Fără stații de tratare a deșeurilor, Nicușor Dan caută groapă de gunoi

Pentru asta a scos la licitație un contract care prevede încheierea unui acord-cadru pentru „depozitarea deşeurilor reziduale rezultate în urma procesului de colectare a acestora”. Pentru viitorul serviciu, sectoarele sunt dispuse să plătească 65,72 de milioane de lei, fără TVA. Deși este cel mai bogat oraș al țării, Bucureștiul nu a reușit, în peste 30 de ani, să rezolve problema tratării și depozitării gunoaielor produse de locuitorii lui, cu toate că de planuri nu a dus lipsă niciodată. 

Potrivit datelor licitației, care va avea loc pe data de 25 noiembrie, urmează să fie încheiate cu prestatorul ales contracte subsecvente pentru fiecare din cele șase primării ale Capitalei în vederea depozitării unei cantități de până la 563.412 tone/an de deșeuri. Astfel, în Sectorul 4 al Bucureștiului contractul se va încheia pentru o cantitate de deșeuri minimă de 65.082 și maximă de 155.145 de tone/an, aceasta fiind cea mai mare cantitate de gunoaie menajere. La polul opus se situează Sectorul 6, unde contractual se va încheia pentru o cantitate cuprinsă între 19.261 și 48.153 de tone/an. Contractul care se va încheia la nivelul Capitalei se referă la deșeuri produse în gospodăriile populației, cu excepţia fracţiilor colectate separat.

Bucureștiul, sub asaltul gunoaielor

Bucureștiul riscă să nu mai aibă unde depozita deșeurile menajere, după ce depozitul din Chiajna s-a închis. Soluția temporară găsită de autorități este trimiterea deșeurilor la depozitul de la Vidra, din județul Ilfov, dar și acesta se umple într-un ritm rapid. Între timp însă, sub ochii administrației locale, Bucureștiul se umple de gropi de gunoi. Fiecare aruncă gunoiul pe unde vrea, pentru că așa nu mai plătește serviciile de salubrizare. Autoritățile nu duc lipsă de strategii în acest domeniu, dar problema este că ele au rămas doar pe hârtie, iar Bucureștiul a devenit, în timp, una dintre cele mai poluate capitalei ale Europei. 

Proiectul incineratorului, îngropat

În 2019, în timpul mandatului de primar general al Gabrielei Firea, consilierii Capitalei aprobau un plan de gestionare a deșeurilor care includea și construirea unui incinerator cu o capacitate de tratare de 235.000 de tone de deşeuri anual. Valoarea investiției era cifrată la 230 de milioane de euro, din care 180 de milioane ar fi urmat să vină de la Uniunea Europeană. Proiectul a căzut pentru că nu s-a reușit găsirea unei locații unde să fie amplasat incineratorul. El trebuia amplasat pe raza Bucureștiului și, deși primarii de sector și-l doreau, niciunul dintre ei nu l-a vrut pe raza teritorială administrată. Între timp, Uniunea Europeană și-a schimbat politica și a decis să nu mai subvenționeze construirea acestor incineratoare.  

Stați liniștiți, Nicușor are un plan măreț

Actualul primar general al Capitalei, Nicușor Dan, nu pare a avea o viziune clară despre ce trebuie să facă pentru a rezolva problema deșeurilor care se acutizează de la o zi la alta. Deocamdată a înființat Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale (ADIGIDM), care a obținut personalitate juridică în ianuarie 2022. Mai departe, doar promisiuni. „Vom atrage fonduri europene pentru a rezolva împreună așa cum trebuie problema deșeurilor din Capitală. Viitorul proiect va prevedea inclusiv infrastructură de colectare selectivă în tot Bucureștiul, iar la fiecare gospodărie, scară de bloc sau punct de colectare oamenii vor putea pune separat deșeurile care apoi vor fi transportate, tratate și depozitate tot separat”, declara la începutul anului primarul Capitalei, Nicușor Dan, dar pe teren nu se vede nicio mișcare. 

Directiva 2008/98/CE prevede că până în 2025 trebuie reciclată 55% din cantitatea de deșeuri municipale produsă, iar acest obiectiv va crește la 60% până în 2030 și la 65% până în 2035. De asemenea, statele UE trebuie să instituie până la 1 ianuarie 2025 colectarea separată a textilelor și a deșeurilor periculoase generate de gospodării, iar până pe 31 decembrie 2023 bio-deșeurile trebuie colectate separat sau reciclate la sursă (de exemplu, prin compostare).

Cum arată situația în cel mai mare oraș al țării

Municipiului București nu deține nici acum o instalație de tratare mecano-biologică a deșeurilor municipale și nici o instalație de tratare termică a deșeurilor municipale. Pe de altă parte, staţiile de sortare deținute de operatorii privați de salubrizare sunt utilizate în cea mai mare parte pentru deşeurile colectate în amestec, deşi cele mai multe dintre ele au fost proiectate să sorteze deșeuri colectate deja separat. Acesta este efectul indiferenței cu care tratează edilii sectoarelor colectarea separată. În 2020 Primăria Capitalei a revizuit Planul de Gestionare a Deșeurilor, acesta fiind extins până în 2025. Aici scrie negru pe alb că Primăriei Generale îi revine sarcina organizării prelucrării, neutralizării și valorificării materiale și energetice a deșeurilor; organizării tratării mecano-biologice a deșeurilor municipale și a deșeurilor similare, administrarea depozitelor de deșeuri și/sau instalațiilor de eliminare a deșeurilor municipale și a deșeurilor similare etc. 

Exemplul Galațiului, bun de urmat

Consiliul Județean Galați a scos acum la licitație un contract estimat la circa 155 de milioane de euro, fără TVA, pentru construirea unei instalații de tratare a deșeurilor. Durata de proiectare şi execuţie a lucrărilor şi punere în funcţiune a instalaţiilor este de 24 luni, urmând ca perioada de operare a stației să fie de 10 ani. Ea va avea o capacitate de procesare de 23.000 t/an cu două schimburi/zi, iar deșeurile biodegradabile vor fi transformate într-un fertilizant. Stația va fi dotată cu tehnologie de ultimă generație, inclusiv cu digestor și o turbină care va produce energie electrică din deșeuri, ceea ce va asigura independența energetică a stației.