Mai aproape de vremurile noastre, putem vorbi despre românii ajunși în America înainte de 1989 și după 1989. Cei care au ajuns înainte de 1989 erau extrem de motivați. Trecuți prin experiențe grele, fără un ban în buzunar, nu aveau cale de întoarcere. Era generația de sacrificiu și în România, și în America. Asta i-a făcut să nu se predea în fața greutăților. Unii au reușit, alții nu, dar au rămas uniți.
După Revoluție au ajuns români care voiau doar să ajungă în America. Nu pe Pământul Făgăduinței, ci pe Pământul Prosperității. Unii au ajuns cu bani, cu școli înalte cu experiența altor țări. Nu mai erau la fel de motivați, la fel de dornici în a reuși. Aveau cale de întoarcere. Așa că mulți asta au făcut, s-au întors de unde au plecat. Au rămas numai cei care s-au dovedit a fi oameni ai timpurilor noi. Oameni ai succesului.
Eu am avut norocul de a ajunge întâi în Canada. Am avut timp să „mă antrenez” și abia apoi să mă iau de piept cu America Cea Mare. Am ajuns în Florida. Stat al Soarelui, al turismului, al comerțului. Românii din Florida erau diferiți de ceilalți din alte state americane. Florida nu are industrie, deci nu erau muncitori. Florida are agricultură, dar acolo munca o făceau cei din Țările Americii de Sud. Așa că au rămas turismul și comerțul. Greu să reușești. Îți trebuia un har aparte. O școală diferită și îți trebuia mult noroc. Așa că românii de aici au intrat în malaxorul selecției naturale. Florida nu se află între statele cu mulți români, dar este statul cu români de succes.
Competiția din comerț era extrem de dură. America „nu crede în lacrimi”, nu ai timp să-ți plângi de milă. Noaptea are 4 ore de somn, iar ziua are 20 de ore de muncă. Trebuie să fii călit sau să te călești din mers. Greu, foarte greu. Românii au reușit aici. Mulți. Au afaceri sigure, familii trainice, case frumoase, copiii la școli bune! Sunt americani credincioși Țării de adopție și atașați Patriei mamă. Acolo este Țara lor, iar România este Patria lor.
Dintotdeauna m-a atras apa. La mine la țară eram, vara, aproape toată ziua la gârlă. Îmi plăcea să merg la mare și să stau mult. În Florida eram „plin” în dorința mea de a avea apă în preajmă. Locuiam pe malul Oceanului Atlantic. Am avut șansă să locuiesc într-un orășel care s-a ridicat odată cu mine. Se numea orașul insulelor însorite, Sunny Isles. Am ajuns acolo în 1999, după opt ani de Canada. În 1999 Sunny Isles era doar o mică localitate din Miami Nord. În 10 ani a devenit Florida’s Riviera, cum a denumit-o un președinte american.
Dar despre frumusețea Floridei și a Rivierei, în serialul următor.