Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Modernizarea Drumului Național 71, între localitățile Aninoasa și Sinaia, presupune preluarea unor suprafețe din 1.849 de proprietăți, case și terenuri din intravilan și extravilan, pentru a se construi rigole de scurgere a apelor pluviale la fel de late și adânci ca pe autostradă. Se mai fac trotuare, sensuri giratorii și parcări, dar pentru toate acestea e nevoie de părți din curțile și chiar din casele oamenilor care trăiesc în aceste zone, multe dintre ele fiind protejate de legi, ca parte a Patrimoniului Național. Oficial, s-a anunțat că proiectul se reface și nu vor mai fi pe lista exproprierilor toate proprietățile, dar Hotărârea de Guvern 1588 nu s-a anulat. O altă anomalie a acestui proiect este că standardele actuale ale drumurilor nu se potrivesc cu cele din legislația Patrimoniului Național și nici cu cele din Construcții, iar pentru a degaja traficul rutier trebuie să se scoată DN-ul din localități, prin drumuri ocolitoare.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a publicat pe site-ul oficial un anunț prin care arată că proiectul de modernizare a Drumului Național 71 Târgoviște-Sinaia se va reface, pe porțiunea Aninoasa-Sinaia, urmând să fie dată o altă Hotărâre de Guvern pentru exproprieri, însă prima nu a fost anulată și produce efecte. Astfel, nimeni nu înțelege de ce se ajunge la punerea în executare a celor 1.849 de exproprieri din lista HG 1588, dacă nu e nevoie de toate.
În timp ce declarațiile politice de la Ministerul Transporturilor și Consiliul Județean Dâmbovița vin pe bandă rulantă, cu scopul de „a-i liniști” pe proprietarii caselor din județele Dâmbovița și Prahova care sunt expropriați prin Hotărârea de Guvern nr. 1588/2024, termenele legale ale actelor juridice curg și nu le oprește nimeni.
De la 1 februarie se vor emite, conform legislației în vigoare, deciziile de expropriere, iar cei care nu vor duce la CNAIR sau DRDP București documentele prin care să ceară despăgubiri „prealabile și juste”, așa cum prevede Articolul 44 din Constituția României, nu vor mai avea nici șansa de a putea cere apoi anularea deciziilor de expropriere pe care le vor primi automat, la finalul celor 20 de zile de la primirea notificărilor de expropriere.
Scandal și informații contradictorii
Oamenii sunt disperați și nu mai înțeleg nimic din ce li se comunică, pentru că au fost foarte multe informații contradictorii. Pentru a stinge scandalul, Ministerul Transporturilor a pretins, mai întâi, pe 10 ianuarie, că va opri transmiterea notificărilor de expropriere, dar acestea au fost trimise chiar în aceeași zi și au ajuns, prin Poștă, începând cu 15 ianuarie, la toți cei 1.849 de proprietari dintre Aninoasa și Glod.
În următoarea parte a scandalului, ministerul a anunțat că face o „celulă de criză” la Târgoviște, începând din 20 ianuarie, și chiar a desemnat o persoană care să răspundă la cele aproape 2.000 de solicitări de lămuriri din partea expropriaților, urmând ca oamenii să nu se mai deplaseze la București, ci să se ducă la sediul CNAIR din Târgoviște, dar a doua zi s-a revenit și asupra acestei decizii, iar documentele se depun așa cum prevede legea, tot la București.
A fost scandal și între instituții, după ce oficiali din Ministerul Transporturilor le-au cerut directorilor CNAIR și DRDP București să „îndrepte lucrurile”, adică să nu mai scrie în notificări „aveți obligația ca în termen de 30 de zile să eliberați imobilul” și să oprească transmiterea notificărilor.
Citește pe Antena3.ro
Atât directorul CNAIR, cât și cel al DRDP au spus că ei nu au greșit cu nimic, pentru că așa prevede legea. Mai mult, șeful DRDP s-ar fi apărat de acuzațiile că ar fi transmis prea devreme notificările, înainte de a curge termenul legal pentru contestații – redus și el de la 6 luni la 30 de zile calendaristice – pentru că le-a primit, la rândul lui, pe 31 decembrie, de la CNAIR, totul făcându-se în mare grabă pentru a face procedura de expropriere cât mai repede, chiar și cu încălcarea tuturor drepturilor prevăzute de Constituție, astfel încât să înceapă proiectul înainte ca proprietarii să se poată apăra.
