Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
IMAGINI ● Cutezanţă, frumuseţe şi nebunie
Astăzi se împlinesc 100 de ani de la naşterea scriitorului şi publicistului Geo Bogza. Motiv de a rememora un episod mai puţin cunoscut din viaţa scriitorului. Se petrecea în 1967, moment în care Bogza se afla la New York, oraş ce îi va produce o puternică impresie. Atât de puternică, încât va face scenariul unui film. Film realizat în 1970, interzis peste 20 de ani, difuzat sporadic după ’90, oferit spre vizionare la adevărata lui valoare abia astăzi.
Astăzi se împlinesc 100 de ani de la naşterea scriitorului şi publicistului Geo Bogza. Motiv de a rememora un episod mai puţin cunoscut din viaţa scriitorului. Se petrecea în 1967, moment în care Bogza se afla la New York, oraş ce îi va produce o puternică impresie. Atât de puternică, încât va face scenariul unui film. Film realizat în 1970, interzis peste 20 de ani, difuzat sporadic după ’90, oferit spre vizionare la adevărata lui valoare abia astăzi.
IMAGINI ● Cutezanţă, frumuseţe şi nebunie
Astăzi se împlinesc 100 de ani de la naşterea scriitorului şi publicistului Geo Bogza. Motiv de a rememora un episod mai puţin cunoscut din viaţa scriitorului. Se petrecea în 1967, moment în care Bogza se afla la New York, oraş ce îi va produce o puternică impresie. Atât de puternică, încât va face scenariul unui film. Film realizat în 1970, interzis peste 20 de ani, difuzat sporadic după ’90, oferit spre vizionare la adevărata lui valoare abia astăzi.
Reportaj filmat de aproximativ nouă minute. Scenariul – Geo Bogza, comentariul filmului – citit de Geo Bogza. Proiectul filmului e comun: Geo Bogza – Pantelie Tuţuleasa. "New York, 1967. Eram acreditat din partea Sahia Film – prin Consiliul Culturii – la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. Aşa l-am cunoscut pe Geo Bogza, care făcea parte din grupul de presă acreditat şi reprezenta gazeta Contemporanul", rememorează cineastul Pantelie Tuţuleasa.
O PREMIERÅ. "La un moment dat m-a întrebat ce voi face sâmbătă, când este zi liberă. I-am spus că voi prospecta locurile interesante din acest mare oraş al Americii. Am simţit că ar fi interesant să mergem împreună. I-am precizat că eu merg mult pe jos. Am stabilit locul întâlnirii la misiunea ţării noastre pe lângă ONU, aflată pe Strada 92. Astfel, în acea sâmbătă a anului 1967 începea colaborarea dintre un scriitor şi un cineast. Din octombrie până în noiembrie, sâmbăta şi duminica, filmam prin marele oraş cu maestrul alături." Din 1967 până în 1970, Tuţuleasa a lucrat la film "în trepte". "Pentru că aveam îndelungi discuţii şi controverse cu Geo Bogza în definirea subiectului. În 1970 a fost gata. Dar... Filmul a primit verdictul «interzis» la repetatele prezentări făcute la Sahia Film, până la nivel de ministru. Motivul? Citez: «Filmul nu conţine mizeria pe care o are această metropolă a lumii. E prea multă strălucire». Abia după ’90 a rulat filmul pentru prima oară, scurt timp, în unele dintre cinematografele bucureştene, în deschiderea filmelor artistice. Se poate spune că abia acum «rulează» cu adevărat (ca film de sine stătător, nu ca un apedince), pe Jurnalul online. Din punctul acesta de vedere, filmul poate fi considerat o premieră."
