x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

"Actualul Cod la Muncii este unul al angajatorilor".

0
Autor: Loreta Popa Nicolae Cîrstea 10 Iun 2011 - 21:00


Zilele trecute, noul Cod al Muncii s-a republicat. Pe marginea acestui subiect au curs valuri de cerneala, de aceea am considerat ca pentru cetateanul care plateste cam tot ce se poate plati astazi cateva raspunsuri erau necesare. Profesor universitar doctor Alexandru Ticlea, rectorul Universitatii Ecologice din Bucuresti, a avut amabilitatea de a raspunde intrebarilor Jurnalului National cat mai pe intelesul oamenilor aflati la mana angajatorilor.

●Jurnalul National: Domnule Profesor, noul Cod al Muncii s-a republicat zilele trecute. Era necesar?

● Profesor Alexandru Ticlea: Republicarea Codului Muncii era mai mult decat necesara avand in vedere ca din 2003, cand a fost adoptat, a suferit aproximativ 13 modificari directe, dintre care unele esentiale. Este si cazul modificarilor aduse prin Legea nr. 40/2011, lege care a afectat peste 120 de articole din cele 298 ale sale. Or, Codul Muncii este un act normativ extrem de important, nu doar pentru ca reglementeaza relatiile sociale de munca (dintre angajatori si angajati), dar priveste chiar existenta a milioane de oameni. Republicarea inseamna o noua sistematizare, actualizarea lui, o renumerotare a articolelor, alineatelor, deci o posibilitate normala si practica de studiat, interpretat si aplicat. Exista acum un Cod al Muncii - Legea nr. 53/2003 - unitar, ce incorporeaza toate modificarile, in forma oficiala.

●Este actualul Cod al Muncii unul al angajatorului?

Nu este un cod al angajatorilor, este un cod si al angajatilor, este codul ambelor parti ale raporturilor juridice de munca. Dar, intr-adevar, prin modificarile ce i s-au adus (de Legea nr. 40/2011), urmarindu-se “flexibilizarea' prevederilor sale, orientarea legiuitorului a constat in satisfacerea intereselor angajatorilor uneori in detrimentul intereselor angajatilor si cu diminuarea drepturilor sindicale.

Daca la adoptarea Codului Muncii (in 2003) a prevalat componenta sociala asupra celei economice, acum in 2011 s-a actionat invers: componenta economica a capatat mai multa consistenta. In prezent, fata de trecut, angajatorul dispune unilateral in ceea ce priveste, de exemplu, stabilirea obiectivelor de performanta, elaborarea normelor de munca, reducerea programului de la cinci zile la patru zile pe saptamana cu diminuarea corespunzatoare a salariului, respingerea cererii angajatului de acordare a concediului fara plata pentru formare profesionala.

De asemenea, salariatii din autoritatile/institutiile publice au fot exclusi de la beneficiul normelor referitoare la concedierea colectiva si s-a redus durata minima a fractiei concediului de odihna (de la 15 zile la 10 zile). Se poate spune, prin urmare, dar numai in ceea ce priveste unele modificari aduse prin Legea nr. 40/2011, ca actualul Cod la Muncii este unul al angajatorilor.

●Vechiul cod era un cod al angajatului?

Raspunsul este asemanator cu cel de la intrebarea de mai sus, dar… invers!

Codul Muncii, anterior modificarilor discutate, era la fel, codul atat la angajatilor, cat si al angajatorilor. Dar, predomina componenta sociala, angajatii si sindicatele lor aveau mai multe drepturi decat in prezent, de exemplu, referitoare la neincheierea in forma scrisa a contractului individual de munca (care conferea totusi calitatea de salariat prestatorului la muncii), perioada de proba mai redusa, posibilitatea salariatilor de a fi angajati in urma concedierilor colective in situatia in care angajatorul isi relua activitatea in termen de noua luni. Organizatiile sindicale ori, dupa caz, reprezentantii salariatilor nu mai au, in prezent, atributii privind elaborarea normelor de munca sau referitoare la respingerea solicitarii salariatului de acordare a concediului pentru formare profesionala. La acestea se adauga extinderea situatiilor in care reprezentantii alesi in organele de conducere ale sindicatelor sau reprezentantii salariatilor pot fi concediati, precum si renuntarea la contractul colectiv de munca unic la nivel national.

●Aveti multa experienta in ceea ce priveste legislatia muncii; actuala reglementare clarifica sau nu problemele cu care se confrunta atat angajatii cat si angajatorii?

