Întâlnire cu muzica de taraf şi fanfară la Sibiu

Sunteţi din Sibiu şi v-aţi făcut alt program? Bineînţeles că nu! Doar aveţi invitaţie la Festivalul de Tarafuri şi Fanfare de la Muzeul "Astra" din Dumbravă, unde vă aşteaptă cei mai vestiţi rapsozi de muzică adevărată românească, a căror muzică vine de demult, din vremea lui Anton Pann şi de dincolo de el.

Jurnalul Naţional vă cheamă să redescoperiţi muzica românească neprefăcută de mode şi înnoituri, vă aduce din nou Festival de Tarafuri şi Fanfare cu acordurile lui pline de viaţă. Am ajuns la ediţia a treia şi nu ne vom opri aici. Dacă în primele două, festivalul iniţiat de noi a fost găzduit în curtea primitoare a Muzeului Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" din Bucureşti, iată că acum scena muzicanţilor este în Dumbrava Sibiului, la Muzeul "Astra".

CETERAŞUL PAGANINI
Ştiţi că la festival vine însuşi Paganini? Nu marele compozitor, ci un maramureşean din Săliştea de Sus, care îi zice din ceteră după cum îi este numele, de fapt renumele, căci numele lui adevărat este Ionu Grigore din Săliştea de Sus. Paganini i-au zis nemţii când l-au auzit cântând pe o singură coardă a viorii, de au rămas muţi de admiraţie. I-a încântat pe mulţi, a cântat pe la tot felul de nunţi, nu numai româneşti, ci şi pe la belgieni, francezi, germani. Oare n-ar fi păcat să îl rataţi pe Paganini?

"ZÎ, ŞANDORE, CU ARCU'!"
Soporu de Câmpie are nume de îţi vine să auzi apa susurând. Dar când veţi auzi rapsozii de acolo, veţi spune că de la muzica lor i se trage numele localităţii. Taraful lui Gagiu din Soporu de Câmpie aduce melodii cu un rafinament aparte, ritmurile lor sunt melodioase, arcuşul viorilor are o sonoritate aparte, dar nici acordeonul şi violoncelul nu se lasă mai prejos.

De strigăturile lor ce să mai spunem, adevărate bijuterii: "Zî, şandore, lin şi rar/ Să se-adune doru-n deal/ Zî, şandore, cu arcu'/ Să s-adune Soporu!". Dacă-i aşa, noi credem că s-or aduna mulţi şi de printre sibieni şi cei aflaţi în trecere prin cetatea Cibinului.

ACORDURI DIN TIMOCUL BULGĂRESC
Muzicanţii din Timocul bulgăresc vor fi şi ei prezenţi în această seară de festival. Vin dintr-o regiune interesantă, o regiune care mereu a stârnit controverse. Muzica lor are influenţe atât româneşti, cât şi bulgăreşti, cum este şi normal într-o astfel de convieţuire interetnică. Muzica lor aduce dorinţa de joc, de voie bună, fiind însăşi bucuria de a trăi.

PREMIANŢII DIN LĂMĂŞENI ŞI BUNEŞTI
Fanfara din Lămăşeni a început să cânte relativ recent, dar melodiile sale sunt vechi, culese din strămoşi. Membrii fanfarei din Lămăşeni au învăţat să cânte unii de la alţii, dar şi sub îndrumare profesionistă, iar copiii unora dintre ei, de asemenea, cântă. Au în palmares o listă bogată de premii, dar cel mai important este că ei, muzicanţii din Lămăşeni, iubesc cântul mai presus de orice şi reuşesc să transmită aceasta atunci când se pun pe cântat.




Fanfara din Buneştii Sucevei, tot cu premii peste premii pe la diferite festivaluri de gen, este şi ea prezentă la Festivalul de Tarafuri şi Fanfare. Cele mai apreciate cântece interpretate de membrii fanfarei sunt: "Sârba buneşteanca", "Ursăreasca", "Ciobănaş din Hreatca", "Sârba din Plăvălari". Sunt numai buni de chemat la o petrecere dacă vă place muzica moldovenească, dar sunt numai buni şi pentru festivalul nostru. Cântece vesele care fac opincile să joace singure vor răsuna din alămurile lor.

TREI PARALE, ÎNTR-O DOARĂ
Prezentatorul festivalului va fi Grigore Leşe. Artistul face membrilor tarafului Trei Parale o descrie pe cât de pitorească, pe atât de interesantă în a descoperi muzica lor: "Sunt tineri, sunt frumoşi, sunt pasionaţi de muzica orăşenească veche. Şi-au spus într-o doară Trei Parale. Mai întâi s-au jucat, apoi au început să studieze serios, să aprofundeze, să intre în stare şi, ce este cel mai important, să transmită starea. O stare de început de secol IX, o stare cu parfum fanariot, o stare de bucurie şi uitare, de relaxare şi tristeţe nedumerită.

Ascultând Trei Parale înţelegi că spitalul amorului le-a fost şi leacul, şi boala". Cei de la Trei Parale vin şi ei la Sibiu, aşa că dacă vreţi să cunoaşteţi o muzică încă păstrătoare a unor valori din vechime, puteţi să faceţi aceasta din plin în cele două zile de Festival al Tarafurilor şi Fanfarelor de la Sibiu.

MUZICĂ PE SEARĂ
Iată ce veţi putea asculta în această după-amiază, începând cu ora 16:00 şi continuând până în noapte, la ora 22:00: Fanfara din Fântânele (Suceava), Taraful lui Gagiu din Soporu de Câmpie (Cluj), Muzicanţii din Timocul Bulgăresc, Taraful din Vinerea (Alba), Fanfara de la Buneşti (Suceava), Taraful din Greceşti (Dolj), Nea Costică Lăutaru din Cezieni (Olt), Ion Covaci, zis Paganini, din Săliştea de Sus (Maramureş), Fanfara din Lămăşeni (Suceava).

Mâine, între aceleaşi ore, vă vor unge pe inimă alte formaţii: Fanfara din Rupea (Braşov), Rapsozii Gorjului (Rela), Grupul Iza (Maramureş), Taraful lui Cristi lu' Cătăroiu din Tismana (Gorj), Fanfara din Smârdan (Botoşani), Taraful lui Nistor de la Cetate (Dolj), Taraful din Rupea (Braşov), Banda lui nea Alită Piţigoi (Gorj), Trei Parale (Bucureşti), Fanfara din Dârvari-Mambo Siria (Mehedinţi). Un week-end muzical de calitate.

Susţinătorii Festivalului de Tarafuri şi Fanfare, ediţia a III-a, sunt: Consiliul Judeţean Sibiu, Transgaz, Simba Catering, Roşia Montană, Petrom şi Pensiunea Carelor, cărora le mulţumim.

---

Susţinătorii Festivalului de Tarafuri şi Fanfare, ediţia a III-a, sunt: Consiliul Judeţean Sibiu, Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra din Sibiu, Fundatia Dan Voiculescu, Transgaz, Simba Catering, Roşia Montană, Petrom şi Pensiunea Carelor.