Populatia Romaniei este intr-o scadere dramatica. Competitia acerba pe piata muncii, dorinta multora de a avea o cariera, masina si casa mai degraba decat copii vor avea ca rezultat in anii 2050 o Romanie cu doar 16 milioane de suflete, in care populatia majoritara va avea varsta a doua. Incepand de astazi, Jurnalul National va invita sa descoperiti motivele care au dus la scaderea populatiei si care sunt consecintele ce pot decurge in urma imputinarii si a imbatranirii populatiei.

Populatia Romaniei este intr-o scadere dramatica. O boala care ne macina din interior si care isi va arata efectele reale abia peste cateva zeci de ani. O Romanie cu doar 16 milioane de suflete este amenintarea care ne pandeste in anii 2050.

Romanii ar trebui sa aiba mai multi copii, cel putin doi la fiecare cuplu. In caz contrar, peste cateva zeci de ani, populatia va scadea dramatic, procesul de imbatranire demografica va atinge cote alarmante, vom avea grave probleme economice cauzate, pe de o parte, de lipsa fortei de munca si, pe de alta parte, ca urmare a unor resurse insuficiente pentru sustinerea economica a persoanelor varstnice. Altfel, nu este exclus sa fim invadati, cel mai probabil, de moldoveni, ucraineni ori chinezi, asa cum noi "cucerim" acum Spania sau Italia.

MATEMATICA. Populatia Romaniei a scazut cu 1,1 milioane de locuitori in intervalul 1992-2002. Scaderea natalitatii si cresterea sperantei de viata vor face ca in 2025 populatia sa scada la 20 de milioane. Sociologii estimeaza ca dupa 15 ani de declin demografic, scaderea va fi si mai dramatica, pana in 2050 populatia ajungand la 16 milioane. Pentru a exista o inlocuire a generatiilor, fiecare femeie, ca reprezentanta a unui cuplu, ar trebui sa aduca pe lume doi copii. Un calcul mai profund indica cifra medie de 2,1. Indicele conjunctural al fertilitatii, adica numarul de copii nascuti de o femeie in cursul vietii sale fertile, este acum de numai 1,3. Copiii nascuti dupa 1989 s-au impu-tinat de la un an la altul, iar daca acest ritm va continua peste 10-15 ani vor fi mai putini parinti si asa vom aluneca pe spirala unui inevitabil derapaj demografic. In anii 2000-2004 s-au nascut cu 30% mai putini copii decat in 1960-1964, perioada marcata de o alta puternica diminuare a natalitatii care a precedat politica pro-natalista fortata adoptata de vechiul regim in 1966, bazata pe interzicerea avortului si a mijloacelor contraceptive.

FENOMEN. "Situatia demografica a Romaniei, negativa in toate sectiunile sale majore, nu este un caz izolat in contextul european. In spatiul central si est-european, tranzitia a avut efecte similare in materie de natalitate", ne spune Vasile Ghetau, profesor de demografie la Facultatea de Sociologie din cadrul Universitatii Bucuresti si director al Centrului de Cercetari Demografice "Vladimir Trebici" al Academiei Romane. El nu ar pune insa pe primul plan factorul de natura economica si argumenteaza prin faptul ca si in Polonia, Cheia ori Slovacia, tari unde reformele au fost rapid instalate, cu efecte benefice asupra nivelului de trai, natalitatea a avut evolutii similare cu cea din Romania. "Este vorba despre nasterea unei noi atitudini a tanarului vizavi de copii, care trece mai intai printr-o noua atitudine fata de casatorie", observa profesorul.

IN VARSTA. Cresterea sperantei de viata va duce la majorarea varstei de pensionare

CONTRIBUABILI LIPSA. Daca natalitatea este inca departe de nivelul dorit, o veste buna vine, in mod aparent paradoxal, de la celalalt "capat". Murim mai tarziu. In 1989, durata medie a vietii era de 66,6 ani la barbati si de 72,7 ani la femei, pentru ca in anul 2004 sa creasca la 68,3 ani si, respectiv, la 75,6 ani. Acest progres poate fi explicat de specialisti dar nivelul actual al duratei medii a vietii in Romania este inca printre cele mai scazute din Europa. Asa-numita "Revolutie a cardiovascularului", care a inceput in tarile dezvoltate in anii 1970 si a dus la cresteri spectaculoase ale duratei medii a vietii in aceste tari prin reducerea considerabila a mortalitatii cauzate de bolile aparatului circulator, a ajuns si in Cehia, Polonia si Slovacia in anii 1990, cu rezultate similare. In Romania, aceasta revolutie nu a ajuns inca, dar momentul nu este indepartat. "Rezervele de reducere a mortalitatii sunt extrem de mari in Romania, mai ales prin maladiile aparatului circulator", apreciaza prof. Ghetau.

