In Vest, a fi reporter de razboi e o meserie in sine. O meserie care presupune antrenamente speciale, un echipament adecvat, o asigurare de viata si uneori garzi de corp platite de institutia media. In Romania exista un curs pentru reporterii de razboi, realizat de Ministerul Apararii Nationale. De asigurari de viata platite de institutii nu se poate vorbi. Cristina Liberis si Adelin Petrisor si-au facut asigurarile din banii proprii.
|
ARMA JURNALISTULUI. Adelin spune ca intr-o zona de risc importanta e informatia
|
Un reporter de razboi nu va face niciodata un reportaj despre un festival de moda sau despre un meci de fotbal. "Esti catalogat intr-un anume fel, telespectatorul este obisnuit cu o anume imagine despre tine. Putem vorbi despre o specializare in meserie, dar nu despre existenta unui departament separat al reporterilor de razboi", spune Cristina Liberis, reporter TVR. De anul trecut, Ministerul Apararii Nationale organizeaza cursuri de pregatire pentru ziaristii care pleaca in zone de conflict. "Ar trebui sa se faca si o testare, apoi o pregatire psihologica, dar la noi nu exista asa ceva. Cred ca in Occident se face. Acolo, cursurile sunt mult mai elaborate", spune Cristina. European Broadcasting Union, cu care TVR colaboreaza, organizeaza astfel de cursuri. Ele au si o componenta practica. Ziaristii sunt dusi la munte, intr-o padure, si pusi in situatii concrete. Sunt rapiti de teroristi, agresati, apar tot felul de capcane din care trebuie sa scape. Totul este extrem de real, iar, in functie de modul in care se descurca, primesc un punctaj.
SARACIE. "Romania e o tara saraca. De aceea, nu se practica asigurarile de viata facute de institutiile media in cazul reporterilor de razboi. Cand am facut aceste deplasari, institutia mi-a facut asigurare pe termen determinat. Nici marile companii de asigurari nu au oferte pentru cei care pleaca in astfel de zone, pentru ca riscul este prea mare", spune Cristina Liberis, care si-a facut asigurare de viata din banii proprii. La fel a procedat si Adelin Petrisor, de la Antena 1: "Pretul asigurarii este foarte mare".
Din echipamentul unui reporter plecat intr-o zona de conflict nu au voie sa lipseasca vesta antiglont si casca de protectie. Lucrul pe care nu trebuie sa-l aiba asupra sa in locurile in care se trage este arma. "Ziaristul nu este combatant. Nici nu ar putea sa se apere, daca ar fi prins. Faptul ca ar avea arma asupra sa ar inrautati situatia", spune Cristina Liberis. Cand merge in Irak, ea poarta o rochie neagra, lunga pana in pamant, si un batic traditional pe cap. Nu-si acopera fata, pentru ca nici femeile din Irak nu o fac. "Oricum, figura ma tradeaza ca nu sunt de-a locului, dar incerc sa nu fac nota discordanta cu localnicii."
DOTARE. In opinia lui Adelin Petrisor, intr-o zona de conflict, problema ziaristului nu este atat echipamentul, cat informatiile de care dispune. "Oricine isi poate cumpara o vesta antiglont. E necesar sa cunosti situatia de acolo, care sunt traseele si locurile cele mai sigure, unde te poti caza, ce trebuie sa faci in caz de evacuare".
Citește pe Antena3.ro
"3 ZILE S-A RUGAT SA PLECE"
|
"In cazul plecarii jurnalistilor nostri, totul a fost bine gandit, bine aranjat! Initial nu am fost de acord cu aceasta deplasare, eram constient ca e foarte riscant. Trei zile s-a rugat Marie-Jeanne sa plece si ne-am decis in momentul in care ea ne-a aratat ca acolo totul e aranjat. Mi-a aratat traseul care era deja stabilit, obiectivele la care trebuia sa ajunga", declara Dan Dumitru, directorul Departamentului de Stiri, Prima TV.
Dan Dumitru spune ca, "in pofida zvonurilor demente", jurnalistii au fost cazati la numai 3 minute de ambasada, iar zona era foarte sigura. "Nu a fost un moment de inconstienta din partea jurnalistilor!", afirma directorul Stirilor de la Prima TV, care adauga ca "oamenii trimisi in Irak aveau asigurari de viata, precum si echipamente speciale. El nu a precizat insa care au fost aceste echipamente si nici daca asigurarea de viata are vreo valoare in Irak. Dan Dumitru sustine insa ca "scenariile criminale, comentariile rautacioase si incriminatoare ale presei romanesti au fost cele care au facut un mare rau jurnalistilor aflati in Irak, punandu-le viata in pericol". (Carmen Preotesoiu) |
"Scenarita" - Zvonurile care apar in presa maresc suspansul
|
Sambata noaptea, o informatie aparuta de nu se stie unde a cazut ca o bomba in redactiile principalelor ziare si televiziuni. Unii s-au grabit sa mediatizeze "stirea-bomba": "Ziaristii rapiti sunt in avion in drum spre tara!", anunta un post de televiziune care isi atribuise, "indirect", exclusivitatea. In opinia specialistilor, aceasta intamplare poate defini foarte bine propagarea zvonului in situatii de criza. Profesorii din invatamantul jurnalistic sunt de parere ca mass-media din Romania nu a reactionat cu discernamant in cazul relatarilor despre ziaristii rapiti in Irak.
