La 24 noiembrie 1989, la Bucuresti, in ultima zi a Congresului al XIV-lea, Nicolae Ceausescu era reales in unanimitate secretar general al PCR. In aceeasi zi, la Paris, se anunta iminenta cadere a sa. "Infrangerea nebunului", titra L’Express, ziaristii francezi scriind ca "pentru dictator a inceput numaratoarea inversa". Si nu era singurul semnal. Dar el l-a ignorat, asa cum a facut si cu avertismentul lui Jivkov.

"Eminentul strateg", reales cu unanimitate

Candidatura lui Nicolae Ceausescu la functia de secretar general al PCR a fost supusa unui simulacru de vot plenului in ultima zi a Congresului, la 24 noiembrie, propunerea apartinand lui Manea Manescu. Ziarele vremii sustineau ca realegerea lui Ceausescu a fost marcata de "ovatii de unanima satisfactie si imensa bucurie".

FINAL. In ultima zi a Congresului, la 24 noiembrie 1989, Nicolae Ceausescu a fost reales in fruntea PCR

DISCURSUL FINAL. Ceausescu a mentionat in discursul de la incheierea lucrarilor ca au fost adoptate in unanimitate toate hotararile. "La dezbateri au luat cuvantul 554 de delegati din toate judetele si din Capitala patriei, precum si din toate sectoarele si ramurile de activitate, care au analizat, in spirit critic si autocritic, activitatea de pana acum si au prezentat hotararea organizatiilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, a intregului popor, de a infaptui neabatut hotararile ce vor fi adoptate de congres", spunea Ceausescu. El s-a aratat incantat de "nivelul inalt al discutiilor - si politic, si ideologic, si din punct de vedere stiintific" si de faptul ca a remarcat "un inalt nivel de pregatire si de intelegere la cooperatorii nostri, la muncitorii nostri, care nu numai ca stiu sa produca, dar au si un nivel politic si ideologic ridicat".

CUM S-A FACUT PROPUNEREA

Cu cateva saptamani inaintea Congresului, in Comitetul Central al PCR se faceau propuneri de candidati pentru conducerea partidului si implicit a tarii. "In sedinta care a pregatit al XIV-lea Congres, ca si in celelalte, a aparut cineva montat, care trecuse deja pe la Ceausescu pentru a fi pregatit. El a propus in numele Comisiei de propuneri, al Comitetului Central si al maselor largi de oameni sa se mearga pe un singur candidat. Aceasta era de fapt o forma de mascare a democratiei. Se vota, si toata lumea era de acord cu un singur candidat. Urale, entuziasm. Aceeasi persoana il propunea apoi tot in numele CC si al maselor largi de oameni ai muncii pe Nicolae Ceausescu pentru aceasta functie. Se vota din nou, si toata lumea era de acord fara exceptie. Urale, entuziasm, din nou. Acelasi lucru se intampla si cu rapoartele care urmau sa fie prezentate in Congres. Aceste documente erau intocmite de Comitetul Central, ele erau trimise ulterior in teritoriu, unde erau aprobate, dupa care se intorceau in Comitetul Central, de unde erau trimise la Congres", ne-a povestit Eugeniu Florescu, delegat si membru al comisiei care s-a ocupat de pregatirea forului comunist. (Dana Piciu)

RECEPTIE

Cuplul Ceausescu a participat apoi la o receptie oferita de Comitetul Central al PCR, in pavilionul central al Complexului Expozitional din Piata Scanteii. Ceausescu le-a mai tinut un discurs despre Congres si a toastat "pentru minunatul nostru partid, pentru eroicul nostru popor roman, pentru oaspetii de peste hotare (...), in sanatatea tuturor celor prezenti", iar la sfarsit el a fost felicitat pentru realegere si aplaudat, bineinteles, indelung. "Receptia s-a desfasurat intr-o atmosfera calda, tovaraseasca", scria Romania libera.

CE AR FI TREBUIT SA AJUNGA

Dupa planurile dictatorului, Romania de astazi ar fi trebuit sa fie, cel putin pe hartie, o putere industriala, iar romanii savanti cu totii. "(...) In anul 2000, Romania va deveni o tara cu o industrie puternica, pe baza celor mai noi realizari ale stiintei, cu o agricultura socialista puternica, cu un nivel de viata ridicat al intregii natiuni, demonstrand in fapte ca tot ceea ce realizam este destinat progresului si ridicarii tarii, bunastarii generale a poporului - scopul si telul suprem ale politicii partidului, esenta societatii socialiste multilateral dezvoltate ce o edificam cu succes in Romania! In urmatorul cincinal si in anii pana in 2000-2010, Romania va deveni o tara cu un inalt nivel stiintific, cu un invatamant care sa asigure crearea unui popor cu inalte cunostinte in toate domeniile, cu o inalta cultura - poporul Romaniei socialiste, gata sa treaca spre etapa superioara, spre comunism, pe baza celor mai noi cunostinte ale stiintei si tehnicii, ale cunosterii legilor de dezvoltare generala a omenirii", prevedea Ceausescu in discursul de incheiere a lucrarilor Congresului.

