x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

George Maior: "Avem 3.000 de ofiţeri operativi, plătiţi în medie cu 2.500 RON"

0
Autor: Oana Dobre 23 Noi 2010 - 21:43
George Maior:


138983-maior.jpgDirectorul SRI recunoaşte că imaginea serviciului este încă umbrită de "fantomele" Securităţii. La 20 de ani de la Revoluţie, el susţine însă că priorităţile au fost schimbate radical: dacă înainte telefoanele erau ascultate pentru a-i depista pe duşmanii regimului, acum miza este distrugerea reţelelor teroriste.

Jurnalul Naţional: De când sunteţi la conducerea serviciului v-aţi confruntat vreodată cu presiuni din partea anumitor grupuri de interese politice sau economice?
George Maior: Depinde cum de­fi­ni­ţi presiunile. Evident că un director al unui serviciu de informaţii este su­pus dacă vreţi natural, imanent unor presiuni care merg de la retori­ca politică, vedeţi, uneori, extrem de aci­dă în privinţa activităţii serviciului, din păcate uneori dovedind o lip­să de cultură strategică şi de securita­te crasă, şi nu mă feresc să spun acest lu­cru, până la alţi factori care pun o anumită presiune, chiar şi indirect pe noi, având în vedere faptul că nu în­­totdeauna suntem cei care aduc veş­­tile bune. Noi aducem de regulă veş­­tile rele, veştile negre, nu luminile din activitatea noastră sunt cele care in­­te­­resează mai mult, ci umbrele care exis­­tă în această lume a securităţii na­­ţionale şi care poate uneori nu convin.


Există această mitologie, veche de 20 de ani, a influenţei politice, a telefonului care sună pe firul scurt.
Un serviciu performant, dacă s-ar supune unei directive politice, ar cla­ca la un moment dat în sens profe­si­onal şi acest lucru ar afecta şi benefi­ciarul informaţiei noastre, care nu ar avea acea informaţie pe care şi-o do­reşte, care nu ar mai putea să aibă va­loa­re calitativă, să fie clară, să fie ne­vi­ciată din punct de vedere politic sau de altă natură.


Faptul că în România nu a existat nici un atentat este meritul serviciului sau reprezintă lipsa de interes a teroriştilor?
Noi primim cel puţin la nivelul serviciului, pe canalele secretizate de comunicare cu alte servicii din UE, NATO şi din afara acestor structuri peste 200-300 de informaţii săp­tă­mâ­nal referitoare la evoluţii de ame­nin­ţări în spaţii care ne interesea­ză. La rân­dul nostru, transmitem ase­me­nea in­formaţii şi vă asigur dintr-o pers­­pec­tivă clară, fără să dau amă­nun­te,  că adesea am contribuit chiar decisiv la evitarea unor situaţii dramati­ce în spaţiul UE şi în afara lui. În al doilea rând, evident că este meritul serviciului să aibă această capacitate de a preveni, şi aceasta nu poate fi comunicată, pentru că nici nu este rolul nostru de a comunica când o situaţie este ţinută sub control informativ, ca să nu creăm panică sau o anumită stare de incertitudine. Dar vă asigur că este meritul serviciului că am fost scutiţi de asemenea evenimente.


Deci atentate ar fi putut să existe.
Fără îndoială.


În ceea ce priveşte România, cu ce alte acţiuni care să pericliteze concret siguranţa naţională v-aţi confruntat?
Am avut, la nivelul de exemplu, al aportului decisiv pe care îl avem, dar care nu apare zilnic în presă şi nici nu ar trebui. Adesea serviciul a fost cel care a contribuit decisiv la dezagrega­rea reţelelor care funcţionau pe tra­fic de droguri, pe crimă organizată, în li­mi­tele unor competenţe foarte clare ale SRI în cooperarea cu Poliţia, cu Po­liţia de Frontieră. Au fost acţiuni foar­te puternice împotriva proliferării tra­ficului cu armament, de exemplu în cazul Viktor Bout, unul dintre cei mai mari traficanţi de armament din lume, un aport semnificativ al SRI pen­tru prinderea lui.


Trebuia să fie arestat chiar în România...
Nu vreau să comentez, dar datorită serviciului s-a putut ajunge la acest rezultat.


Cred că de două sau trei ori, şefi ai SRI şi purtătorul de cuvânt al instituţiei au recunoscut că serviciul foloseşte agenţi sub acoperire în presă. La ce vă trebuie?
Deci nu facem mai mult sau mai puţin decât face orice serviciu de informaţie din lume.

