Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Procurorul militar Pîrlog Ciprian calcă pe urmele Cameliei Bogdan, suspendata cu repetiție din magistratură. Intervențiile publice ale procurorului, multe sub egida unui ONG pe care îl patronează în calitate de copreședinte, au provocat turbulențe în sistemul de justiție și se încadrează în abateri disciplinare. Inspecția Judiciară are pe rol o sesizare făcută de zeci de procurori militari care solicită excluderea din magistratură a lui Pîrlog. Acțiunile Asociației „Inițiativa pentru Justiție”, cu un evident caracter politic, au atins acum și structura justiției militare, antrenând implicit Ministerul Apărării Naționale, în jocuri periculoase prin fluturarea tezei loviturii militare.
Secția pentru procurori în materie disciplinară a CSM nu mai prididește cu judecarea dosarelor pe numele lui Pîrlog Bogdan Ciprian. Doar în acest an, practic, toate ședințele secției au avut cel puțin înscris un punct pe ordinea de zi cu lucrări ale Inspecției Judiciare care încadrau faptele lui Pîrjol la abateri disciplinare sancționate prin Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. În 27 ianuarie, 10 februarie, 22 februarie, 10 martie, 21 martie, 21 aprilie calendarul secției este ocupat de Pîrjol, care și-a rezervat o dată și în ședința din 2 iunie, cu dosarele 5/P/2020 și 9/P/2020. Cum va ieși cel care are funcția de prim-procuror militar adjunct al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București din acest vârtej de cercetări discipinare rămâne o problemă personală a împricinatului. Dar o propunere imperativă a Asociației pe care o conduce, pentru scoaterea instanțelor și parchetelor militare de sub autoritatea Ministerului Apărării, a stârnit o furtună care îl poate pune în situația Cameliei Bogdan, judecătoarea exclusă cu repetiție din magistratură.
Cerere pentru excluderea din magistratură
În ediția „Jurnalul” din 22 martie 2021, semnalam caracterul radical al grupului de procurori afiliați Asociației „Inițiativa pentru Justiție”(AIJ), care, sub umbrela propunerii de reforme, declanșau un veritabil puci împotriva gradelor superioare din parchetele militare, acuzate de incompetență. Comunicatul din 17 martie 2021, semnat de copreședinții AIJ, proc. Bogdan Ciprian Pîrlog și proc. Sorin Marian Lia, avea prin dimensiune și punctajul de revendicări caracterul de document programatic a cărui țintă era emascularea autorității Ministerului Apărării asupra justiției militare în ansamblu, de la funcționarea instanțelor și parchetelor la recrutarea și avansarea magistraților militari. Gravitatea și agresiunea acțiunii AIJ, pe care le-am evidențiat în articolul nostru, au fost percepute și de numeroși magistrați militari care au sesizat în luna aprilie Inspecția Judiciară, solicitând excluderea din magistratură a procurorilor Pîrlog Bogdan Ciprian și Sorin Marian Lia.
Conflict între „civili” și militari
39 de magistrați militari, autori ai sesizării, reclamă „afirmațiile extrem de grave cu privire la sistemul parchetelor militare și la probitatea profesională și morală a procurorilor din parchetele militare” care sunt cuprinse în documentul AIJ. Potrivit lui Pîrlog&Comp, sistemul parchetelor militare, așa cum este conceput în prezent, este profund disfuncțional, pentru că acestea „au fost concepute intenționat pentru a nu fi funcționale”. Un spirit malefic nenumit ar fi conceput o asemenea organizare pentru a constitui „o sinecură” pentru o serie de „privilegiați ai sistemului”, care nu ar fi putut face față profesional în nici o altă unitate de parchet din cadrul Ministerului Public. Opoziția dintre „civili” și militari, ca două entități în conflict în interiorul magistraturii militare, este descrisă de AIJ cu o aroganță greu de acceptat și de susținut prin merite profesionale anterioare: „Contactul cu sistemul parchetelor militare a constituit pentru procurorii civili nou-transferați la unitățile din București un adevărat șoc cultural. Aici au găsit o lume anacronică, înghețată la nivelul anilor 90, cu procurori care aveau o înțelegere redusă a ceea ce presupune o activitate de urmărire penală și cărora le lipseau voința și capacitatea profesională să își îndeplinească la un nivel minim obligațiile profesionale”.
