Fabrica morţii

SIMPOZION ● Copşa Mică, în atenţia Academiei Evanghelice Transilvania
În zilele de 9 şi 10 iunie a.c., Academia Evanghelică Transilvania a organizat, în colaborare cu Primăria Mediaş şi cu Forumul Democrat al Germanilor din România, precum şi cu Consiliul Bisericesc pentru probleme de mediu al Bisericii Evanghelice Lutherane a Landului Bavaria, Conferinţa ecologică cu titlul: "Copşa Mică – fabrica de poluare a Europei".

SIMPOZION ● Copşa Mică, în atenţia Academiei Evanghelice Transilvania
În zilele de 9 şi 10 iunie a.c., Academia Evanghelică Transilvania a organizat, în colaborare cu Primăria Mediaş şi cu Forumul Democrat al Germanilor din România, precum şi cu Consiliul Bisericesc pentru probleme de mediu al Bisericii Evanghelice Lutherane a Landului Bavaria, Conferinţa ecologică cu titlul: "Copşa Mică – fabrica de poluare a Europei".

Cu ajutorul unor experţi din ţară şi străinătate, jurnalişti (inclusiv de la Jurnalul Naţional – n.r.), reprezentaţi ai oraşelor Copsa Mică şi Mediaş, precum şi oameni de ştiinţă şi grupări ecologice, au fost analizate problemele acute de mediu şi situaţia gravă a stării de sănătate a oamenilor, animalelor şi vegetaţiei din zonă, oraşul de pe Tîrnava Mare fiind cel mai poluat din Europa.

POLUARE MASIVĂ. Lucrările conferinţei au fost conduse de prof. dr Jurgen Henkel, director al AET. În prima zi au prezentat prelegeri Lucia Popovici – şef Serviciu Autorizare şi Controlul Confirmării ARPM Sibiu, Tudor Mihalache, primarul din Copşa Mică, şi Cristina Mertens – specialist în geoecologie München. Principala concluzie a fost că, în ciuda promisiunilor făcute de autorităţi în ultimii ani, Sometra continuă să polueze masiv întreaga zonă cu bioxid de sulf, pulberi de plumb şi cadmiu etc., afectînd grav mediul înconjurător.

RETEHNOLOGIZARE SAU ÎNCHIDERE. În ziua a doua, lucrările s-au desfăşurat la Mediaş şi au fost deschise de primarul Daniel Thellmann. El a atras atenţia că în ultima vreme poluarea în zonă nu numai că nu s-a redus, ci, dimpotrivă, a crescut, noxele afectînd grav şi comunele din jur. Pe de altă parte, Thellmann a acuzat lipsa de transparenţă a conducerii de la Sometra şi a precizat că, atunci cînd au fost organizate dezbateri publice pentru eliberarea autorizaţiei integrate de mediu, managerii de la Sometra au trimis "comandouri" ale fabricii pentru a bloca discuţiile. "Din această cauză, Consiliul Local Mediaş nu şi-a putut exprima opiniile şi, ca urmare, nu şi-a dat acordul pentru eliberarea autorizaţiei" – a spus Thellmann. Acesta a ţinut să precizeze că în ultima perioadă, din cauza poluării tot mai pronunţate a zonei, cîţiva investitori şi-au închis activitatea şi s-au mutat în altă parte, iar agricultorii din jurul Mediaşului nu-şi mai pot vinde produsele. "Nu le mai cumpără nimeni, pentru că sînt infestate şi sînt periculoase pentru consum" – a spus primarul municipiului Mediaş. "Proprietarii Sometra trebuie conştientizaţi fie să retehnologizeze procesul de producţie, pentru a intra în parametrii normali de mediu, fie să închidă fabrica, altă soluţie nu este" – a conchis primarul Thellmann.

CANCERUL FACE RAVAGII. Dr Alexandru Bălin a vorbit despre "perspectivele de viaţă şi boli de copii în Copşa Mică", subliniind efectele nocive ale plumbului, cadmiului şi bioxidului de sulf. "La copiii din zonă au fost semnalate de trei-patru ori mai multe boli respiratorii, din 117 naşteri, 18 copii se nasc cu malformaţii congenitale" – a precizat dr Bălin. La spitalul din Copşa Mică, din 68 de angajaţi, 17 au făcut cancer, la Mediaş, numărul bolnavilor de cancer creşte îngrijorător şi 80% dintre adulţi suferă de anemii. "Nu se fac studii, nu ştim cu exactitate care sînt efectele poluării, ştim, de exemplu, că unele metale, cum este cadmiul, sînt cancerigene, dar nu ştim alte efecte ale noxelor de furnal, ale diferitelor combinaţii ce au loc în mediul umed din atmosferă, nu i se spune populaţiei ce măsuri preventive să-şi ia în cazul unei catastrofe, a unei defecţiuni majore la Sometra, care ar avea efecte devastatoare" – a spus dr Bălin. Ing. Daniela Constantin, de la Fundaţia ECO – Civica, a ţinut o prelegere foarte interesantă pe tema "Copşa Mică – interese personale şi protecţia mediului în România". Prof. dr ing. Horia Barbu, de la Universitatea "Lucian Blaga", din Sibiu, a făcut o expunere despre "Măsuri şi programe privind protecţia mediului în Copşa Mică". Gabor Ioan, care a lucrat 35 de ani la Sometra, a făcut, printre altele, o precizare extrem de interesantă, şi anume că peste tot în lume, fabrica de acid sulfuric (unde se colectează şi se valorifică noxele de furnal, investiţie pe care grecii de la Sometra refuză să o realizeze, deşi ea era prevăzută în contractul de privatizare – n.r.) este, practic, o parte obligatorie a procesului tehnologic, ea netrebuind să constituie obiectul unei investiţii separate.

