Hotii de lemn, mana dreapta a stihiilor

Dealuri intregi au fost barbierite fara mila de bandele hotilor de lemn, protejate contra cost de silvicultori si de autoritatile locale din Harghita si din Suceava. In fata legii, nimeni nu-i vinovat pentru ca afaceristii au gasit o justificare imparabila: de fapt, codrii ar fi fost doborati de vant.

Codrul trece, zice cantecul, drept fratele cel mai vechi si mai drag al romanului. Asa de drag ii e romanului de frate-su, incat, de vreo 15 ani, il taie cu toporul, il jupoaie si-l exporta sub forma de sicrie, dormeze sau pur si simplu cherestea. Asa, de-al dracu’, sa nu-l mai vada in ochi, sa nu mai faca umbra dealurilor, muntilor si vailor. In cele ce urmeaza, va dezvaluim cate ceva despre istoria fratricidului national: o crima organizata, gospodareasca si aducatoare de profit, savarsita sub ochii tuturor.

Dupa mai bine de cinci ani de la ultimul control serios in zona Harghitei, in toamna anului 2003, Garda Nationala de Mediu alaturi de inspectori ai Garzii Financiare din Arad, Mures si Harghita au luat la puricat ocoalele silvice harghitene, precum si societatile comerciale implicate in exploatarea forestiera din Bazinul Gheorgheni. De data aceasta, controalele s-au finalizat cu zeci de dosare penale si destituiri ale sefilor din institutiile silvice harghitene. Nici pana acum, vreunul dintre presupusii vinovati nu a fost condamnat penal. Unele dintre dosare au fost solutionate de procurori cu "neinceperea urmaririi penale".

CONTINUITATE. Mells Elod, directorul Ocolului Silvic Gheorgheni, a fost trimis in judecata in multiple dosare pentru abuz in serviciu, aflate inca pe rolul instantelor de judecata. Din cercetarile procurorilor s-a constatat ca Elod a fost implicat in furtul si in afacerile oneroase cu lemn din zona Gheorgheni. La inceputul anului 2004 au fost demisi directorul Directiei Silvice Harghita, Ioan Micu, avansat in functia de consilier al directorului Regiei Nationale a Padurilor, adjunctul directiei, Laczko Terezia, si seful Ocolului Silvic Gheorgheni, Melles Elod. Interesant este ca, fiind cercetat penal, Elod si-a infiintat alaturi de fosti silvicultori de incredere un ocol silvic particular in Bazinul Giurgeului. Cazul a ajuns pe masa Comisiei de Abuzuri a Camerei Deputatilor.
Conform legii, fostul director nu putea fi oprit sa-si deschida un ocol silvic particular nici de Garda de Mediu, nici de RNP. Intr-un final, Szikszai Bela, directorul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Harghita, in urma unei adrese primite de la Takacs Csaba, presedintele executiv al UDMR, a aprobat infiintarea ocolului particular. Mai mult, dintr-o adresa din 19 octombrie 2003, semnata de Melles Elod, trimisa senatorului UDMR Verestay Attila, rezulta ca acesta ii cere ajutorul pentru a rezolva situatia dificila in care se afla. La scurt timp, seful Garzii de Mediu, generalul Constantin Silinescu, primeste o adresa din partea senatorului, in care este "informat" ca ancheta Garzii de Mediu a fost facuta "la comanda". Adjuncta lui Elod, Laczko Terezia, a fost mutata "disciplinar" la Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas, o rezervatie naturala atinsa in trecut de taierile masive, sub pretextul doboraturilor de vant. Noul director al Ocolului a fost numit Florin Mihaila, fost brigadier la Ocolul din Toplita. Numele acestuia este vehiculat in doua dosare penale din anii 2002 si 2005 in legatura cu taieri ilegale. In primavara acestui an, Ocolul Silvic de la Gheorgheni a fost desfiintat.

