RASI LA MUSTATA
Restrictii absurde, emisie sub ploaia de gloante, program
ghiveci. Acesta este Revelionul â90 pentru Titus Munteanu.
DANA CIOBANU
Pentru Titus Munteanu, Revelionul â90 a fost cel mai urat program de sarbatoare
|
APRECIERE. In 1989, munca efectiva pentru programul de Revelion a inceput foarte tarziu. Moartea lui Vornicu a cazut ca un trasnet peste echipa, iar restrictiile impuse in programul televiziunii ingreunau situatia. "Desi in acea vreme era director general Petre Constantin, un tip destul de echilibrat si cu care puteai sa colaborezi, si el era supus anumitor rigori. Inca din fasa, a fost un Revelion fara nimic interesant. Vornicu, asa dur cum era, avea un alt fel de abordare a situatiei. Era un foarte bun manager. Stia ce, cui, cum sa vorbeasca, dadea cu biciul, a sters cu noi culoarele televiziunii pana am invatat meserie, dar ne apara in fata sefilor si a celor insarcinati cu cenzura. Toti il iubeam pe Vornicu", isi aminteste Munteanu.
Restrictiile vizau nu numai textele, ci si tinutele, coafura, machiajul si miscarile de scena. Era de neconceput sa porti o rochie deasupra genunchiului sau vreun decolteu larg: "Putea sa cada o filmare intreaga din cauza unei fuste prea indraznete. Comisiile erau formate din oamenii de la Comitetul Central al PCR si din conducerea TVR. Orice emisiune, oricat de mica, nu aparea pe post daca nu primea viza. Noi, realizatorii, ne uitam printr-o ferestruica in sala de proiectie, ca sa vedem ce reactie au cei care faceau vizionarea".
Citește pe Antena3.ro
|
A fost un Revelion urat inca din fasa, cu nimic interesant. Vornicu avea un alt fel de abordare a situatiei. Era un foarte bun manager. Stia ce, cui, cum sa vorbeasca, dadea cu biciul, a sters cu noi culoarele televiziunii pana am invatat meserie, dar ne apara
Titus Munteanu, realizator tv |
|
ROCKERI CU AGRAFE-N PAR
Programele de muzica usoara contineau, de obicei, slagare, dar nici piesele noi nu erau ocolite. "Era o zona in care cenzorii nu se bagau. Ca realizator, nu am avut niciodata probleme cu selectia cantecelor, ci mai degraba cu aspectul cantaretilor. Cum s-a intamplat cu cei de la Phoenix, spre exemplu, pe care eu i-am lansat la televiziune in 1966. Eram nevoiti sa le prindem pletele cu tot felul de agrafe si clame, astfel incat sa apara "regulamentar" in cadru. Se crease o obsesie cu ascunderea elementelor "capitaliste"", spune realizatorul.
Zilele Revolutiei au fost cumplite pentru cei din TVR. "In momentul in care lumea a intrat in curtea televiziunii, cu Dinescu pe tanc, nu stiam ce o sa se intample. Acoperisul era plin de tragatori cu mitraliere. Ne gandeam cu groaza ce dispozitii se vor da. Slava Domnului ca s-a ordonat sa nu se traga, ca ar fi fost macel. Era un haos total." Titus Munteanu spune ca niciodata nu a fost mai stresat decat in acea perioada. "Usile si zidurile erau facute sita de la gloante. Cateva zile nu am iesit din birou, telefoanele spre exteriorul institutiei erau restrictionate, dirijam emisia de sub birou, spunand din memorie ce numere au casetele." VIZA DUPA BUNUL PLAC Mereu au existat artisti care nu erau pe placul conducatorilor. "Nu imi aduc aminte prea multe nume acum, dar stiu sigur ca Gabriel Cotabita si Ricky Dandel nu aveau voie sa apara in programe sub nici o forma", spune Titus Munteanu. La polul opus se situau artistii "de casa", niste "nulitati pe care era bine sa le bagi in program pentru ca erau pe placul tovarasilor". La Revelionul â90 nu s-a mai tinut cont de listele "albe", pentru ca nu s-a facut vizionare pentru nici un material. Incepusera evenimentele de la Timisoara, iar vizionarile nu se faceau inainte de 20-21 decembrie. In 1989 nu a mai fost cazul. |