Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ca de obicei, când seceta lovește agricultura, politicienii români își aduc aminte de sistemul de irigații. Trebuie refăcut, trebuie făcute investiții sunt sloganurile trâmbițate de aceștia pe toate canale media în aceste zile. Lucrurile reintră însă în matca indolenței românești după ce canicula a trecut, iar irigațiile ies de pe agenda zilnică a politicienilor până la următoarea secetă. România are un plan național pentru refacerea sistemului de irigații lansat în 2016, de care s-a ales însă praful. Avem o suprafață agricolă de circa 15 milioane de hectare, iar înainte de 1989 erau pregătite pentru irigat 3 milioane de hectare. Acum mai avem doar 1,3 milioane, dar udăm o suprafață și mai mică, circa 800.000 de hectare. Disperați că nu plouă, invocarea Divinității pentru a aduce precipitațiile a rămas singura opțiune pentru unii fermieri, care mai speră să recolteze ceva.
Programul național pentru refacerea sistemului de irigații a fost lansat în 2016, el fiind unul din punctele-cheie ale programului electoral cu care PSD câștiga alegerile parlamentare din acel an. El prevedea reabilitarea a 86 de amenajări de irigații, care ar fi acoperit o suprafață agricolă de 2.006.941 de hectare (ha). Statul urma astfel să refacă infrastructura principală de irigații, iar organizațiile utilizatorilor de apă să refacă infrastructura secundară cu ajutorul fondurilor alocate prin Planul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). Pentru a realiza refacerea infrastructurii principale pentru udare, Executivul promitea alocarea unui miliard de euro, astfel încât în 2020 aceasta să fie pusă la punct. Am ajuns în 2022 și agricultorii se confruntă cu o secetă severă, dar de reabilitat s-au reabilitat complet doar două sisteme de irigații din cele 86 incluse în planul național.
Se așteaptă încă banii promiși
Statul român a investit din bugetul național doar 1,12 miliarde de lei, din care 528.000.000 de lei în perioada 2017 - 2019 și 600.000.000 de lei în 2020 - 2021, ceea ce înseamnă mai puțin de 240 de milioane de euro. Pentru refacerea infrastructurii secundare de irigații au mai fost investite 435 de milioane de euro de la bugetul european, prin PNDR 2014-2020. Specialiștii spun însă că sumele investite sunt derizorii față de necesar. Respectarea cu strictețe a alocațiilor bugetare prevăzute în Programul Național pentru Reabilitarea Sistemului Național de Irigații ar fi trebuit să ducă la creșterea suprafeţei funcţionale din suprafața viabilă şi marginal viabilă economic pentru irigaţii la 70% în anul 2020 şi la 90% la orizont 2030.
Planul național, promisiuni mari, realizări puține
Structurat pe mai multe etape, programul național pentru reabilitarea sistemului de irigații ar fi trebuit să asigure udarea unei suprafeţe de circa două milioane de hectare. Potrivit datelor Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), doar 12 proiecte din cele 39 incluse în prima etapă au fost finalizate, dar multe dintre ele se află încă în faza de proiectare. Per total, proiectele incluse în prima etapă au un grad mediu de execuție de numai 6%. În ceea ce privește etapa a doua, aici sunt incluse 45 de proiecte de reabilitare, dar numai unul a fost finalizat până acum. În rest, doar cinci proiecte au intrat în faza de execuție, în timp ce restul se află în faza de proiectare sau, și mai grav, așteaptă încă în sertar. În aceste condiții, gradul mediu de realizare a etapei a doua este zero. Același lucru este valabil și pentru etapa a treia, în dreptul căreia figurează tot un mare zero. Aici sunt incluse doar patru proiecte, dar unul dintre ele este canalul Siret-Bărăgan (etapa I).
Se reia proiectul Siret-Bărăgan
Abia în urmă cu câteva zile Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare a scos la licitație pe SICAP contractul de realizare a documentației pentru proiectul de investiții Canal Siret - Bărăgan, faza 1, kilometrul 0 - kilometrul 23, valoarea sa fiind estimată la 7,2 milioane de lei. Proiectul canalului a fost aprobat de Nicolae Ceauşescu în 1986, iar în anul următor a început execuţia primului tronson. Conform proiectului, canalul ar trebui să aibă 198 de kilometri, o lăţime la bază de 20 de metri şi o adâncime de 7 metri. Lucrările s-au oprit la începutul anilor ’90, după ce fuseseră realizați primii kilometri de infrastructură. Canalul ar trebui să aibă următorul traseu: Călimăneşti-Mărăşeşti-Focşani-Râmnicu Sărat-Buzău-Urziceni-Dridu, între Acumularea Călimăneşti de pe Siret şi lacul Dridu, situat la nord de Bucureşti, pe râul Ialomiţa. Primul tronson al canalului este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea şi are o lungime de 50 de kilometri, din care s-au început lucrări pe 11 kilometri, 5,7 kilometri fiind deja funcţionali. Al doilea tronson are 140 de kilometri şi traversează judeţele Buzău şi Ialomiţa, până la Dridu, fiind și cel mai scump. Costul estimat al întregului proiect este de circa 3,6 miliarde de euro.
