FMI - Alba-neagra cu disponibilizari

Ionel Popescu, ministrul Finantelor, se tine de farse. El a testat concedierea a 11.640 de functionari publici si i-a pus intr-o postura delicata pe ceilalti ministri. Reducerea cu 4% a personalului bugetar a fost un simplu test, a afirmat ieri Ionel Popescu, ministrul Finantelor. Un test care, daca ar fi reusit, ar fi adus la bugetul de stat circa 1.300 de miliarde de lei. In lipsa acestor fonduri, Guvernul estimeaza ca in una, doua sau trei luni va reusi sa reevalueze acordul cu FMI. Cu conditia sa se incaseze suficienti bani la bugetul de stat.

CONTRADICTIE. Dupa ce a trimis circulare colegilor din ministere, Ionel Popescu spune ca doar i-a testat

Si-a bombardat colegii de la celelalte ministere cu circulare. A cerut ministrului Muncii sa se ocupe de reducerea cu 4% a numarului de personal din administratia centrala, pana la 28 februarie. Apoi s-a razgandit si le-a cerut membrilor Executivului numai o situatie a posturilor din aparatul central, pentru a decide el cati oameni vor fi dati afara si de unde. Acum iese la rampa si spune ca totul a fost doar un test. Ionel Popescu, ministrul Finantelor, se tine de farse, desi mai sunt doua saptamani pana la 1 aprilie.

EXPLICATII. "Reducerea cu 4% a personalului bugetar din aparatul central a fost un test pentru institutiile bugetare. Am incercat sa vedem care este pozitia celorlalte institutii daca am decide sa luam aceasta masura. Am vrut sa vedem daca in unele institutii conducatorii considera ca se pot dispensa de unii oameni sau daca mai au nevoie de personal", a declarat ieri Ionel Popescu. "Nu era vorba de un act normativ, ci de scrisori trimise catre ministere, la care unele au raspuns, altele nu. In acord cu conducatorii acestora vom decide daca sunt necesare restructurari sau nu", a adaugat Popescu. Si "jocul" sadic al ministrului de Finante nu se opreste aici. El a declarat ca procentul de 4% a fost "o cifra", "un nivel orientativ".

PACALITI. Mai trist este ca, prin acest asa-zis test, Ionel Popescu s-a jucat cu nervii si destinele angajatilor din ministere care, timp de cateva saptamani, au stat cu sabia lui Damocles deasupra capului, intrebandu-se daca vor face sau nu parte din "grupul celor 11.640 de functionari publici din aparatul central care vor fi concediati". Pacaliti au fost si ceilalti ministri din Executiv, care au tremurat la gandul ca vor ramane fara subordonati, dar si reprezentantii Fondului Monetar International (FMI), carora Guvernul le propusese, prin scrisoarea de intentie, reducerea cu 4% a personalului bugetar din aparatul central ca masura de reducere a cheltuielilor in vederea acoperirii deficitului bugetar.

IN ASTEPTARE. Dar nu numai soarta functionarilor publici este in coada de peste, ci si semnarea acordului cu FMI. Executivul sustine ca negocierile cu Fondul continua si sunt in grafic, insa acordul necesita o perioada de reevaluare de 1-3 luni, in care Romania sa convinga reprezentantii institutiei ca estimarile privind incasarile bugetare sunt realiste, a declarat Ionel Popescu. "Vom merge dupa rectificarea bugetara pe un deficit fiscal de 0,5%-0,7% din PIB. Nu exista un termen delimitat pentru perioada de reevaluare, in masura in care si expertii FMI vor considera ca, dupa 3,5-4 luni, tendintele sunt convingatoare. O treime dintr-un an da o viziune despre ceea ce se intampla intr-o economie", sustine acesta. Vicepremierul Adriean Videanu a aratat ca singura diferenta intre pozitia Guvernului si cea a FMI se refera la cuantumul deficitului bugetar pentru 2005. El a spus ca partea romana a solicitat, in discutiile cu expertii institutiei financiare internationale, ca toate previziunile sa se bazeze pe realizarile de venituri bugetare din primele doua luni ale acestui an. "Daca aceste doua luni nu sunt relevante, poate trei sau patru luni de executie bugetara vor convinge FMI. Previziunile Guvernului sunt mai aproape de realitate decat estimarile Fondului", a afirmat Videanu.