La Paris se anunta caderea lui Ceausescu

In timp ce la Bucuresti Ceausescu facea bai de urale, poezele si aplauze, chiar in ziua incheierii Congresului, la Paris, se anunta iminenta cadere a lui Ceausescu. "Infrangerea nebunului", titra pe 24 noiembrie L’Express.

NUMARATOARE. "In strainatate, Ceausescu nu mai are nici macar un aliat, in interior incepe sa se contureze contestarea lui. Pentru dictator a inceput numaratoarea inversa", era concluzia jurnalistilor francezi. In articol se arata ca "latul se strange si in jurul gatului lui Ceausescu, dupa ce toti fostii sai complici au cazut unul dupa altul: Erich Honecker in Berlinul de Est, in octombrie, Todor Jivkov, la Sofia, chiar in acea luna. Noile optiuni liberale ale conducatorilor de la Budapesta si Varsovia au bulversat peisajul ideologic si economic al Estului european. Cortina de Fier s-a facut tandari la presiunea multimii germane. Cel mai important partid comunist, cel italian, a rupt legaturile cu omologul de la Bucuresti. Si Kremlinul nu-si mai ascunde ostilitatea, ba chiar dispretul, pentru dictatorul roman".

Jurnalistii de la L’Express aratau totodata ca la Bucuresti, in plina desfasurare a Congresului al XIV-lea, conducatorul, la putere din 1965, parea sa-si fi mentinut mana forte asupra propriului aparat: "Marea liturghie national-comunista trebuie sa-i tamaie, inca o data, pe "Geniul din Carpati" si pe divina lui sotie, in ciuda realitatilor din aceasta tara care continua sa se afunde, pe zi ce trece, in teroarea politieneasca si cosmarul economic".

ABUZURI. In articol se facea referire la cazurile Dan Petrescu, arestat la Iasi pentru semnarea unei petitii impotriva realegerii lui Ceausescu, Lazslo Tokes, batut de politie pentru denuntarea regimului intr-un interviu si care se inchisese in biserica lui de la sfarsitul lui octombrie sau Doina Cornea, intrata in greva foamei in semn de protest fata de persecutiile politiei politice, dar si la "scrisoarea celor sase" fosti lideri comunisti. "In capitala se zvoneste si ca anumiti inalti sefi ai Securitatii, constienti de regresul tarii lor pe scena internationala, ar putea fi legati de aceasta tentativa de revolta interna", scria L’Express, argumentand ca si Ceausescu stia care e amenintarea.

"Revoltele muncitoresti de la Brasov, din 15 noiembrie 1987, au aratat ca mania poate uneori sa infranga teama. Oricare ar fi scadenta, perioada post-Ceausescu va fi una agitata in aceasta tara in care tragedia e cotidiana. Si disperarea generala", concluziona L’Express.

LAUDE INTERNATIONALE

Ziarele romanesti publicau relatari din presa internationala despre lucrarile congresului, dar numai articole pozitive aparute in publicatii din celelalte tari comuniste. Conform Romaniei libere, agentia sovietica de presa TASS a redat raportul citit de Ceausescu in plenul Congresului, iar ziarul sovietic Pravda "a publicat in deschiderea paginii rezervate evenimentelor internationale o corespondenta din Bucuresti, in care se arata ca participantii la inaltul forum comunist dezbat timp de cinci zile cele mai importante probleme ale vietii partidului, ale dezvoltarii tarii, ale politicii sale interne". Tot potrivit Romaniei libere, posturile de radio si televiziunea centrala sovietica au transmis stiri si reportaje filmate din Bucuresti, in care era reflectata "atmosfera mobilizatoare, entuziasta" in care a fost primit de delegati raportul lui Ceausescu. Mai sunt citate ziarul bulgar Rabotnicesko Delo, ziarul algerian El Moudjahid, televiziunea algeriana, agentia cubaneaza Prensa Latina, radioteleviziunea norvegiana etc, toate cu relatari pozitive. (Monica Iordache)

Jivkov: "El nu intelege ca s-a terminat!"