CAUZA. "Zvonurile apar pe fondul unei lipse acute de informatie si privesc evenimente importante sau cu o incarcatura dramatica asa cum e si cazul rapirii celor trei ziaristi", explica profesorul Marian Petcu, conferentiar la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din Bucuresti (FJSC). Petcu a sesizat ca, in cazul rapirii jurnalistilor, presa a tratat subiectul fiind ghidata mai mult de componenta emotionala, si mai putin de cea rationala. In opinia profesorului, institutiile mass-media din strainatate sunt mai "asezate" si reactioneaza cu mai mult discernamant. Prodecanul FJSC, Luminita Rosca, afirma ca presa romana s-a comportat cu neprofesionalism si pentru ca este prima data cand este pusa intr-o astfel de situatie. "Toate scenariile au fost exagerate, s-au folosit foarte putine surse, a existat foarte putina rabdare in asteptarea unor reactii oficiale. Totul s-a transformat intr-un show mediatic, iar aici chiar nu era cazul."
CINE ALIMENTEAZA ZVONISTICA? Rosca crede ca zvonurile au fost lansate din interiorul presei, si nu din afara. Motivul invocat este dorinta oricarui jurnalist de a fi primul in lansarea unei informatii. Si Marian Petcu sustine ca nu ar fi nimeni din exteriorul presei interesat sa alimenteze astfel de informatii false. "Asupra mass-media exista o presiune a publicului, care cere continuarea mediatizarii cazului celor trei ziaristi, vrea sa vada ce s-a mai intamplat. Iar jurnalistii, in lipsa de altceva, apeleaza la zvonuri." Petcu considera ca zvonurile lansate in presa in ultima perioada nu fac decat sa scada credibilitatea si, implicit, audienta mass-media romanesti.
|
|
Discretie - Comunicatele MAE, surprinzatoare
Sub presiunea evenimentelor din Irak in care sunt implicati si trei colegi jurnalisti romani, MAE a emis, in decurs de mai putin de o saptamana, doua avertismente.
CLARITATE. Prima "recomandare insistenta" a fost data publicitatii chiar martea trecuta, la cateva ore dupa ce a devenit evident ca cei trei jurnalisti din Irak au fost rapiti. "Pana la ameliorarea conditiilor de securitate, se recomanda amanarea oricaror deplasari in Irak", era concluzia clara a acestui prim comunicat. Pentru cei care totusi nu-si puteau amana calatoria, MAE roman sugera "alegerea cu atentie a modului de deplasare, evitarea traseelor expuse atacurilor teroriste si a cazarii in zonele care nu beneficiaza de paza militara". Ambasada noastra de la Bagdad trebuia notificata constant sau, in orice caz, solicitata pentru orice fel de informatii. In comunicatul emis sambata insa, cetatenii romani carora le-ar trece prin cap sa plece la Bagdad sunt descurajati sa se bazeze pe ambasada noastra, care "nu este in masura sa raspunda eventualelor solicitari pe linia asigurarii cazarii, transportului sau a securitatii perso-nale". Asta, pentru ca personalul ambasadei este "in alerta maxima in urma disparitiei celor trei jurnalisti romani".
PROFUNZIME. Cu toate acestea, temerarilor calatori in Irak, Ministerul de Externe le ofera o serie de "sfaturi de calatorie", menite sa le faca voiajul mai simplu si mai sigur, pentru ca, sustine comunicatul, "cazul celor trei jurnalisti infirma perceptia potrivit careia cetatenii romani nu sunt vizati" de acte teroriste. Abia sambata, ministerul a considerat necesar sa faca precizarea ca la o calatorie "pe cont propriu" in Irak, "se cere o vestimentatie adecvata zonei, in culori neutre, inchise, neostentative", iar "femeile trebuie sa poarte capul acoperit". Mai mult, "nu exista zone absolut sigure in Bagdad", asa ca "nu se recomanda deplasarile in oras in intervalul 19:00-08:00". (Ana Ilie)