Cresterea sperantei de viata a fost din totdeauna o expresie a cresterii calitatii vietii. Pe de alta parte, acelasi fapt pozitiv are efecte negative asupra bugetului cand vine vorba de plata pensiilor, a diverselor forme de asistenta sociala si a cheltuielilor medicale suportate de stat. "Toate «nenorocirile» care vin de la cresterea duratei medii a vietii si imbatranire nu sunt decat rezultatul unei lupte teribile a omului pentru a-i fi mai bine", remarca profesorul. Problema este agravata de natalitatea scazuta. Un numar redus de copii in prezent inseamna ca in viitor vom avea contribuabili mai putini si implicit venituri mai mici sau impozite mai mari.

Copilul concureaza cu jobul, masina si casa

COMPETITIE. Familiile aleg sa faca copii de-abia dupa ce au casa si masina

Scaderea natatitatii este si rezultatul competitiei puternice care a aparut in mediul privat. "La ora actuala, copilul intra intr-o concurenta vizibila cu un loc de munca foarte bine platit in mediul privat, care cere enorm de mult timp si energie. Intra intr-o concurenta, cu oportunitati pe care nu le aveam inainte de 1990: a avea o locuinta cat mai confortabila, concedii in strainatate sau o masina puternica si scumpa", apreciaza Vasile Ghetau. Tanarul cuplu de la noi s-a orientat din ce in ce mai mult spre modelul vest European - copii mai putini si de o calitate mai buna. Nu factorul economic este fundamental.

IN EUROPA. Problema natalitatii scazute nu afecteaza doar Romania si celelalte tari in tranzitie. Nici o tara europeana nu atinge pragul de 2,1 copii, necesar pentru inlocuirea generatiilor. Franta, Suedia si Irlanda sunt aproape de acest prag. In Uniunea Europeana media este 1,5, iar in Cehia si Polonia de numai 1,2.

Profesorul Ghetau nu crede intr-o solutie minune pentru rezolvarea problemei. Mentioneaza insa exemplul Frantei, unde "stimulentele economice directe se imbina cu o serie intreaga de servicii si facilitati adresate copilului, familiei cu copii, mamei". In plus, "printr-o «propaganda» foarte bine pusa la punct s-a reusit sa se creeze o atmosfera foarte favorabila copilului si familiei cu copii. Este un mare respect si o mare pretuire fata de familia cu copii", spune Vasile Ghetau.

LIPSESC STIMULENTELE. Romania, o familie cu trei copii a inceput sa nu mai fie vazuta si apreciata ca si alta data. Nici perspective pentru indreptarea situatiei par a nu fi prea multe, atata vreme cat problemele demografice raman semnalate numai la nivelul studiilor sociologice. "Clasa politica nu urmareste decat beneficii pe termen scurt, ciclul electoral, de 4-5 ani. Se gandeste guvernul actual si intreaga clasa politica sa faca, astazi, sacrificii mari pentru efecte demografice benefice dupa 2025-2030? Ma indoiesc", spune prof. Ghetau.

Solutii de import: moldoveni, ucraineni si chinezi

MUNCA. Scaderea populatiei va duce la importarea de forta de munca din strainatate

O fabrica de confectii din tara solicita recent angajarea a peste 1.000 de chinezi. Vestea a facut valva, dar a fost privita mai mult ca pe o curiozitate. Pentru Vestul Europei, imigratia din anii ’50-’70 a fost de la sud la nord. Fluxul migratiei catre aceste tari incepe sa devina astazi de la est la vest. "La ora actuala masina economica vest-europeana ruleaza cu viteza mica, dar daca aceasta va creste, asa cum este prognozat, forta de munca suplimentara de care va avea nevoie va creste ca dimensiune si nu poate proveni decat din migratie, cea din est-ul european", spune Ghetau. In anumite domenii de activitate, precum constructiile, se constata o lipsa de forta de munca. Plecarea romanilor la munca in alte tari a lasat un loc liber. In viitor, peste efectele acestui fenomen se va suprapune deficitul cauzat de scaderea natalitatii.

