Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aurelia Marinescu, autoarea unui best-seller românesc “Codul bunelor maniere astăzi”, pregăteşte o astfel de carte destinată doar copiilor: “Tami şi bunele maniere‘‘
Aurelia Marinescu, autoarea unui best-seller românesc “Codul bunelor maniere astăzi”, pregăteşte o astfel de carte destinată doar copiilor.
“Tami şi bunele maniere‘‘ este o carte despre... bunele
maniere, pentru copii. Autoarea, Aurelia Marinescu, intenţionează să lanseze
pe piaţă acest ghid sub forma unui audiobook.
“Am remarcat faptul că nu există cărţi pentru copii despre bunele maniere – spune Aurelia Marinescu – pe care cei mici să le citească aşa cum ar citi un basm. Scriind această carte, m-am inspirat după un model din Franţa, unde astfel de apariţii editoriale sînt, de fapt, nişte fabule. De exemplu, un şoricel, o şopîrlă sau o maimuţică se poartă bine pe stradă. Iar acesta este un mod de a-i învăţa pe copii codul rutier. Astfel, m-am gîndit şi eu de ce nu i-am putea învăţa codul bunelor maniere cu reguli elementare, prin intermediul unei căţeluşe, Tami, care e lăsată de stăpîna ei, timp de două săptămîni, la familia Prost Crescutu.”
“Trebuie să vorbim cît mai mult despre cum ne creştem
copiii. Şi îi creştem ca acum 100 de ani. Ne mai mirăm de ceea ce se întîmplă în
şcoli, în parcuri...?! Sînt urmările unei educaţii prost înţelese. Sîntem
foarte autoritari şi nu înţelegem că, de fapt, un copil nu este un om mare, că
el trebuie tratat ca atare, nu cu bătaie, violenţă verbală, pedepse, lipsa de
grijă, lipsa de iubire, lipsa de lectură din partea părinţilor. Nu trebuie nici
să-l laşi să facă ce vrea el, dar nici să-i impui cu forţa, cu bătaia în
special, ceea ce-ţi doreşti tu. Mentalitatea, în multe cazuri, este foarte depăşită,
retrogradă”, spune Aurelia Marinescu, dînd şi un exemplu. “În Germania, de pildă,
dacă te duci într-un parc, ai să vezi că, în general, copiii sînt foarte liniştiţi,
dar, ca orice copil, se joacă... cu crengi, îşi aruncă cu beţe, îşi aruncă
nisip unul altuia în cap, se tăvălesc în nisip, iar educatoarea nu intervine.
Dacă te duci într-un parc din România, ai să vezi că mamele, în general, sînt
ca nişte cloşti: «Nu fă aia, nu fă aia, nu fă aia», încît copilul ar trebui să
stea împăiat, în parc, iar în momentul în care îi va spune să nu treacă strada
pe roşu ori să nu arunce hîrtii pe jos, copilul, atît de plictisit de interdicţii,
nu va mai recepţiona comanda. În schimb, în Germania, dacă ai să vezi o grupă
de grădiniţă ajungînd la un stop şi, în sfîrşit, educatoarea spune un NU, cu toţii
încremenesc şi ascultă de comandă, reflex care le va rămîne întipărit în minte
pînă la sfîrşitul vieţii.
La noi există tot felul de vorbe: bătaia e ruptă din rai,
unde dă mama, creşte... Sînt nişte aforisme demodate şi anacronice. Iar faptul
că generaţia care creşte e violentă, e refractară, e reîntoarsă la gregar, la
animalic, e cauza unei educaţii greşite, date încă din copilărie.‘‘
Citește pe Antena3.ro
