Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La summitul european din 10-11 martie se va lua în discuție un mecanism de finanțare suplimentar, estimat la 100 de miliarde de euro, pentru acoperirea noilor cheltuieli care împovărează statele UE. Care este poziția României, aflată în prima line a țărilor care preiau valul migrator al populației izgonite de război?
Consecințele războiului din Ucraina se simt în economia țărilor europene. Sancțiunile împotriva Rusiei la care se adaugă programele pentru combaterea creșterii prețurilor la energie și la mărfurile generale, cu precădere cele alimentare, produc dezechilibre puternice în finanțele publice. Economiile europene, care căutau să-și reia suflul după criza pandemiei, se află acum sub noi presiuni care nu erau anticipate în 2020, atunci când s-a aprobat planul UE de reziliență și redresare. Noua situație impune noi măsuri, în acest sens se dezvoltă la Bruxelles ideea de ajutor general pentru economiile afectate de criza din Ucraina. Tabloul nu este deloc roz după ce se iau în calcul consecințele întreruperii legăturilor economice cu Rusia, cu scenariul extrem al blocării alimentării cu gaz și petrol din această direcție. Toate țările sunt afectate, dar resursele disponibile de răspuns sunt complet diferite și disproporționate, mai ales în cazul țărilor din Est, care preiau primele valul de imigranți ucraineni.
Agitație la UE
Un prim răspuns este așteptat la summitul informal al șefilor de stat sau de guvern care se desfășoară joi și vineri la Versailles. Un dialog intens între Emmanuel Macron (Franța deține președinția rotativă a Consiliului UE) și Ursula von der Leyen se desfășoară în aceste zile pentru ca la reuniunea din 10-11 martie să fie pus pe masa liderilor un proiect pentru cadrul european de răspuns la noile provocări la care este supusă UE. Ideea generală care se întrevede este lansarea de noi împrumuturi comune care să fie cu precădere în beneficiul țărilor estice. Arma bugetară este, așadar, scoasă iar din teacă pentru a rezolva o situație de criză. Les Echos citează un oficial francez care prezintă cele trei niveluri ale acestei acțiuni aflate în pregătire. Prima măsură ar fi prelungirea stării de urgență bugetară cu cel puțin un an, ceea ce înseamnă înghețarea constrângerilor privind deficitele din Pactul de Creștere și Stabilitate Financiară. Al doilea palier reprezintă pachetul financiar necesar sprijinului european legat de conflictul ucrainean. Esențial este stabilirea, în final, a vehiculului comun pentru finanțarea investițiilor suplimentare ale acestor noi necesități bugetare. În opinia secretarului de stat francez pentru afaceri europene această acțiune ar constitui un plan european pentru autonomie și reziliență. Este datoria liderilor care se vor întruni la Versailles să decidă dacă acest fond, estimat la 100 de miliarde de euro, este un plan separat sau va fi inclus în programul amplu Next Generation.
CRIZA DIN UCRAINA SCHIMBĂ REGULA JOCULUI
Până acum, o serie de țări din Est - Polonia și Ungaria -, dar și cele nordice - au fost reticente în privința împrumuturilor comune sau chiar au refuzat să accepte aceste fonduri, rezervând proiecte doar pentru cele 390 de miliarde de euro cu subvenții care trebuie cheltuite în perioada 2021-2023. Abordarea se schimbă acum, prin prioritățile noi apărute după declanșarea conflictului, nu doar pentru estici. Germania a anunțat un program de suplimentare a cheltuielilor militare cu 100 de miliarde de euro; la fel, Olanda a sporit partea de apărare la 1,85 % din PIB, pe o inflație de 7 %. Polonia are cel mai mare număr de refugiați din Ucraina. După ce a refuzat valul de imigranți afgani trecuți prin Belarus, acum și-a deschis granița pentru ucraineni, ceea ce crește cheltuielile bugetare, dar și poziția față de finanțarea europeană.
România : „Să împărțim povara costurilor”
Adrian Câciu, ministrul Finanțelor, a prezentat săptămâna trecută, în 2 martie, la reuniunea informală cu omologii din ECOFIN (Consiliul Afacerilor Economice și Financiare) poziția României de susținere fermă a măsurilor coordonate la nivel european în această criză, țara noastră fiind angajată în implementarea tuturor sancțiunilor agreate. Ministrul Câciu a subliniat că „trebuie să găsim soluții rapide și coordonate pentru a împărți atât povara costurilor, cât și pe cea a riscurilor care derivă din această criză.”
În cadrul reuniunii ECOFIN, ministrul român al Finanțelor a apreciat că discuția privind revizuirea Pactului de Creștere și Stabilitate trebuie să reflecte „abordarea flexibilă necesară în ceea ce privește investițiile publice și cheltuielile în domeniul apărării.” Rezultă cu claritate că România este direct interesată să susțină un nou plan al UE de finanțare a eforturilor ce decurg din criza ucraineană, sancțiunile aplicate Rusiei și a costurilor suplimentare ale energiei, alimentelor și din buget de apărare.