„Din păcate nu suntem consecvenți cu propriile noastre decizii și acest lucru se întâmplă și cu sistemul de irigații. Ne aducem aminte de el numai când apare seceta, dar tot nu facem nimic. Academia de Științe Agricole a avertizat încă din toamnă că avem o rezervă de apă în sol foarte scăzută, iar cei de la meteorologie au avertizat că ne-ar putea aștepta un an cu ploi puține. În 8 din 10 ani România se confruntă cu fenomenul de secetă și, ceea ce este și mai grav, este că ne confruntăm cu seceta atmosferică, ea fiind mai periculoasă decât cea pedologică. Vreau să vă spun că seceta se resimte nu doar în zona de câmpie, ea a ajuns și în zona de munte. Pe de altă parte, continuăm să mergem în sistemul de irigații cu canale lungi, prost impermeabilizate, ceea ce duce la pierderi mari de apă, inclusiv prin fenomenul de evaporare. Continuăm să întârziem finalizarea Canalului Siret-Bărăgan și Canalului Dunăre-București. Acesta din urmă este finalizat în proporție de 70% și el ar permite irigarea a circa 200.000 de hectare”.
Citește pe Antena3.ro
Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești”
„România are un sistem de irigații dependent de Dunăre, gândit în urmă cu 50 de ani, când debitul fluviului era unul suficient. Acesta a scăzut însă și se impun restricții la utilizarea apei de aici pentru irigații. De exemplu, anul acesta, debitul Dunării s-a înjumătățit comparativ cu cel de anul trecut. România are o rețea de râuri interioare foarte bine dezvoltată și ar trebui să o folosească pentru irigații. Pe de altă parte, nu poți investi miliarde de lei în irigații și tu să ai o proprietate agricolă fărâmițată. Trebuie făcută o reformă profundă în agricultură, în centrul căreia să se afle comasarea terenurilor. Trebuie să avem suprafețe agricole cu forme cât mai regulate, pentru că altfel nu pot fi folosite anumite instalații de irigații. Acum dăm voie la instalarea antenelor eoliene în suprafețele pe care noi facem irigații. Dacă plasăm aceste eoliene în mijlocul tarlalei, cum mai facem noi irigații? Politicul se consultă cu cine nu trebui în domeniul agricol”.
Ionel Arion, președintele Federației Pro Agro
„România a fost prinsă, ca de obicei, nepregătită de această nouă secetă, iar românii trebuie să se aștepte la noi creșteri de prețuri la produsele alimentare. Seceta s-a instaurat atât la nivel european, cât și la nivel mondial, afectând suprafețe agricole foarte mari. Asta va duce la o creștere a prețurilor la materiile prime pe care noi le importăm. Aș aminti aici materia primă pentru zahăr, carnea de porc, furajele și, mai nou, îngrășămintele chimice. Prețurile vor crește, iar efectele vor fi dramatice, ținând cont de putere scăzută de cumpărare a unei mari părți a populației și în condițiile în care măsurile de protecție socială luate de Guvern, 50 de bani pentru litrul de carburant și acordarea a 4 lei pe zi pentru persoanele sărace, se dovedesc a fi măsuri insuficiente. Avem un plan național pentru refacerea infrastructurii de irigații aprobat în Parlament, dar ignorat de politicieni. Aș aminti aici mandatul de ministru al Agriculturii al lui Adrian Oros, de la PNL, în timpul căruia s-au blocat toate investițiile începute în mandatul ministrului Petre Daea”.
Dragoș Frumosu, președintele SINDALIMENTA
Investițiile, extinse până în 2027
Pentru că este departe de finalizare, Guvernul vrea acum extinderea perioadei de aplicare a Planului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații. La mijlocul lunii iulie, Ministerul Agriculturii a lansat în dezbatere publică proiectul pentru modificare, iar noul program ar urma să beneficieze de fonduri de la bugetul național de 1,5 miliarde de euro până în 2027. Prin prezentul proiect de act normativ se are în vedere sporirea numărului de amenajări de irigații, de la 89 la 150. De asemenea, va crește suprafața pentru care se vor asigura irigații de la 1.800.679 ha la 2.600.439 ha, contribuind astfel la viabilitatea economică a sistemelor de udare, potrivit expunerii de motive ce însoțește proiectul.
Pe lângă fondurile alocate de la bugetul de stat, Guvernul va încerca, în perioada următoare, să convingă Comisia Europeană să admită modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), astfel încât să fie inclusă și finanțarea proiectelor pentru refacerea sistemelor de irigații.
Guvernul Cîțu i-a abandonat pe fermieri în fața secetei
În 2020, Guvernul condus la acea dată de Florin Cîțu le-a întors spatele fermierilor ale căror culturi au fost distruse de seceta din primăvară, deși inițial a promis că va plăti compensații. Valoarea despăgubirilor a fost calculată la un miliard de lei, după ce lipsa apei a afectat culturile de pe o suprafață de 1,2 milioane de hectare, ele fiind distruse în proporție de 30% până la 100%. Mai bine de jumătate de an Guvernul Cîțu i-a plimbat cu vorba pe fermieri, dar în final aceștia au fost lăsați cu ochii în soare și nu au mai văzut niciodată banii promiși.