 

Încerc să înţeleg necesitatea. Până acum s-a justificat folosirea lor? Fără ironie, încercăm să în­ţe­le­gem de ce aveţi nevoie de ei.
Eu nu fac alt comentariu pe acest subiect decât acela pe care l-am făcut de la bun început şi consider că acele declaraţii făcute anterior au fost greşite, pentru că au creat o stare de nervozitate şi confuzie. Dar vă asi­gur că facem exact cât fac serviciile europene democratice din acest punct de vedere.

 

E bine?
A rămas de notorietate episodul căpitanului Bucur din anii '90, când acest ofiţer SRI a denunţat faptul că serviciul intercepta ilegal telefoanele ziariştilor. Astăzi, un asemenea episod s-ar putea repeta?
Nu.


De ce?
Pentru că sistemul inter este atât de strict şi pentru că, din punct de vedere al securităţii şi al controlului, stăm altfel. Dacă s-ar repeta, nu ar putea cineva să creeze datorită mo­dului de organizare internă un pre­judiciu major pentru serviciu.


Deci nu s-ar mai afla, nu ar mai putea exista un personaj de genul căpitanului Bucur, dar ceea ce el acuza atunci se poate repeta?
Nu.


De ce?
Deci, nu.


Câte mandate de interceptare au existat anul trecut?
În jur de 2.000 de mandate de si­guranţă naţională. Cât reprezintă acest lucru din populaţia de aproape 20 de milioane a României?


Anul acesta e o tendinţă de creştere?
Niciodată nu sunt variaţiuni mari.


Deci ordinul de mărimea aceasta ar fi de 2.000 pe an?
Da.


Cifra de 2.000 de mandate de in­terceptări pe an este globală, adică in­clu­de şi interceptările realizate pentru Parchet, şi pe cele proprii ale SRI?
Nu facem evidenţe pentru Parchet. Sunt doar ale noastre.


Care e salariul mediu în SRI?
Nu este foarte mare.


Daţi o cifră.
Cam 2.500 RON. 25 de milioane de lei vechi.


Pensia unui ofiţer SRI care este? Cea mai mare pensie din serviciu, să zicem.
Nu, n-am idee. Dar reducerile s-au aplicat şi a fost, totuşi, un buget satisfăcător.


Ziarul italian La Reppublica a afir­mat că SRI are 12.000 de an­ga­jaţi, spre deosebire de fosta Securitate, care opera cu 11.000 de persoane. Este adevărat?
Este fals, pentru că în primul rând se compară două instituţii diferite, in­clusiv din punct de vedere al orga­n­i­zării. Dacă ar fi să dau o cifră din punct de vedere strict operativ, în SRI lucrează în jur de 3.000 de persoane pe care le-am putea defini ca ofiţeri de informaţii.


În afară de partea operativă, există şi partea funcţionărească.
Faceţi dumneavoastră calculele, eu v-am spus cifra de 3.000 pentru partea operativă.
Deci este greşit ce s-a scris în ziarul italian.


Mai există angajaţi ai fostei Securităţi care încă lucrează în SRI?
Foarte puţini, sub 100 care au lucrat acolo. De regulă, cei care erau tineri şi intraseră spre final şi care efectiv din punct de vedere al ve­ri­ficărilor nu efectuaseră acţiuni de natură contrară drepturilor şi li­ber­tă­ţilor umane.


Sunt operativi?
În sensul cel mai larg cu putinţă. Sunt inclusiv în zona de lingvistică, unde avem nevoie de traducători foarte buni de limbi rare. Nu sunt oameni care să fi făcut activităţi de teren. Cam într-un an, pe cale naturală, vor ieşi la pensie toţi. Media de vârstă în SRI este de 35 de ani.


Care sunt legendele urbane despre SRI care vă deranjează?
Că putem manipula opinia pu­blică...


Aveţi agenţi acoperiţi în redacţii!
Că putem face şi desface în zona politicului foarte multe. Că putem face sau nu un preşedinte. Toate astea sunt mitologii. Că facem poliţie politică, şi acest lucru de foarte multe ori este spus public de foşti asociaţi ai Securi­tă­ţii dinainte, care au devenit experţi în drepturile omului. Sunt multe alte lu­cruri. Sunt sau nu mitologii, veşnica dez­batere care va exista câtă vreme vor exista şi serviciile de informaţii.


În ce stadiu mai sunteţi cu pre­da­rea dosarelor la CNSAS?
Am spus că am păstrat 70.000 de dosare pe care le considerăm că ar avea o relevanţă din punct de vedere al securităţii naţionale a României. Acum am început să reevaluăm şi aceste dosare, pentru că relevanţa lor pentru securitatea naţională scade o dată cu trecerea timpului şi va deveni nulă. Sperăm ca anul viitor să putem spune că nu mai avem nici un dosar de la fosta Securitate im­plicând cetăţeni români în arhivă.

continuarea interviului în ziarul de mâine

Citeşte mai multe despre:   românia, top secret

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Contrabanda cu țigări a înflorit la sat

Contrabanda cu țigări a înflorit la sat
Țigări de contrabandă, păzite cu câini periculoși, au ajuns în mai multe comune din Argeș. Ofițerii de la Combaterea Criminalității Organizate au descoperit că, timp de un an de zile, zeci de mii de baxuri...