GRECII S-AU ASCUNS. Reprezentanţii firmei Mytilineos Holding, proprietarul societăţii Sometra, au refuzat să participe la dezbateri, neacceptînd dialogul public propus de organizatori. Ei au transmis participanţilor doar o scrisoare de intimidare. Reprezentanta firmei, Delia Arcaş, a părăsit conferinţa din Mediaş imediat după prezentarea textului acestei scurte scrisori, refuzînd să răspundă la orice întrebare. Pe de altă parte, bodyguarzii de la Sometra, trimişi de conducerea societăţii, au încercat să împiedice participanţii măcar să fotografieze din exterior fabrica din Copşa Mică, accesul în incintă fiind interzis, inclusiv presei.

Declaraţia de la Mediaş

(...) În cadrul conferinţei participanţii au formulat următoarele cereri:

1. Situaţia mediului şi a stării de sănătate din Copşa Mică şi din regiune este o problemă de interes public. Firma SC Sometra SA trebuie obligată de autorităţile responsabile la transparenţă absolută în ceea ce priveşte condiţiile de producţie şi impactul acesteia asupra mediului. Instituţiile publice competente – în special autorităţile locale şi de mediu din Copşa Mică, Mediaş, judeţul Sibiu, dar şi cele naţionale – sînt chemate să acţioneze consecvent şi să ducă o politică transparentă de informare.

2. Cerem efectuarea unui control şi a unui studiu extern şi independent privind situaţia mediului, a poluării aerului şi stării de sănătate în Copşa Mică şi în regiunea Mediaş – fiind cunoscute ratele de mortalitate infantilă foarte ridicate, aşteptarea de viaţă scăzută şi cifrele ridicate privind bolile specifice – precum şi condiţiile de producţie şi de muncă ale angajaţilor firmei SC Sometra SA. În special trebuie analizată starea de fapt în ceea ce priveşte poluarea ridicată a solului şi a pînzei freatice în regiune prin introducerea pe calea aerului a metalelor grele în mediu de-a lungul mai multor zeci de ani şi pericolele pe termen lung care derivă din acestea, precum şi elaborarea unui plan de curăţare, respectiv întrebuinţare viitoare, în vederea unei dezvoltări durabile şi din perspectiva situaţiei economice şi sociale. Rezultatele trebuie făcute publice fără nici un fel de îngrădire.

3. Dacă din acest studiu rezultă că, în ciuda promisiunilor şi declaraţilor oficiale, precum şi a studiilor efectuate de firmă şi de alte instituţii, poluarea aerului prin SC Sometra SA este peste limita legal admisă, astfel funcţionarea acesteia reprezentînd un pericol major pentru sănătate, natură şi mediu, atunci autorităţile române sînt chemate să retragă autorizaţia de funcţionare a firmei şi să dispună imediat închiderea acesteia.

4. Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară din cadrul Parlamentului European are sarcina şi responsabilitatea să observe situaţia mediului de la Copşa Mică în mod precis, constant şi critic şi să supravegheze în mod complet emisia de noxe. Termenul prevăzut de Uniunea Europeană pentru îndeplinirea normelor de mediu, şi anume 2014, apare ca fiind iresponsabil şi trebuie revizuit. Comisarul pentru mediu al UE nu trebuie să monitorizeze doar îndeplinirea normelor de igienă din gospodăriile private şi corupţia, ci să se şi îngrijească ca situaţia mediului din România să fie analizată critic din punct de vedere al îndeplinirii normelor UE şi să prescrie sancţiuni acolo unde acest lucru este necesar.

5. Dacă se dovedeşte că poluarea aerului şi solului din Copşa Mică continuă să depăşească limitele legale, atunci acest lucru reprezintă o încălcare a drepturilor omului şi trebuie tratată ca atare.

6. În paralel cu măsurile de monitorizare şi efectuarea studiilor aferente, trebuie făcut un studiu care să analizeze posibilităţile alternative de dezvoltare economică şi socială în Copşa Mică şi în regiune.
Mediaş, 10 iunie 2008