FMI cere restructurare

Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu este prea fericit cu ce a găsit în parohia Ministerului Economiei. Companii care acumulează datorii prezintă pierderi din ce în ce mai mari, privatizări care nu se urnesc sau "ordonanţă a creditelor" care produce confuzie sunt problemele pe care Ion Ariton trebuie să le rezolve.

Jeffrey Franks, reprezentantul FMI în România, a declarat că s-a discutat despre situaţia companiilor de stat şi că acestea trebuie restructurate mai departe. "Acum avem ţintă privind reducerea arieratelor din anumite întreprinderi publice şi reduceri ale unor activităţi, ceea ce înseamnă restructurarea respectivelor întreprinderi", a spus Jeffrey Franks.

Întrebat de ce Fondul pune acum atât accent pe restructurarea companiilor de stat, analistul Liviu Voinea spune că acestea "probabil sunt văzute drept surse de economisire". "Pe de altă parte, e vizată şi privatizarea acestora", mai spune directorul executiv al Grupului pentru Economie Aplicată (GEA). La precedenta vizită, Franks sugera statului să înceapă "privatizări în masă".

Fondul monitorizează trei companii din cadrul ministerului, respectiv Compania Naţională a Huilei (CNH), Elcen şi Termoelectrica. În comunicatul ministerului se precizează că cele trei "găuri negre" ale economiei s-au încadrat în cheltuielile de personal aprobate, dar situaţia nu e aşa roz. CNH este cel mai mare datornic la bugetul de stat, cu aproape un miliard de euro. La precedenta vizită a FMI, fostul ministru Adriean Videanu declara că "cea mai bună minciună este adevărul" şi că acei bani nu vor mai fi văzuţi vreodată de stat. Videanu spunea atunci că cea mai bună soluţie ar fi executarea silită de Fisc. Ulterior, Hidroelectrica ar urma să cumpere minele viabile pe huilă pentru a le include în viitoarea companie Hidroenergetica.

Guvernul s-a angajat în scrisoarea de intenţie de acum câteva luni ca Termoelectrica să fie lichidată până în iulie 2011. Ministerul se laudă că a prezentat FMI stadiul atragerii de investiţii pentru centralele Termoelectrica de la Paroşeni, Brăila, Galaţi, Borzeşti, Doiceşti. Cea de la Paroşeni va fi integrată în Hidroenergetica, unul dintre cei doi giganţi energetici naţionali. Pe de altă parte, compania de stat poartă discuţii cu posibili investitori în privinţa celorlalte patru centrale de cel puţin trei ani. În cazul centralei de la Brăila a fost semnat în 2008 un protocol cu grupurile E.ON şi Enel pentru o centrală de 800 MW, dar construcţia a fost amânată de venirea crizei.

Proiectul de 1,2 miliarde de euro a fost îngreunat şi de faptul că Fiscul avea sechestru instituit pe activele de la Brăila. Constantin Ioaniţescu, directorul Termoelectrica, declara în primăvară că lucrările vor începe cel mai devreme în 2012, cu doi ani întârziere faţă de termenul programat. În schimb, cehii de la CEZ au anunţat că renunţă la construirea unei termocentrale de 400 de milioane de euro pe platforma Electrocentrale Galaţi. Criza a pus pe butuci şi proiectul de la Doiceşti, unde grupul rus Mechel a anunţat iniţial că renunţă pentru a reveni la discuţii cu statul român în acest an.

Elcen are şi ea o situaţie delicată. Pierderile sale au urcat de la 345,5 milioane de lei în 2008 la 349 de milioane de lei în 2009. Concomitent, compania de stat a acumulat datorii totale de 569,7 milioane de lei, din care 80,6 milioane de lei la bugetul de stat şi 489,1 milioane de lei către companii private şi alţi creditori. În contul datoriilor către Romgaz, deţinută tot de stat, Elcen va ceda termocentrala de la Iernut.Ministrul Ion Ariton a prezentat delegaţiei şi proiectele de vânzare de stat a unor pachete minoritare de acţiuni la anumite societăţi din parohia sa, respectiv valorificarea pe piaţa de capital a 15% din Transgaz SA, 9,84% din Petrom, 15% din Romgaz SA şi 15% din CN Transelectrica SA.