Cei mai cunoscuti oameni de afaceri care exploateaza lemn in zona Gheorgheni sunt Emil Len, in zona Lazarea, Gyorfy Tihomir sau Sandor Pongracz, care detine societatea "Fundamenta", implicata in scandaluri privind furtul de lemn.

HOTIE CU PADURARI. Functionarii Ocolului Silvic Gheorgheni Szakacs Istavan si Antal Csaba au fost trimisi in judecata pentru fals. Acestia detineau functiile de directori executivi ai societatilor comerciale "Compos Eximp" si "Vileco", implicate in exploatarea forestiera, desi declarasera ca nu detin afaceri private. Directorul Melles Elod alaturi de directorul tehnic al DS Harghita detineau societatea "Hardev-FPT", cu domeniul de activitate secundar activitatii silvice. Elod detinea 30% din societatea "Aldi", tot cu domeniu de activitate "forestier".
Pentru a fenta legislatia, 15% din firma "Compos" a tehnicianului Szakacs, responsabil cu planificarea (activitate premergatoare taierilor), erau detinute de ONG-ul "Asociatia FSC Romania", din care faceau parte aproape toti salariatii din Ocolul Silvic Gheorgheni, in frunte cu Elod si cu sefii de districte (compartimente) ale institutiei silvice. Firma "Compos", implicit Asociatia FSC, a avut relatii contractuale curente cu Directia Silvica Miercurea Ciuc. O alta asociatie, "Pro Silvae", a fost constituita in ianuarie 2002 si i-a avut ca fondatori pe tatal directorului DS Harghita (Ioan Micu), pe tatal sefului Ocolului Silvic Gheorgheni (Melles Elod), pe sotia contabilului de la Ocol si pe sotul responsabilei cu problemele de fond forestier, inginerul Szabo Maria. Cel mai putin sifonat de acest control a fost Ioan Mihoc, director responsabil cu controlul la DS Harghita, sanctionat cu retinerea a 10% din salariu. De remarcat ca Mihoc va fi avansat mai apoi in ierarhia silvica, la fel cum in urma controlului din 1999 inginerul Micu a fost avansat ca director al DS Harghita.

JAF CU ACTE. In plasa politistilor harghiteni au cazut si Csibi Tiberiu, contabilul-sef al Ocolului Silvic Gheorgheni, Gyorffi Denes, subinginer al aceleiasi institutii, si Incze Josef, fost sef de district in zona Ditrau, subordonat Ocolului Gheorgheni. Cei trei au fost cercetati de politisti intr-un dosar in care este implicat acelasi Melles Elod. Silvicultorii au fost acuzati de afaceri privind reimpadurirea ocolului, derulate prin fundatii si firme detinute de apropiati ai acestora si de falsuri menite sa acopere afacerile oneroase.

"Dosarul reimpadurirea" devoaleaza metodele (sustinute de acte oficiale) prin care sefii Ocolului Silvic Gheorgheni au mimat operatiunile de impadurire, lucrari care au fost platite cu sume considerabile din fonduri publice, dar care nu s-au realizat in totalitate. In zona Ditrau au fost alcatuite liste ale proprietarilor privati de paduri care au solicitat reimpaduriri in urma doboraturilor de vant si care au platit sume de bani pentru aceasta. Ocolul Silvic a decontat lucrari de reimpadurire in aceasta zona fara ca ele sa fie efectuate in realitate. Unii dintre cei care au pus la cale "schema reimpaduririlor fictive" au fost scosi de sub urmarire penala de procurori. Motivul: nu ar fi stiut ca datele mentionate in actele pe care le-au semnat sunt false. Inginerul silvic Pan Antal a declarat ca 70% din reimpaduriri s-au facut doar pe hartie si ca banii destinati operatiunilor, in special la composesorate, au fost pur si simplu furati.

