Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea Constituțională, prin majoritatea de 5 la 4, respectiv de 6 la 3, a respins, ieri, atât argumentele intrinseci, cât și cele extrinseci ridicate de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la neconstituționalitatea legii lui Ilie Bolojan de eliminare a pensiilor de serviciu ale magistraților, ignorând complet cererea de sesizare a CJUE. Mai mult, fără a ține cont de propria jurisprudență, politicienii din CCR apropiați ai cercurilor de putere au făcut, ieri, jocul complet al lui Ilie Bolojan. Singurii care s-au opus au fost membrii CCR care au în spate cariere de magistrați. Decizia de ieri a CCR este definitivă, cu toate că încalcă zeci de decizii anterioare, la fel de definitive, prin care s-au dat soluții diametral opuse cu privire la această chestiune.
Decizia cu privire la legea de anihilare a pensiilor magistraților, așteptată de 6 luni și despre care specialiștii în drept afirmau că nu are cum să treacă de controlul de constituționalitate, a primit, ieri, undă verde din partea unei majorități politice a Curții Constituționale. Cu 6 voturi „pentru” la 3 „împotrivă”, CCR a respins toate criticile de neconstituționalitate extrinseci ridicate de ÎCCJ, stabilind că „urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea PNRR”. Adică exact mesajul propagat de la nivel guvernamental.
Mai mult, cu o majoritate de 5 la 4, CCR a respins și criticile intrinseci ale ÎCCJ, afirmând că „legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare”, dar și că „în ceea ce privește dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia”.
N-a contat dreptul, ci agenda politică a Palatului Victoria
Iată cum, prin această decizie, Curtea Constituțională a ajuns anexa lui Ilie Bolojan, încălcându-și flagrant întreaga jurisprudență în materia pensiilor de serviciu. Există peste 322 de decizii anterioare ale CCR prin care au fost respinse încercări legislative identice de a modifica acest regim al pensiilor de serviciu ale magistraților, din care zece decizii au desființat exact reglementări de aceeași natură cu cele din legea lui Ilie Bolojan.
Decizia de ieri are un caracter eminamente politic, în detrimentul argumentelor juridice. Printre cei care au votat așa cum a vrut Ilie Bolojan se numără președinta Curții, Simina Tănăsescu, fost consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis, o apropiată a actualului colaborator al lui Ilie Bolojan, fostul deputat progresist de la REPER, Andrei Răzvan Lupu, la a cărui susținere a tezei de doctorat șefa CCR a și asistat. Lupu este secretar de stat la Cancelaria lui Ilie Bolojan și fost consilier al Siminei Tănăsescu.
Un alt judecător care a votat spre liniștea premierului este Laura Iuliana Scântei, fost senator PNL, de asemenea o apropiată a lui Ilie Bolojan, și care, în prezent, este membru propus de Guvern în Comisia de la Veneția. Al treilea judecător pe care s-a putut baza, ieri, șeful Executivului este Csaba Asztalos, fost președinte al CNCD, propus la CCR de UDMR. Soția sa, Krisztina Kinga Kozma, a fost numită în funcția de secretar general al Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice. Este membră a UDMR, numită politic în Guvernul condus de Ilie Bolojan.
Al patrulea judecător CCR care a acționat conform planului lui Ilie Bolojan este Dragoș Dacian, numit de Nicușor Dan și care, recent, s-a antrepronunțat, în cadrul unui interviu televizat, cu privire la modul în care va vota în privința acestui litigiu constituțional.
„Răzgândirea” de peste noapte
Contrar poziționărilor sale anterioare, judecătoarea Mihaela Ciochină a votat, la rândul ei, conform doleanțelor lui Ilie Bolojan. Aceasta este fost consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis și, recent, a schimbat tabăra, alipindu-se celorlalți patru, mai ales după presiunile exercitate de Guvern la adresa CCR.
Surpriza de ieri o reprezintă votul, pe chestiunile extrinseci, exercitat de judecătorul Mihai Busuioc, ex-președinte al Curții de Conturi, numit de PSD la CCR. Busuioc pare să fi fost „răzgândit” în urma unei intervenții directe de ieri dimineață a fostului ministru PSD al Justiției Florin Iordache, actualmente președinte al Consiliului Legislativ. Surse bine informate ne-au declarat că, luni seară, se formase o majoritate de 5 la 4, din care ar fi făcut parte inclusiv Mihaela Ciochină și Mihai Busioc, care urma ca, ieri, să voteze pentru trimiterea cererii de sesizare formulată de ÎCCJ la CJUE. Peste noapte, opinia celor doi a fost modificată vital.
Singurii care au respectat jurisprudența CCR și care au rămas ferm pe poziții, refuzând să își calce în picioare reputația profesională, au fost cei trei judecători de profesie magistrați de carieră: Bogdan Licu, fost procuror general adjunct al României, Gheorghe Stan, fost procuror și ex-șef al SIIJ, și Cristian Deliorga, fost judecător la Curtea de Apel Constanța.
Președinta ÎCCJ: Problema nu este închisă. Vom sesiza instituțiile europene
Consiliul Superior al Magistraturii a reacționat dur după ce CCR a pronunțat această soluție, arătând că acest nou cadru legislativ va produce efecte grave asupra funcționării sistemului judiciar, iar modificările adoptate depășesc sfera statutului profesional, atingând însăși capacitatea sistemului de a mai funcționa.
„Majorarea, din nou, a vârstei de pensionare și eliminarea pensiei de serviciu pot avea consecințe imediate asupra resursei umane din instanțe și parchete. Deficitul mare de magistrați, numărul de patru ori mai mare decât media europeană al dosarelor înregistrate pe rolul instanțelor și imposibilitatea de recrutare de personal au fost ignorate de celelalte puteri în stat, singura preocupare manifestată în acest sens fiind aceea a afectării statutului magistratului”, transmite CSM.
Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătoarea Lia Savonea, a arătat, la rândul său, că decizia CCR de ieri reprezintă un regres în planul protecției constituționale. „Independența justiției trebuie apărată prin folosirea, în continuare, a tuturor pârghiilor”, susține șefa justiției din România, care adaugă că această problemă nu este închisă odată cu pronunțarea CCR. Înalta Curte va sesiza instituțiile europene competente, inclusiv CJUE, mai ales că jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene a consolidat, în ultimii ani, standarde ferme privind independența justiției în statele membre.
Citește pe Antena3.ro