Despre aceste proiecte, Executivul discută încă din primăvară de vânzarea pe model polonez a unor pachete de acţiuni care ar fi adus statului două miliarde de euro. Despre vânzarea unei părţi a acţiunilor de la Petrom, însuşi ministrul Ariton declara într-o conferinţă de presă de luni că trebuia făcută "ieri" şi că nu e mulţumit cu termenul de "câteva luni" pe care subordonaţii săi i l-au cerut. Până la finele acestei luni ar trebui să fie aleasă compania de brokeraj care va asista vânzarea titlurilor respective. Dacă le-ar vinde pe bursă, Guvernul ar obţine 1,87 miliarde de lei la cotaţiile de ieri.

Preşedintele Băsescu spunea recent că este un adept al vânzării pe bursă a societăţilor de stat sau a unor părţi ale acestora, estimând că s-ar putea obţine la buget 6-7 miliarde de lei. Pe lângă aceste pachete, şeful statului ar dori să privatizeze CFR Marfă şi RA-APPS, care deţine vilele statului. Ministerul a mai anunţat în mod surprinzător şi iniţierea proceselor de privatizare la Oltchim şi Cuprumin. Fostul ministru Adriean Videanu anunţa în iulie că statul va privatiza în acest an Avioane Craiova, IOR Bucureşti, Şantierul Mangalia şi Moldomin. Acum, Ministerul Economiei pare că a renunţat la privatizarea Avioane Craiova şi Moldomin şi le-a prezentat FMI pe o listă cu "atragere de investiţii". Pe aceasta se mai află Uzina Termoelectrica Midia Năvodari, Complexul Energetic Rovinari şi Complexul Energetic Craiova.

Leul, cea mai slabă bancnotă din regiune
Deprecierea leului în raport cu euro nu are legătură cu vizita delegaţiei FMI în România, ci cu depunerea în Parlament a moţiunii de cenzură şi cu greşeala prin care s-a votat reducerea TVA la alimente la 5%, consideră Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. "După părerea mea, două lucruri au legătură cu deprecierea leului. Moneda naţională încearcă de multă vreme să danseze după muzica după care dansează toate celelalte valute din regiune: forintul, coroana cehă, slotul polonez etc. Şi câteodată se mai greşeşte pasul. Adică, celelalte valute s-au depreciat luni, leul - marţi. Astăzi, toate dansează cam în acelaşi ritm. Pe de altă parte, nu întâmplător leul s-a depreciat marţi. Atunci a fost introdusă în Parlament moţiunea de cenzură şi tot marţi s-a petrecut un lucru ciudat. O modificare a Codului Fiscal s-a adoptat din eroare", a declarat Adrian Vasilescu. Leul şi-a continuat ieri tendinţa de depreciere în faţa monedei unice europene, cursul de referinţă afişat de Banca Naţională a Românei a urcat cu 0,42 bani, la 4,3126 de lei pentru un euro. Dealerii de pe piaţa interbancară pun această depreciere pe seama deteriorării percepţiei participanţilor la piaţă faţă de România.
● Daniela Ivan

 

România va lua bani şi de la CE
România va încheia cu Comisia Europeană un acord de finanţare similar celui actual, o dată cu noul aranjament de tip preventiv pe care îl va semna la începutul anului viitor cu FMI, potrivit reprezentantului României la FMI, Mihai Tănăsescu. "Dacă vom face acest aranjament împreună cu CE, ceea ce cred că se va întâmpla, în mod cert va combina un pachet de finanţare din partea CE. Acesta va fi cum este şi cel actual", a declarat Tănăsescu. El a adăugat că nu au fost stabilite suma care urmează să fie împrumutată de la UE şi nici valoarea noului acord de tip preventiv cu FMI.

Fondul nu e mulţumit de ordonanţa creditelor
Delegaţia FMI a mai discutat cu reprezentanţii Ministerului Economiei şi despre ordonanţa creditelor (OUG 50/2010) şi despre modalităţile de îmbunătăţire a acesteia.
De ce cu Ministerul Economiei? Pentru că Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) este în coordonarea Ministerului Economiei. Ministerul a anunţat ieri într-un comunicat oficial că "au fost analizate efectele OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori şi modalităţile de îmbunătăţire a acesteia". Partea română a spus Fondului că aceasta este în dezbatere parlamentară şi că procesul legislativ nu s-a încheiat, ne-au declarat persoane care au participat la discuţii. "A rămas să se stabilească o discuţie tehnică la ANPC cu FMI", a spus sursa.

Pe de altă parte, Guvernul a inclus în cea mai recentă scrisoare de intenţie transmisă către FMI promisiunea de a revedea textul OUG 50. "Vom revedea recenta ordonanţă (OUG 50/2010) pentru a asigura transparenţa ratelor de dobândă în cazul creditelor pentru consumatori şi pentru a asigura conformitatea cu reglementările UE, în special în sensul neretroactivităţii", se precizează în scrisoarea transmisă către FMI.