DESERTUL DE RUMEGUS. Un adevarat pericol pentru mediu

DEZASTRU. Timp de trei ani, pe raza Ocolului Silvic Gheorgheni s-a desfasurat un jaf organizat, girat de conducerea silvica. Firmele "de casa" ale silvicultorilor au primit autorizatii de exploatare a lemnului dupa ce au inceput taierile, in plus licitatiile pentru lemn au fost majoritatea trucate. In anul 2002, Garda de Mediu a constatat ca au fost furati peste 10.913 metri cubi de lemn din padurile ce nu au fost date in posesia persoanelor particulare si pe care Ocolul Silvic Gheorgheni a refuzat sa le pazeasca. Conducerea ocolului a taiat masiv lemn din aceleasi paduri neretrocedate. Astfel ca, de la o cantitate de 3.700 de metri cubi aprobata spre taiere, s-a ajuns in final la 7.800 de metri cubi.

Aceasta practica a condus la declansarea doboraturilor de vant din zona Remetea si comuna Lazarea, dupa care au urmat furturile si exploatarea/manipularea ilegala de lemn. Conform documentelor de control, conducerea ocolului a intocmit acte fictive pentru un volum de 42.400 mc (masa lemnoasa a fost subevaluata) - o suprafata de 150,7 hectare de padure; au fost incalcate procedurile de taiere (documente de provenienta, insotire si transport) pentru un volum de 42.400 mc; nu a fost evaluata masa lemnoasa de pe suprafata de 219,9 hectare, fapt ce a condus la eliberarea de acte false pentru 30.000 mc de lemn exploatat; personalul silvic a eliberat documente de provenienta unor persoane care nu aveau acest drept, astfel ca 16.262 mc de lemn au fost vanduti ilegal. In total au fost "spoliati" circa 200.000 metri cubi de lemn. Sau, cel putin, atat au putut demonstra anchetele institutiilor de control.

CUM SE RADE O PADURE. Unul dintre cazurile exponentiale ale situatiei de la Gheorgheni este distrugerea padurii "Alsoerdo" din vecinatatea comunei Lazaresti. La fata locului, doua varfuri montane sunt complet defrisate oficial din cauza doboraturilor de vant, neoficial cu ajutorul hotilor de lemn si al firmelor apropiate conducerii Ocolului Gheorgheni. Directia Silvica Harghita sustine ca in zona "Alsoerdo" a avut loc o doboratura masiva de vant de circa 100.000 de metri cubi. Aproape jumatate din aceasta cantitate de lemn nu a fost identificata la fata locului (subevaluarea masei lemnoase), astfel ca s-a "evaporat". Cealalta jumatate pentru care au fost facute "acte de punere in valoare" (APV) a fost exploatata de firme apropiate conducerii ocolului, de exemplu SC Fundamenta SRL. Initial, in anul 2002, Inspectia Teritoriala de Regim Silvic si Cinegetic (ITRSC) Brasov a constatat sustragerea a peste 10.000 de metri cubi din padurea privata "Alsoerdo", in valoare de peste 14 miliarde de lei. Pe acel loc au avut mai apoi loc doboraturile masive de vant, favorizate de furturile si distrugerea padurii.

O alta combinatie ingenioasa a fost aceea facuta de o autointitulata "Asociatia proprietarilor de paduri Lazarea" si de "Asociatia 10 brazi", care a pretins ca reprezinta interesele proprietarilor de paduri din zona Lazarea. Cele doua fundatii au beneficiat ilegal de padurile si doboraturile de vant particulare, in total circa 350 hectare de padure. Exploatarea si analiza doboraturilor de vant au fost facute insa de Directia Silvica Harghita, care a primit mandat de exploatare de la cele doua asociatii. Falsurile si ilegalitatile de la "Alsoerdo" au fost descoperite de inspectorii Garzii Financiare Arad. Pagubele au fost estimate la circa 17 miliarde de lei. Au fost audiate peste 200 de persoane.