In 2006, Italia a dublat aproape numarul imigrantilor acceptati la munca fata de anul precedent. Un numar de 170.000 de cetateni din afara Uniunii Europene vor putea dobandi permis de munca in Italia anul acesta, fata de 99.500 de persoane, anul trecut. 50.000 de permise sunt de munca sezoniera si 78.500 de permise de munca prin contract permanent, din care 45.000 in domeniul ingrijirii persoanelor varstnice si al asistentei la domiciliu. Alte 3.000 de permise de munca sunt rezervate liber-profesionistilor din afara Uniunii Europene. Cei mai multi imigranti vor proveni din Egipt (7.000), Moldova (5.000), Albania si Maroc (4.500), tari urmate de Tunisia, Somalia, Nigeria, Sri Lanka, Bangladesh, Pakistan, Filipine, Romania si Ghana.

STIMULENTE. Franta inregistreaza cele mai bune rezultate la acest capitol, datorita unui model de politica familiala care da rezultate satisfacatoare si care este imbunatatit continuu. Coalitia aflata la putere in Germania are si ea in vedere adoptarea unor masuri de incurajare a natalitatii. Noul cancelar german, Angela Merkel, a nu-mit-o la conducerea Ministerului Familiei pe Ursula von der Leyen, mama a sapte copii.

Fara a sprijini vadit sporirea natalitatii, Guvernul britanic s-a straduit, in 2005, sa imbunatateasca situatia parintilor, incurajand incadrarea in munca a femeilor si mentinerea unui echilibru intre viata profesionala si cea privata. Indemnizatia pentru ingrijirea copilului a crescut de la 60 la 100 de lire sterline (149 de euro) pe saptamana, concediul de maternitate a crescut de la 18 la 26 de saptamani si a fost aprobat concediul de paternitate, de doua saptamani. In Spania, guvernul are un proiect intitulat "legea egalitatii", care include masuri de conciliere a vietii profesionale cu cea privata. Masuri economice deosebite de stimulare a natalitatii sunt pe cale de a fi luate in Bulgaria (criza demografica a fost recent apreciata de presedintele tarii a fi o problema de securitate nationala) si in Rusia, iar in Estonia actualul ministru al populatiei si candidat la presedintia tarii a de-clarat ca, in calitate de presedinte, va avea doua prioritati - problema situatiei demografice a tarii si rolul Estoniei in politica externa a UE.

PARADOXURI DEMOGRAFICE

Scaderea populatiei Romaniei nu a avut, la nivel general vorbind, efecte economice negative pana acum. Ba, chiar s-ar putea afirma ca a avut mai degraba efecte positive, prin reducerea considerabila a cheltuielilor facute de familie si stat pentru concedii pre si post-natale, alocatii de copii, asistenta medicala, scolarizare, cresterea si ingrijirea copilului. "Tot ce a fost «bun» pana acum, in timp se razbuna ingrozitor, prin cone-xiunile pe termen lung ale demograficului, daca nu intervine o redresare de substanta a natalitatii", remarca prof. Ghetau.

LA TARA

Aproape jumatate din populatia Romaniei se afla in mediul rural. Mai precis, 45% locuiesc la tara si 55% la oras. Impartirea a ramas aproape nemodificata din 1990 incoace, variatia fiind de doar 0,6% in favoarea mediului urban. Numarul orasenilor care pleaca la tara este in crestere. Pentru prima data in istoria sociala a Romaniei, numarul celor plecati din urban in rural a depasit fluxul invers in anul 1997. Daca in 1992 numarul celor care si-au schimbat domiciliul din urban in rural a fost de 40.000, in anul 2004 acest flux de migratie a atins 117.000; fluxul invers, din rural in urban, a fost de 115.000 in 1992 si a ajuns la 78.000 in 2004. Rata somajului a scazut din 1999 de la 11,8% la 6,3%, in 2004. Trei milioane de persoane din cele aproape zece cat numara populatia activa lucreaza in agricultura, vanatoare si silvicultura. Dintre acestia doar 6% sunt salariati. Restul sunt lucratori pe cont propriu sau lucratori familiali nesalariati.

1,1 milioane de locuitori cifra cu care a scazut populatia Romaniei in intervalul 1992-2002 76 de ani varsta pana la care vor trai barbatii va creste de la 68 de ani, cat este in prezent 2 copii cat ar trebui sa faca un cuplu pentru a se opri declinul demografic

27 de ani varsta la care femeile se gandesc sa nasca primul copil 30 la suta procentul cu care a scazut natalitatea din ultimii 40 de ani 1.000 de chinezi muncitori la o fabrica de confectii din Romania care se confrunta cu lipsa personalului autohton

Scrieti-ne! Asteptam comentariile dumneavoastra pe adresa de e-mail demografie@jurnalul.ro.