Podul de la Pucioasa se repară prin proiect
Una dintre marile probleme ale DN 71 este podul de la Pucioasa care stă să cadă, dar nu se face o lucrare de reparație în regim de urgență – așa cum ar fi trebuit -, pentru că lucrarea este prinsă în același proiect de „modernizare”, pe bani europeni.
O primă soluție găsită de reprezentanții Ministerului Transporturilor era să refacă în două săptămâni partea de proiect dintre Aninoasa și Pucioasa, să emită o altă Hotărâre de Guvern pentru exproprierile necesare doar pentru această porțiune și să înceapă lucrările la prima parte a drumului, pentru a repara podul, cu prioritate. Soluția, discutată pe 10 ianuarie, ar fi fost ideală, pentru că astfel s-ar fi anulat, automat, și HG 1588 din 12 decembrie 2024, iar cei aproape 2.000 de proprietari nu ar mai fi fost puși pe drumuri, pentru a putea îndeplini cerințele prevăzute de legislație pentru expropriere, în vederea apărării drepturilor legate de justa și prealabila despăgubire. Dar s-a renunțat la soluție, pentru că se dorește începerea de urgență a întregului proiect, chiar și călcându-se pe cadavre.
Magazinele au fost mereu la stradă
Fostul Arhitect-Șef al județului Dâmbovița, Dan Nițescu, a dat câteva explicații în legătură cu această situație, spunând că în niciun caz nu ar trebui să fie distruse casele oamenilor pentru a se construi rigole și trotuare, ci trebuie să se construiască drumurile ocolitoare care erau prevăzute de mulți ani în proiectele de dezvoltare a județului.
„Arhitectura, în județul Dâmbovița, este specifică vechiului drum pe care au fost construite localitățile. Sunt unele elemente similare între Valea Dâmboviței și Valea Ialomiței. De-a lungul acestui drum, actualul DN 71, au fost mai multe stațiuni turistice, de la începutul secolului trecut. Pucioasa, Vulcana Băi, Bezdead, Pietroșița erau stațiuni balneo-climaterice. Am găsit documente despre Pietroșița, unde se îmbutelia apă minerală, din 1936. Casa de Cultură din Pietroșița e construită pe un așezământ unde a fost un vechi han. Există o fotografie în care apare tot satul în costume populare, în așteptarea Regelui Carol I. Mai sunt unele elemente zonale, spre exemplu, ansamblul de arhitectură din Pietroșița a fost un mic centru comercial cu anumite caracteristici speciale. Erau magazine la parter și locuințe la etaj”, a explicat fostul arhitect-șef.
Nu aceeași părere o au cei care conduc Ministerul Transporturilor și care rad efectiv toate afacerile locale de la stradă, în viziunea lor fiind imposibil să existe magazine de-a lungul unui drum național.
Multe dintre exproprierile cuprinse în HG 1588 vor desființa micile afaceri locale, în zona și așa extrem de săracă și cu foarte puține locuri de muncă. În afară de faptul că respectivele familii vor rămâne fără surse de venit, nici oamenii din aceste localități nu vor mai avea de unde să se aprovizioneze cu mâncare, mulți fiind bătrâni care nu se pot deplasa cu mașina până în cel mai apropiat oraș. Dar aceasta este viziunea Ministerului Transporturilor în legătură cu „Modernizarea”, fără să se țină cont nici de specificul local, nici de necesitățile localnicilor sau de problemele economice grave pe care le creează „modernizarea” infrastructurii rutiere, pe termen lung.
Nu s-a ținut cont de PUG
Specialistul mai spune că lucrările prevăzute în proiectul de „modernizare” a DN 71 nu se potrivesc în niciun fel cu prevederile legale pentru protecția monumentelor istorice, nici cu arhitectura din nordul județului Dâmbovița și nici cu relieful.
„Pentru Pucioasa și Fieni am participat și la realizarea Planului Urbanistic General. Sunt prevăzute artere ocolitoare pentru ambele localități. Drumul trebuie să ocolească Pucioasa și Fieni chiar pe lângă Râul Ialomița și să iasă dincolo de Fieni, în zona dinspre Buciumeni. A fost încă o variantă studiată și socotită drum strategic la vremea când s-a făcut Planul de Amenajare a Teritoriului Județean, care ar fi deviat traficul în afara localităților, între Bezdead și Sinaia, dar a rămas la nivel de idee. Evident că ar fi soluția cea mai bună să se scoată DN-ul din localități”, a mai explicat fostul arhitect-șef.