In privinta furtului lemnelor provenite din doboraturi, au fost audiate de politisti peste 400 de persoane. In exploatarea ilegala a padurii "Alsoerdo" au mai fost implicati viceprimarul comunei Lazarea, Ferencz Carol, dar si directorul Melles Elod, care au avizat taieri pe o suprafata de 1,8 hectare de padure, desi nu exista o cerere a Primariei Lazarea pentru efectuarea acestora. Actualul viceprimar al comunei Lazarea, Keresztes Elemer, sustine ca doboraturile de vant de la "Alsoerdo" plus alte cantitati de lemn au fost exploatate de "mafia lemnului" din zona. Acesta sustine ca a fost amenintat cu moartea de hotii de lemn din Lazarea care lucreaza mana in mana cu padurarii. La fel, locuitorii din Lazarea au fost amenintati ca li se vor da foc la case daca dau declaratii privitoare la furturi, 27 dintre ei au depus plangeri pentru amenintare.

In comunele vecine localitatilor Remetea si Lazarea functioneaza, potrivit surselor, peste 100 de "gatere", care lasa in urma adevarati munti de rumegus din productia de cherestea. Rumegusul este depozitat in apropierea raurilor, ceea ce duce la distrugerea faunei acvatice.

AUTOR NECUNOSCUT. Primarul orasului Toplita, Nicolae Baciu, detine inregistrari video facute in locurile defrisate de hotii de lemn. La fata locului se observa cum padurea a fost secerata de "specialisti". La marginea drumului forestier, padurea este intacta, pentru ca in interiorul ei copacii sa fie retezati cu ferastraiele mecanice la jumatate de metru de pamant. Hotii au furat din padurile Primariei Toplita, precum si din cele particulare sau ale Ocolului Silvic. Conform celor declarate de tehnicianul silvic Pal Antal intr-un memoriu adresat Guvernului, in perioada 2001-2004, Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Harghita a constatat ca au fost furati peste 12.000 de metri cubi de material lemnos din padurile Primariei Toplita.
Nu exista nici un dosar de urmarire penala impotriva celor implicati, desi "gura satului" vorbeste despre ei. Mai mult, surse locale sustin ca jaful de la Toplita s-a facut cu acordul padurarilor si al sefilor Ocolului Silvic. Din informatii de presa rezulta ca o parte din lemnul furat a fost prelucrata de societatea lui Sorin Mandru, fiul ex-prim-procurorului din Toplita. La acea data, seful Ocolului Silvic Toplita era Catalin Mutica, actual director al DS Harghita. Tehnicianul silvic Antal sustine ca a depus o plangere la Parchetul National Anticoruptie (PNA) Targu Mures in februarie 2005 si ca cercetarile PNA sunt in curs de desfasurare.

Pe acelasi tipar, al furturilor pentru care nu se gasesc vinovati, inspectorii Garzii Financiare Arad au constatat taierea abuziva a circa 1.200 de metri cubi de lemn (fara acte legale) in localitatea Suseni, zona aflata sub jurisdictia Ocolului Silvic Tulghes. Lemnul a fost vandut la pretul derizoriu de 150.000 de lei/mc, in conditiile in care pretul minim pe piata era 1 milion de lei/mc. Suspiciunile se indreapta spre primarul localitatii si spre functionarii directiei silvice, precum si spre institutiile de control silvice (ITRSC Harghita-Brasov). Padurea taiata apartinea proprietarilor particulari, cei mai afectati de taierile din zona.
O statistica neoficiala acrediteaza ca circa 40% din padurile particulare au fost taiate in judetul Harghita, multe inainte de retrocedare, dar si dupa, deoarece nu au fost pazite deliberat de silvicultori. Conform legii, functinarii RNP au datoria sa pazeasca padurile particulare. Aceeasi situatie se intalneste si in zona Bilbor, proprietarii disperati cerandu-i intr-o audienta ministrului Agriculturii si Padurii, Gheorghe Flutur, sa le protejeze padurea. In zona Ditrau, hotii neidentificati inca au "devastat" padurile retrocedate ale Bisericii Reformate.