Copiii nu au cu ce să ajungă la școlile din mediul rural

Copiii nu au cu ce să ajungă la școlile din mediul rural
Anul școlar a debutat cu stângul, din punct de vedere al transportului elevilor la școli și licee. După ce aproape i-a falimentat pe transportatori, anul trecut, Guvernul încă nu înțelege de ce unii dintre ei...

Un nou scandal în educație, generat de Ministerul Sănătății

Un nou scandal în educație, generat de Ministerul Sănătății
În prima săptămână de școală din sistemul preuniversitar se revoltă deja cadrele didactice. Sindicatele din învățământ anunță că vor da statul în judecată pentru decizia de a le cere cadrelor didactice...

România nu poate rezista mai mult de 14 zile în fața frigului

România nu poate rezista mai mult de 14 zile în fața frigului
Agenda publică este acoperită de panica facturilor mari la gaze naturale. Există însă vești și mai îngrijorătoare pentru perioada următoare și care fac referire la asigurarea efectivă a gazelor naturale în s...

Afaceri pe bani publici, antamate în valul doi, finalizate în valul patru. Pe ce mai sparg banii instituțiile statului

Afaceri pe bani publici, antamate în valul doi, finalizate în valul patru. Pe ce mai sparg banii instituțiile statului
Galerie Foto Mai multe instituții publice, unele extrem de vizibile în planul politic al perioadei pe care o traversăm, se întrec în achiziții care mai de care mai interesante. Vorbim despre Consiliul Superior al Magistraturii,...

Pacienții cu COVID, plimbați din nou între spitale

Pacienții cu COVID, plimbați din nou între spitale
Deși, începând din luna martie a acestui an, spitalele din România nu mai sunt împărțite în COVID și non-COVID, conform Ordinului MS 434/2021, pacienții cu COVID-19 aflați în stare critică au început să...

Noul „munțoman” vrea iluminat stradal pe potecă și dozatoare cu apă pe vârf

Noul „munțoman” vrea iluminat stradal pe potecă și dozatoare cu apă pe vârf
Galerie Foto Salvamontiștii argeșeni au fost certați de tatăl unei tinere că traseul montan pe care îl parcurgea fiica lui nu era iluminat. În jur de 10 apeluri a dat omul, atât la 112, cât și la Dispeceratul Național...

Angajații CJ Suceava, puși să învețe cum stă treaba cu planificarea strategică 

Achizițiile trăsnite au devenit un sport național când vorbim despre administrațiile locale. De la an la an, tot mai inventivi, edilii găsesc cele mai ingenioase contracte pentru a sifona banii publici, fie pentru...

“Alba-neagra” cu funcții guvernamentale, după ruperea Coaliției. Violeta Vijulie s-a reîntors la conducerea ANFP, în locul USR-istului care a înlocuit-o

“Alba-neagra” cu funcții guvernamentale, după ruperea Coaliției. Violeta Vijulie s-a reîntors la conducerea ANFP, în locul USR-istului care a înlocuit-o
Pe toate vocile, comunicatorii PNL susțin că singura soluție pentru România este refacerea Coaliției de „dreapta”, alături de cei de la USR-PLUS. Iar una dintre aceste voci care militează pentru o împăcare p...

Campionat de atacuri la adresa lui Iohannis, din zona anti-PSD. În Parlament, moțiunea USR și AUR, blocată

Campionat de atacuri la adresa lui Iohannis, din zona anti-PSD. În Parlament, moțiunea USR și AUR, blocată
Galerie Foto De la declanșarea crizei politice, atacurile venite dinspre USR-PLUS către foștii parteneri de guvernare de la PNL – aripa „Cîțu” s-au mutat și către Palatul Cotroceni, iar, în ultimele zile, aceste atacuri...

Cel mai mare distribuitor de gaze din România îi are ca administratori pe secretarul de stat în Ministerul Economiei și pe soția fostului președinte PMP

Cel mai mare distribuitor de gaze din România îi are ca administratori pe secretarul de stat în Ministerul Economiei și pe soția fostului președinte PMP
Prim-vicepreședintele Biroului Permanent al Partidului Național Liberal, care ocupă și funcția de secretar de stat în Ministerul Economiei, Daniela Nicolescu, a fost numită, la propunerea Ministerului Energiei,...
Serviciul de email marketing furnizat de