Ordonanţa creditelor a trecut de Senat fără amendamente, dar dezbaterea acesteia în Camera Deputaţilor a fost amânată până spre sfârşitul lunii, după ce în Comisia Economică a suferit 38 de amendamente, toate în favoarea băncilor. Deputaţii sunt chemaţi să rezolve conflictul dintre bancheri şi clienţi, care s-a amplificat pe fondul unor formulări neclare introduse în textul ordonanţei elaborate de ANPC. Cuiul problemei este neretroactivitatea, adică exact promisiunea cuprinsă în scrisoarea de intenţie transmisă la Washington. Aşa cum este redactată în prezent ordonanţa, băncile sunt obligate să transforme toate cele 8 milioane de contracte de credite pentru a le raporta la indicii pieţei Euribor/Libor/Robor. Numai că bancherii, în loc să micşoreze costul dobânzii pentru că aceşti indicatori au ajuns la minime istorice, au păstrat aceleaşi dobânzi, umflând marjele fixe în spatele cărora îşi ascund ineficienţa.

În urmă cu doi ani, Parlamentul European a adoptat o directivă privind eliminarea sau limitarea comisionului de rambursare anticipată perceput de bănci clienţilor în cazul creditelor de nevoi personale negarantate, cu valori între 200 şi 75.000 de euro. Directiva a avut ca termen-limită luna iunie 2010 pentru transpunerea în legislaţiile statelor UE. Autorităţile române au avansat încă din toamna anului trecut ideea extinderii prevederilor directivei europene la momentul transpunerii în legislaţia naţională, care s-a concretizat în luna februarie într-un proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de ANPC.

Băncile s-au opus încă de la început extinderii prevederilor directivei UE şi au declarat că aplicarea ordonanţei aşa cum este dată de Guvern aduce băncilor pierderi de până la 900 milioane de euro. La rândul lor, clienţii susţin că nu mai pot să suporte rate netransparente, comisioane şi paracomisioane şi rate de două ori mai mari decât în orice ţară din UE. Dacă Ordonanţa 50 va fi modificată şi se va renunţa la retroactivitate, bancherii s-ar putea trezi cu un număr foarte mare de ipoteci pe care nu vor putea să le execute în condiţiile actuale. Vor pierde mai mult decât dacă ar fi dispuşi să mai lase din dobânzile exorbitante pe care le practică în România, spun clienţii.
● Daniela Ivan

180 de milioane de euro evaziune din tutun
Măsurile de austeritate introduse începând din iulie de Guvern au dus la creşterea contrabandei cu ţigări. Un sfert dintre ţigările fumate în România sunt de contrabandă, iar marii producători din domeniu spun că este posibil ca situaţia să se înrăutăţească. Practic, piaţa neagră a ţigaretelor a ajuns în septembrie la 24,4%, conform ultimului studiu al companiei de cercetare Novel dat publicităţii la Iaşi, procentul fiind în creştere faţă de iulie, când era de 21,3%. Motivul principal îl constituie sărăcirea populaţiei determinată de recentele tăieri de salarii, sporuri şi disponibilizări. Adrian Popa, Director Corporate & Regulatory Affairs, BAT Europa Sud-Est, a precizat că, anual, contrabanda aduce pierderi la bugetul de stat, din neîncasarea de accize şi TVA, de circa 180 de milioane de euro, în condiţiile în care industria tutunului este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat.

În 2009, trei companii au contribuit la bugetul general consolidat cu peste două miliarde de euro. Preţul mediu al unui pachet de ţigarete de contrabandă este de 7,8 lei, cu 3,1 lei mai mic decât cel al unui pachet comercializat legal pe piaţa românească. Regiunile în care contrabanda avea cea mai mare pondere în luna septembrie sunt vestul ţării (48,1%), Nord-Est (40,9%) şi nord-vest (33%). La polul opus se situează Bucureştiul - 11,1% şi centrul -16,5%. Cele mai multe ţigări de contrabandă provin din Republica Moldova (31,5%), Ucraina (24%) şi Sebia (21,7%). În total, cele trei ţări ocupă 77% din totalul contrabandei. Producătorii de ţigarete estimează că pentru întregul an 2010 nivelul contrabandei va fi de circa 30% din totalul pieţei. "De anul viitor nu ştim cum va creşte acciza, aşa că estimarea preţului ţigaretelor nu este un element de stabilitate", a mai spus Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania.
● Cristinel C. Popa