FURT ORGANIZAT. La baza sistemului opereaza hotii de lemn vegheati de padurarii simpli. Lemnul furat este vandut firmelor producatoare de cherestea. Fiecare firma se afla in "gratiile" unui politist sau sef din sistemul silvic. Patronii isi platesc protectorii cu un procent (10%) din "lemnul negru" pe care il exploateaza. Peste acestia troneaza politicieni si directori ai Directiei Silvice cu sediul la Miercurea Ciuc. Presa din Toplita a relatat astfel de "cumetri" dintre hoti de lemn si reprezentanti ai statului, in urma unor declaratii venite chiar din partea celor care au participat la furturi. Fireste, acestia erau nemultumiti de faptul ca fusesera scosi din sistem. Un alt fenomen depistat este cel al furtului de subzistenta. De cele mai multe ori, proprietarii isi fura propria padure in lipsa avizelor de taiere emise de ocoalele silvice. Furturile se fac primitiv, fiind folosite animale pentru transportul bustenilor. Proprietarii ii acuza pe padurari ca nu le permit sa-si exploateze padurea, dar ii lasa pe afaceristi sa taie discretionar, pentru ca sunt mituiti. Paradoxal, "furtul de supravietuire" este mult mai atent supravegheat decat marele trafic cu lemn. Politia furnizeaza mandra statistici ale unor persoane care au zeci de dosare de furt de lemn, pentru ca au sustras cantitati derizorii, de cativa copaci.

POLITIA "TINE DE SASE"

HOTII, LA TREABA. Sub protectia Politiei Presa locala a relatat ca in zona Galautas-Toplita paznicul padurii, Geli Groza, se afla intr-o "colaborare" cu primarul localitatii, colaborare ce se lasa cu taieri masive din padurile Primariei. Furturile s-au extins pe Dealul Ciscului, zona Diulohaz, chiar si in padurile Ocolului Silvic Toplita. In alte marturii facute presei de fosti hoti de lemne se spune ca insusi seful Ocolului Silvic Toplita, Dusa Codrut, face afaceri cu lemn prin intermediul unui om de afaceri local, Ovidiu Bors. Mai mult, silvicultorii topliteni sunt acuzati ca au impus o cota de 10% firmelor care manipuleaza lemn la negru. Dintre cei care s-au imbogatit din afaceri cu lemn au fost "devoalati" fiul unui procuror sau fiul unui presedinte de composesorat din zona. Traficul cu lemn este supervizat de politisti care primesc circa 3 milioane de lei (100 de dolari) pentru un transport. Politistii insotesc transporturile cu lemn pentru a elibera drumul de eventuale probleme. Numele vehiculate in acest "mic trafic" sunt ale unor simpli subinspectori de politie (Ioan Colceriu, Luca Razoare, Florin Cadar). O data cu schimbarea politica din toamna anului 2004, noii sefi ai Politiei Harghita au dispus controale in zona Toplita in urma carora au cazut cativa mici "intermediari". Conform datelor oficiale ale Inspectoratului Judetean de Politie Harghita, in ultimii 5 ani prejudiciile cauzate de exploatarile ilegale s-au cifrat la numai 18 miliarde de lei. Conform IPJ, au fost confiscati doar 8.600 de metri cubi de lemn in acelasi interval si peste 2.000 de dosare penale care au ca obiect infractiuni silvice.

CERCETARE

Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie (CRJI), cu sprijinul Asociatiei Jurnalistilor de Investigatie Danezi, a realizat o ampla cercetare asupra fenomenului traficului ilegal de lemn. Investigatiile au fost concentrate in judetele Suceava si Harghita si au vizat prezentarea tuturor aspectelor privitoare la acest fenomen - de la impactul ecologic al defrisarilor, implicatiile politice sau ingrijorarea Uniunii Europene fata de importurile incontrolabile de "lemn negru".