ALT TIMP. Anul 1967. La Bucureşti avea să se desfăşoare primul colocviu internaţional consacrat operei lui Brâncuşi, iar Marea Adunare Naţională îl alegea în funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat pe Nicolae Ceauşescu în locul lui Chivu Stoica. Preşedintele SUA era Lyndon Johnson, se împliniseră patru ani de la asasinarea lui Kennedy, războiul din Vietnam începuse de doi ani. Un an interesant. Anul celebrului film "The Graduate" – "Adolescentul" (cu Dustin Hoffman în rol principal), anul în care Jimi Hendrix şi-a ars chitara.
Imagini ale unui alt timp, un New York din alt timp. Şi un Geo Bogza entuziast: "Aglomerare faraonică de volume geometrice, din prima clipă am iubit tot ceea ce în acest oraş este cutezanţă, frumuseţe şi nebunie".
- Video - arhiva Sahia Film
Citește pe Antena3.ro
| INTERDICŢIE "Eu nu aveam voie să filmez cartierele mizere ale New York-ului. Fiind acreditat la Naţiunile Unite, dacă filmam ghetourile aveam termen de 24 de ore să părăsesc SUA. La un moment dat mergeam cu Bogza pe Wall Street şi era o grevă a liftierilor unei bănci. Bogza m-a îndemnat să filmez. L-am refuzat politicos. Nu-mi permitea statutul" Pantelie Tuţuleasa |
VIS "Sub norii fantastici ai Atlanticului se înalţă oraşul în care a trăit şi pe care l-a cântat Walt Withman şi tot aici am auzit fluturând – ca un vis frumos (...) – drapelele tuturor statelor din lume. Multe am văzut în acest oraş în care arta se afirmă cu îndrăzneală, în care trăieşte Salvador Dali, un mare nebun şi un adevărat geniu" Geo Bogza |
Poemul Manhattan, un scenariu literar
Cei doi au schiţat programul filmărilor în New York, "un Babilon al acelui timp", cum avea să-l numească Geo Bogza. "De exemplu, într-o zi, de la Strada 92 am traversat Park Avenue până la intersecţia cu Strada 42, am trecut pe lângă Central Park, ne-am oprit puţin timp în faţa Muzeului Guggenheim, au urmat centrul Rockfeller şi Universitatea Columbia (unde profesorul Raţiu, decan al Facultăţii de Arte şi nepot al lui Brâncuşi, ne-a rugat să participăm la sesiunea de comunicări pentru omagierea marelui sculptor român). Dar, când ne gândeam noi încotro să mai pornim, am văzut o trăsură printre maşini. Doi cai albi frumoşi tropăiau pe lângă limuzinele elegante şi lungi, destule ca număr chiar în zi de sâmbătă. Voiam să filmez caii şi trăsura şi am cerut permisiunea vizitiului. Aşa s-a născut primul cadru din filmul nostru, ce trebuia iniţial să poarte titlul «Cu trăsura prin New York» (în cele din urmă s-a numit «Însemnări de reporter»), actor principal fiind maestrul Geo Bogza. Ajunşi la staţia trăsurilor, surpriză: auzindu-ne vorbind, dispecerul ne-a spus că este dintr-un oraş din Moldova. Bogza s-a bucurat şi m-a rugat să prind acest moment în acea însorită zi de toamnă. În comentariul filmului, Geo Bogza consemnează: «Multe am văzut în acel oraş, dar în inima mea a rămas neştearsă plimbarea pe care am făcut-o într-o după-amiază aurie de toamnă (...). Şi acum mai ţin minte numele calului alb care trăgea trăsura – Gaspar. Iar numele fetii era Margaret» (n.r. – fata era vizitiu). Aceste fraze se regăsesc şi în poemul maestrului intitulat «Manhattan» (n.r. – foto manuscris stânga). Bogza nu putea să doarmă noaptea din cauza diferenţelor de fus orar. Aşa că a început să scrie poemul, pe care l-a definitivat în 1970. Manhattan-ul l-a impresionat pe Bogza în mod deosebit. A ţinut neapărat să-l semneze «Poem de Geo Bogza şi Pantelie Tuţuleasa». Se poate spune că poemul e un scenariu literar."