Ministrul Finantelor a mentionat ca, in urmatoarele doua luni, vor deveni mai vizibile efectele introducerii cotei unice de impozitare, care nu a produs "acea lipsa de venituri la buget estimata de cei mai pesimisti analisti". Totodata, Ionel Popescu spune ca Executivul va mentine o politica prudenta, inclusiv printr-un deficit bugetar redus, pentru a sustine efortul dezinflationist. "Cu sau fara FMI, Romania are nevoie de reforme si le va face", a adaugat Videanu.

CODUL FISCAL. Modificarile Codului Fiscal vor intra in vigoare de la 1 aprilie 2005, a declarat Popescu. Intrebat despre momentul in care vor fi aplicate noile reglementari avute in vedere la nivelul impozitelor si taxelor, Popescu a spus: "Va raspund scurt. Modificarile Codului Fiscal vor intra in vigoare la 1 aprilie". Avand in vedere ca partea romana a decis prelungirea discutiilor cu FMI, pentru un interval de 1-3 luni, modificarile la Codul Fiscal vor fi decise inainte de semnarea intelegerii suplimentare cu institutia internationala.

PRIORITATILE GUVERNULUI. "Prioritatea zero a Guvernului este integrarea in UE, iar ajustarea structurala ceruta de FMI ar duce la indepartarea procesului de compatibilizare cu cerintele Uniunii", a precizat el. Cu alte cuvinte, daca Guvernul strange cureaua pentru a asigura deficitul bugetar de 0,4%-0,5% cerut de Fond, nu ar mai avea bani pentru investitii in modernizarea infrastructurii si nici pentru a acoperi contributia sa la programele finantate din fonduri ale Uniunii Europene. Iar "Romania poate functiona si cu un deficit de 2%, dupa evaluarile facute de responsabilii europeni", spune Adriean Videanu. "Deci, momentul semnarii tratatului de aderare cu Uniunea Europeana, programat pentru 25 aprilie, nu va fi influentat sub nici o forma de semnarea acordului cu Fondul Monetar International. Este o realitate, intrebati Comisia Europeana", a precizat acesta.

Cronologia esecului

IULIE 2004. Romania si FMI au incheiat un aranjament pe doi ani, acordul fiind aprobat de Consiliul Directorilor FMI. Deficitul bugetar pentru 2004 a fost convenit la 2,1% din PIB.

SEPTEMBRIE 2004. Consiliul Directorilor FMI a aprobat prima revizuire a acordului, apreciind evolutia economica a Romaniei, si a recomandat continuarea reformelor structurale.

29 DECEMBRIE 2004. Reprezentantul rezident FMI in Romania, Graeme Justice, a revenit la Bucuresti pentru a discuta cu autoritatile pe tema acordului stand-by si a programului de guvernare, inclusiv politicile fiscale avute in vedere de noul Guvern. 26 IANUARIE 2005. Autoritatile romane si reprezentantii FMI si-au propus ca pana pe 8 februarie sa finalizeze un memorandum suplimentar de politici economice pentru acordul stand-by. "Noul memorandum are in principiu coordonatele vechiului acord, cu unele ajustari de politici pe baza masurilor adoptate de Guvern in domeniul fiscal si social", a precizat Adriean Videanu, coordonatorul negocierilor cu FMI.

7 FEBRUARIE 2005. Data semnarii anexei la Memorandumul de politici economice convenit anul trecut se muta la inceputul lunii martie. FMI cere limitarea deficitului bugetar la 0,4-0,5%. "Urmeaza sa semnam, probabil la inceputul lunii martie, o anexa la Memorandumul de anul trecut cu FMI, deoarece, intre timp, au fost niste evolutii economice care trebuie corectate, pentru a nu inregistra derapaje si mai mari", a spus premierul Calin Popescu Tariceanu. Deficitul bugetar dorit de FMI este de 0,4%-0,5%, iar cel acceptat de partea romana se situeaza intre 0,7%-1%.