Eugeniu Florescu, senator PRM, a fost unul dintre delegatii care au participat la Congresul al XIV-lea si care a facut parte din comisia care s-a ocupat de organizarea forului comunist. El isi aminteste ca delegatii si participantii romani nu au dat semne de neliniste, selectia delegatiilor fiind facuta foarte atent". Singurele miscari au venit din partea ziaristilor straini care scriau negativ. "Pentru prima data de cand era la conducere Ceausescu, gestul de opozitie venit din partea ziaristilor straini, mai ales a celor germani, cu privire la cultul personalitatii, a aparut la Congresul al XIV-lea", ne-a spus Florescu. Senatorul considera ca existau semne venite din exterior inca dinainte de Congres ca regimul totalitarist va fi rasturnat. El spune ca strainii stiau ca "terenul era pregatit si poporul roman era pregatit pentru o schimbare de regim", excluzand ideea de revolutie spontana.

RETICENTA. "Baiatul de la Ministerul Afacerilor Externe care s-a ocupat de delegatia chineza la Congres, el fiind de altfel si translatorul pentru aceasta delegatie, mi-a povestit ca cei din Partidul Comunist din China au fost hotarati pana in ultima clipa sa nu trimita pe nimeni in Romania pentru a participa la Congres. Chinezii aveau informatii ca vor urma rasturnari in Romania. Desi aveau aceste retineri, comunistii chinezi au venit pana la urma la Congres", a mai explicat Florescu. "Din sala vedeam delegatiile straine care erau asezate intr-o parte a tribunei. Atunci s-a mai observat un lucru inedit: una dintre componentele delegatiei Partidului Comunist Spaniol tragea cate o linie cu creionul pe o foaie de hartie de cate ori se aplauda in sala, pentru a contabiliza manifestarile privind cultul personalitatii lui Nicolae Ceausescu", isi mai aminteste senatorul.

VIZITA. Florescu povesteste ca inainte de Congres a mers intr-o vizita la Varna, el primind sarcina de la Ceausescu sa-l invite pe fostul presedinte al Bulgariei, Todor Jivkov, in Romania. "Mi-a spus ca ar veni cu placere, dar totul s-a terminat. "Spuneti-i lui Nikolai ca as veni, dar el nu intelege ca totul s-a terminat. Eu am bagajele facute", mi-a spus Jivkov. Numai ca Ceausescu nu a vrut sa accepte acest lucru, el nu a crezut asta pana in ultimul moment", a mai spus Florescu. (Dana Piciu)

Surprize pentru PCUS

La realegerea lui Ceausescu nu au fost martori decat reprezentanti de rangul doi din partidele comuniste straine. Delegatiile comunistilor straini participanti la congres au fost conduse doar de membri ai birourilor politice ale partidelor respective, fara functii de conducere. Din partea Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS), liderul delegatiei a fost V.I. Vorotnikov, membru al Biroului Politic al CC al PCUS, despre care presa romana relateaza doar ca i-a transmis lui Ceausescu "cele mai bune urari" din partea lui Mihail Gorbaciov. Fostul lider al URSS relata apoi, in memoriile sale aparute la Moscova, in 1995, ca Vorotnikov s-a declarat surprins de atmosfera gasita la Bucuresti. "Cand el si-a prezentat mai tarziu impresiile in fata biroului politic, nu-si putea ascunde surprinderea: "M-am trezit deodata din nou intr-un trecut foarte indepartat, intr-o lume total diferita, straina. Totul se invartea in jurul unei singure persoane. Idei rezonabile nu s-au exprimat, numai juraminte si adulari. De patruzeci si trei de ori s-au ridicat in picioare deputatii in timpul discursului lui Ceausescu, in timp ce rasunau urale si aplauze furtunoase". Relatarea lui Vorotnikov nu cuprindea nimic nou in principiu. Noua era doar propria sa reactie la cele petrecute la Bucuresti - si asta m-a bucurat", scria Gorbaciov.

ACUZE. La Congres au participat 115 delegatii ale partidelor comuniste si socialiste din 82 de tari. "A accepta ca, in unele tari, sa se desfasoare o activitate sustinuta impotriva tarilor socialiste, sa se stranga dolari pentru sprijinirea diferitelor grupari antisocialiste este greu sa consideram ca aceasta ar raspunde intereselor socialismului, colaborarii in Europa, inclusiv intereselor popoarelor din tarile respective", le reprosa Ceausescu reprezentantilor partidelor comuniste din Europa de Vest. (Monica Iordache)

Nu ratati!

IIn ziarul de maine puteti citi fragmente din rezolutia Congresului al XIV-lea al PCR, precum si avalansa de mesaje primite de Ceausescu dupa realegerea sa in fruntea partidului, mesaje care au inundat presa la vremea respectiva.