori şi prin nedeclararea veniturilor înregistrate, în timp ce coordonatorii şoferilor ar fi încasat un comision de 10%, restul banilor încasaţi fiind viraţi şoferilor. Mecanismul era utilizat de circa un an, după care activitatea era transferată pe alte firme.
ANAF a dat sute de amenzi
Nu este primul dosar în care DNA a descoperit acest mecanism, de zeci de firme din spatele Uber și Bolt. Patronii firmelor au profitat de cadrul legislativ care a permis, de la început, declararea șoferilor drept „parteneri” și nu angajați ai firmelor de ride-sharing.
Șoferii firmelor din spatele Uber și Bolt au început să fie „călcați” de Fisc, după ce ANAF și-a făcut un obicei din descinderile în casele și birourile patronilor de firme de transport alternativ.
Doar în București sunt peste 30.000 de licențe pentru Uber și Bolt, în timp ce numărul taxiurilor abia ajunge la circa 6.000, din peste 10.000 de licențe aprobate, conform Legii taximetriei.
Prejudiciul ar fi mult mai mare, controalele continuă
Multe informații despre evaziunea fiscală a firmelor de „ride-sharing” au venit de la transportatorii autorizați care au calculat un prejudiciu anual al acestor firme de peste 100 de milioane de euro anual, în timp ce taximetriștii plătesc toate taxele și impozitele prevăzute de legile românești, inclusiv pentru șoferii angajați.
Taximetriștii membri ai Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați (COTAR) spun însă că au atras atenția autorităților în legătură cu mai multe nereguli de pe această piață, dar în continuare nu sunt controlate firmele cu cea mai mare evaziune fiscală, ci doar câteva firme mici.
COTAR semnalează aceste practici din anul 2014, când au intrat pe piața din România primele companii de ridesharing, apoi au fost transmise către autorități mai multe adrese și comunicate, din partea confederației, pentru a le semnala exact modul de operare al acestora și după intrarea în legalitate a acestor companii care inițial au funcționat în afara cadrului legal din România.
COTAR anunța că dosarele DNA din 2024 și 2025 sunt doar „vârful icebergului”, o mică parte din totalul acestor companii și în general sunt firme mai mici, înființate relativ recent, în timp ce exact marile firme, cele mai vechi de pe piață și care au lansat acest mod de operare preluat de toate celelalte, nu sunt controlate.
O schemă repetitivă, urmărită de anchetatori
Firmele de transport alternativ au profitat de legea specială pentru ride-sharing și nu au angajat șoferii. De la finalul anului trecut, după primele trei dosare care au scos la lumină evaziunea fiscală, „partenerii” care conduc mașinile Uber și Bolt au început să-și facă PFA-uri, ca să scape de amenzi și de suspendarea dreptului de a-și practica meseria, dar nu toți au intrat în legalitate, ci doar câteva mii de șoferi.
Fără taxe şi contribuţii, veniturile nete ale şoferilor sunt mai mari decât în cazul unei angajări legale, ceea ce alimentează atractivitatea sistemului.
Procurorii au descoperit mecanismul sofisticat de evitare a taxelor, folosit de aceste firme. În 2024 au fost mai multe firme anchetate, iar anul trecut au fost anchetate firme de ride-sharing aproape în fiecare lună.
În toate dosarele DNA apar aproximativ aceleași constatări: sumele rămase în conturile firmelor-paravan au fost retrași, apoi s-au închis firmele și s-au deschis altele.
Într-un dosar similar, banii erau retrași de către inculpaţi, în special prin bancomate, şi folosiți pentru achiziţii personale sau investiţii aparent legitime. Într-un singur caz, patronul unei astfel de firme ar fi retras peste 13 milioane de lei, bani folosiţi pentru a cumpăra imobile, pentru a deschide un restaurant şi un service auto.
Alţi bani au fost „albiţi“ prin achiziţia şi vânzarea de autoturisme, inclusiv modele de lux, ori prin creditarea unor societăţi comerciale controlate de aceleaşi persoane.
Bani încasați fără documente justificative
În decembrie 2025, într-un alt dosar, inspectorii antifraudă au identificat un prejudiciu de 175 de milioane de lei adus bugetului de stat de 128 de companii de transport alternativ.
Descinderi au mai avut loc și în ultima lună a anului trecut, în București, llfov și Iași, într-o anchetă pentru evaziune fiscală, cu un prejudiciu estimat la aproape 25 de milioane de lei, în zona serviciilor de ride-sharing, inspectorii antifraudă constatând lipsa de conformare în cazul a 123 de societăți verificate.
S-au aplicat amenzi în valoare totală de 3.125.000 lei, în principal pentru nedotarea cu aparate de marcat electronice fiscale (AMEF). În urma controalelor s-a suspendat activitatea a 12.358 de autoturisme utilizate în transportul alternativ și s-au confiscat 82.642.327 de lei încasați în numerar fără documente justificative, în lipsa AMEF, conform ANAF.
În cadrul controalelor s-a urmărit și respectarea obligației legale a operatorilor de a se dota și de a utiliza AMEF în conformitate cu OUG 28/1999 și cu reglementările specifice transportului alternativ prevăzute în OUG 49/2019. DGAF a anunțat, de anul trecut, că va intensifica acțiunile de verificare și monitorizare a veniturilor obținute din activitățile de transport alternativ (ride-sharing), în perioada următoare, pentru creșterea gradului de conformare fiscală și asigurarea unei concurențe loiale între operatorii de transport.
De asemenea, inspectorii folosesc noile instrumente legislative introduse în 2025, respectiv declarațiile D397, prin care platformele de transport alternativ transmit periodic organelor fiscale informații despre societățile active, autoturismele utilizate, veniturile obținute, kilometrii parcurși și datele de identificare ale șoferilor.
În Ilfov și în Iași s-au făcut audieri în acest dosar instrumentat de DNA. Direcţia Naţională Anticorupţie acuza, în septembrie 2025, alți cinci patroni ai unor astfel de firme, care au coordonat sau au administrat societăţi cu activitate de transport alternativ, acuzaţiile fiind de evaziune fiscală, spălare de bani şi dare de mită. Procurorii au menționat în rechizitoriu existența unor mecanisme frauduloase derulate în perioada mai 2022 - ianuarie 2025, prejudiciul calculat fiind de 67,5 milioane de lei la bugetul de stat.
În iunie și octombrie au fost razii la alte firme descoperite cu fraude fiscale și nedeclararea contractelor de angajare pentru șoferi. Prejudiciul, doar în dosarele din ultimele 8 luni, este de zeci de milioane de euro.
Citește pe Antena3.ro