Citește pe Antena3.ro
Limbaj ofensator
Sesizarea celor 39 de magistrați militari depusă la Inspecția Judiciară susține că prin documentul prezentat public de AIJ sub semnătura celor doi copreședinți „se nesocotesc ori se aduce atingere unor standarde de conduită unanim acceptate ori prin care se prejudiciază reputația sistemului judiciar în ansamblul său”. De asemenea, „limbajul și construcțiile lingvistice folosite sunt virulente și ofensatoare, având scopul neechivoc de a induce ideea că procurorii militari sunt niște privilegiați ai sistemului, iar parchetele militare, o potențială groapă de gunoi a Ministerului Public”. Sesizarea scoate în evidență atitudinea prim-procurorului adjunct Pîrlog, care contestă valoarea profesională și umană a procurorilor militari „de dinaintea anului 2017”, aceștia fiind, practic, plasați în antiteză cu cei care au intrat în sistem începând din acel an, printre care și el, doar aceștia având un „grad înalt de profesionalism”.
Incompatibilitate cu calitatea de magistrat
Semnatarii sesizării subliniază că statutul procurorilor militari este unul cu caracter special, aceștia având o dublă calitate - de procuror în cadrul Ministerului Public și de ofițer în cadrul Ministerului Apărării Naționale. Apartenența simultană la două instituții fundamentale, cu valori specifice bine definite, care incumbă onoare, responsabilitate, solidaritate, disciplină, impune procurorului militar un cod de conduită exemplar. „Cel care încalcă flagrant și sistematic aceste valori este incompatibil cu calitatea de magistrat și, cu atât mai puțin, cu cea de magistrat militar”. Concluzia sesizării celor 39 de magistrați militari este clară: „În cazul constatării întrunirii elementelor constitutive ale unei asemenea abateri disciplinare, sancțiunea disciplinară aplicată nu ar putea fi decât excluderea din magistratură”.
Spectrul loviturii militare, condamnat la Paris, ignorat la București
Documentul care a provocat schisma între procurorii militari cu vechime și cei din „aripa tânără” a fost plasat sub titlul „Analiza Asociației Inițiativa pentru Justiție, cu privire la necesitatea reformei sistemului parchetelor militare”. Această „analiză” lansează și aprecieri, și comparații periculoase pentru ordinea constituțională, cu trimiteri la situații ipotetice de crize politice rezolvate prin lovituri militare. „Experiența Iugoslaviei sau a Turciei, ca să reținem doar două exemple apropiate geografic de România, ne arată consecințele dezastruoase la care se poate ajunge atunci când lipsește o componentă puternică și eficientă de justiție militară”, susține AIJ. Până acum, aceste considerații ale AIJ, organizație cu larg acces la structurile de putere, nu a primit nici o ripostă publică din partea Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Justiției. În Franța, apariția recentă în spațiul public a unor opinii exprimate de militari, care fluturau și ei teza pericolului loviturii militare, a declanșat un uriaș scandal politic, care a impus poziții clare de respingere a președintelui Macron și a liderilor politici, dar și precizări ale structurilor de comandă ale organismului militar francez. Așteptăm!
Pîrlog s-a „afirmat” în turbulențele din 10 august 2018, care au avut elemente de violență extremă și caracter politic prin atacarea sediului guvernului. AIJ flutură acum, fără ripostă din partea instituțiilor civile și militare, teza loviturii militare pentru rezolvarea crizelor politice.