10 MARTIE 2005. "Expertii Fondului vor analiza scrisoarea (transmisa de ministrul Finantelor - n.r.) si vor veni la Bucuresti. Sa speram ca vom incheia noul Memorandum de politici economice. Eu sunt optimist", a declarat presedintele Traian Basescu. "Guvernul considera acordul util din punct de vedere al imaginii pe care economia romaneasca trebuie sa o aiba pe plan extern si pentru atragerea investitorilor straini. Acordul nu este insa indispensabil si o necesitate absoluta pentru Romania, deoarece astfel de intelegeri se incheie doar pentru economii aflate in situatii de criza", a spus premierul Calin Popescu Tariceanu.

14 MARTIE 2005. Acordul cu FMI nu a fost intrerupt, insa necesita o perioada de reevaluare de 1-3 luni, in care Romania sa convinga reprezentantii institutiei ca estimarile privind incasarile bugetare sunt realiste, a spus ministrul Finantelor Publice, Ionel Popescu. "Cu sau fara FMI, Romania are nevoie de reforme si le va face", a adaugat vicepremierul Adriean Videanu.

Ministrul Popescu s-a jucat cu FMI

Paradoxal, testul pe care ministrul Ionel Popescu a vrut sa-l faca colegilor sai se regaseste si in scrisoarea de intentie pe care Ministerul de Finante a trimis-o Fondului Monetar International. In acest document se stipuleaza clar: "Prin reducerea cu 4% a numarului de salariati din administratia centrala se vor castiga 1.384 miliarde de lei". Sa fie oare un test pe care finantistul Ionel Popescu il face si reprezentantilor FMI? Asa se pare, daca ne luam dupa faptul ca aceasta scrisoare poarta chiar semnatura lui.

NEHOTARARE. Pe de alta parte, ministrul de Finante nu sufla nici o vorba despre cele 1.384 de miliarde de lei pe care bugetul i-ar fi castigat din disponibilizarea celor 11.640 de bugetari. De unde va face rost de acesti bani? Iata o alta intrebare care ramane fara raspunsul, cel putin public, al ministrului de Finante. Acesta pare mai degraba pus pe sotii decat pe calcule riguroase, asa cum ar fi de asteptat de la seful finantelor nationale. In toata aceasta poveste, Ionel Popescu pare nehotarat. Mai ales ca a consumat prea multa energie pentru nimic.

TERMENE PESTE TERMENE. Pe la jumatatea lunii februarie, el si-a bombardat colegii din ministere cu o circulara in care le scria: "Va transmitem anexat planul de masuri din proiectul Memorandumului de politici economice si financiare, convenit cu Fondul Monetar International pentru perioada 2005-2006, care cuprinde sarcini ce revin institutiei dumneavoastra". Printre aceste sarcini se numara si reducerea cu 4% a numarului de personal din administratia centrala. Termenul de aplicare - 28 februarie 2005.

CIRCULARE. La inceputul lui martie, acelasi Ionel Popescu trimite o noua circulara, prin care trecea responsabilitatea disponibilizarilor de la Ministerul Muncii la Finante si dadea un nou termen, 4 martie 2005. Pe 7 martie 2005, ministrul Finantelor trimite o alta circulara. Prin aceasta, ministerele sunt rugate sa transmita situatia cu numarul de posturi, prin fax, pana la data de 8 martie 2005. Insa si acest termen este schimbat.

O noua circulara semnata Ionel Popescu indica data de 10 martie ca termen de expediere a numarului de posturi din ministere catre Finante. In plus, prin aceasta ultima circulara, ministrii sunt informati ca "urmeaza a fi promovata o ordonanta de urgenta prin care se propune reducerea numarului de costuri finantate integral de la bugetul de stat cu 4%, calculata la numarul de posturi ocupate la 31 decembrie 2004".