Specialistul spune că zonele istorice ale acestor localități se regăsesc în Planul Urbanistic General. Pentru a face proiectul de „modernizare” cât mai repede, proiectantul a schimbat, împreună cu reprezentanții primăriilor, Planurile Urbanistice Zonale, dar nu s-au mai respectat prevederile legale.
„Dacă DN 71 se lățește, afectează toate aceste clădiri monument. Am înțeles că se gândește modificarea traseului acestui DN 71, pentru a se face drumuri ocolitoare. Planul Urbanistic General prevede măsuri de protecție pentru ansamblurile arhitecturale”, a mai explicat specialistul Dan Nițescu.
O situație oarecum similară este în Prahova, unde se fac lucrările din zona Comarnic. Acolo s-au studiat mai multe variante de construire a noii artere, dar nu s-a procedat ca în cazul DN 71, unde s-au exclus, efectiv, drumurile ocolitoare, sub pretextul că nu sunt bani suficienți pentru a se construi alte drumuri, deci se face doar „modernizarea” DN 71.
Mai multe tipuri de case în Patrimoniu
Între Moțăieni și Moroeni sunt sute de case care aparțin patrimoniului, chiar dacă nu sunt toate pe lista monumentelor istorice sau în zone istorice protejate. Doar 26 sunt monumente istorice aflate deja pe lista de exproprieri, dar multe altele tot protejate prin lege care vor fi afectate inclusiv după ce se vor face lucrările de „modernizare”, pentru că zidurile crapă din cauza vibrațiilor produse de camioanele de mare tonaj.
Fostul arhitect-șef al județului Dâmbovița a explicat cum se stabilește regimul de protecție al acestor clădiri. „Sunt case vechi de 120-130 de ani. La fiecare documentație de urbanism este obligatorie realizarea unui studiu preliminar de fundamentare. Sunt evidențiate cele care au statut deja constituit ca monumente istorice și sunt altele care sunt propuse a fi clasificate. Sunt și altele care sunt încadrate la categoria imobile cu valoare istorică, arhitecturală sau ambientală. Nu trebuie să fie neapărat monument istoric. Sunt și unele care au valoare ambientală sau arhitecturală, cu elemente decorative deosebite. Acestea ar necesita să aibă statut de protecție și nu trebuie să fie afectate de o lucrare de modernizare a infrastructurii rutiere, dacă astfel se distruge arhitectura zonală. Aceasta e opinia oricărui specialist în acest domeniu, în mod cert”, a mai declarat Dan Nițescu.
Studiu din 2016 și Google Maps
La baza listei de exproprieri ar fi trebuit să stea niște studii care nu s-au făcut, pentru că juriștii CNAIR au reușit să modifice legislația până când au ajuns să legalizeze trasarea „din pix” a liniilor de expropriere. Astfel s-a putut folosi un studiu de fezabilitate făcut de firma Consitrans în perioada 2014-2016, cu o așa-zisă actualizare făcută de CNAIR și DRDP București care au angajat alte două firme pentru a desena noul proiect, împreună cu Consitrans, pe baza unei documentații cel puțin îndoielnice, cu planuri cadastrale vechi și chiar proprietari care au vândut sau au donat înainte de 1990.
Abia acum se merge pe teren, pentru că s-a constatat că se taie inclusiv din fortificațiile dealurilor, cu riscul de a se produce alunecări de teren, iar la această situație absurdă s-a ajuns pentru că s-a lucrat doar cu imagini de pe Google Maps, care se văd în plan, nu cu formele de relief din teren.
Săptămâna aceasta, primarii localităților afectate de HG 1588 vor fi scoși pe teren, împreună cu reprezentanții MT, CNAIR și ai proiectantului (Consitrans), pentru a se vedea, la fața locului, cât de mare ar fi dezastrul provocat de proiectul de „modernizare” a drumului. Ar fi prima oară când proiectantul s-ar confrunta cu situația din teren și cu proprietarii care au primit deciziile de expropriere - mulți dintre ei urmând să rămână fără locuințe, pentru construirea rigolelor cu specific de autostradă, peste casele lor.
Ministerul Transporturilor nici măcar nu a încercat să găsească o variantă de anulare a HG 1588, deși CNAIR a anunțat oficial, pe 21 ianuarie, că lista exproprierilor nu mai e valabilă.
Proprietarii au cerut suspendarea și anularea Hotărârii de pe 10 ianuarie, dar Curtea de Apel București nu a dat o decizie în acest sens, pentru a bloca exproprierile inutile.