Consider ca noile modificari ale Codului Muncii clarifica unele dintre problemele cu care se confrunta angajatorii si salariatii, de exemplu: clarifica problema reabilitarii disciplinare, care anterior nu era reglementata de Codul Muncii (a fost introdusa institutia “radierii sanctiunilor disciplinare); rezolva (partial) problema recuperarii pagubelor produse angajatorului din culpa angajatului prin acordul partilor; reglementeaza modalitatea de incetare de drept a contractului individual de munca in ipoteza in care instanta de judecata anuleaza decizia de concediere, iar salariatul - contestator nu solicita reintegrarea in munca; precizeaza ca de fiecare data cand in timpul perioadei de suspendare a contractului individual de munca intervine o cauza de incetare de drept a acestuia, cauza de incetare de drept prevaleaza.

●Care sunt lucrurile bune pe care le aduce noul cod?

Modificarile recente ale Codului Muncii - pentru ca este acelasi Cod din 2003 - au adus multe lucruri bune, care au un caracter pozitiv, logic si necesar. Enumar cateva dintre ele, care se adauga celor expuse la intrebarea anterioara: completarea situatiilor in care intervine incetarea de drept (in virtutea legii) a contractului individual de munca (decesul, declararea mortii sau punerea sub interdictie a angajatorului persoana fizica si dizolvarea angajatorului persoana juridica); competenta reprezentantilor salariatilor de a negocia contractul colectiv de munca la nivelul unitatii; precizarea perioadei (de 12 luni) in care se calculeaza durata delegarii obligatorii (de 60 de zile); marirea duratei determinate a contractului individual de munca de la 24 de luni la 36 de luni.

●Unde credeti ca ar fi trebuit ca legiuitorul sa insiste mai mult?

Legiuitorul putea face mai mult in ceea ce priveste perfectionarea normelor Codului Muncii, care are inca multe lipsuri. Astfel, ca urmare a modificarilor si completarilor ce i-au fost recent aduse, acesta a devenit si mai mult un Cod al contractului individual de munca. In loc sa fie completate dispozitiile sale cu altele referitoare la raporturile colective de munca, unele din aceste dispozitii au fost abrogate si incorporare unui alt act normativ: Legea dialogului social nr. 62/2011. Se accepta si se afirma astfel o fragmentare a sistemului legislatiei muncii neperformanta pentru o aplicare unitara a ei. Legiuitorul nostru se putea inspira din exemplul practic al Frantei, care are incorporata intreaga legislatie a muncii intr-un Cod, o adevarata opera legislativa, care prezinta o mare importanta practica. Mai grav, exista necorelari intre cele doua acte normative, adoptate la putina diferenta unul de altul si dupa aceeasi “conceptie'. De pilda, in art. 268 din Codul Muncii este stabilit un termen de 30 de zile calendaristice in care pot fi formulate cererile salariatilor impotriva deciziilor unilaterale ale angajatorilor referitoare la incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea contractului individual de munca (alin. 1 lit. a). Reglementand aceeasi materie, art. 211 lit. a din Legea dialogului social nr. 62/2011 prevede un termen de 45 de zile calendaristice! Se ridica, deci, intrebarea ce text este aplicabil? Mai mult, acest text se refera si la “angajamentele de plata a unor sume de bani', desi acestea nu sunt reglementate de Codul Muncii. Chiar si in cadrul Codului sunt contrarietati intre textele sale ori formulari neconforme cu principiile dreptului. Dam doar doua exemple. Privind incetarea de drept a contractului individual de munca in cazul dizolvarii angajatorului: in timp ce art. 56 alin. 1 lit. a prevede incetarea de drept a contractului individual de munca in cazul dizolvarii angajatorului persoana juridica, art. 60 alin. 2 face referire la concedierea care poate fi dispusa in cazul acestei dizolvari. In art. 80 sunt prevazute consecintele anularii deciziei de concediere, desi, potrivit principiilor dreptului comun, nulitatea presupune repunerea partilor in situatia anterioara (restitutio in integrum), pentru ca salariatul sa fie reintegrat in munca trebuie sa solicite instantei reintegrarea. In caz contrar, este decazut din acest drept.

●Primul-ministru anunta o cifra de peste 100.000 de noi contracte de munca - se pare ca munca la negru a pierdut prima batalie cu statul. Care este opinia dumneavoastra?

Nu am inteles prea bine daca cele peste 100.000 de contracte de munca inseamna noi locuri de munca dupa intrarea in vigoare a modificarilor Codului muncii sau este vorba, exclusiv, de locuri de munca care existau si anterior, daca sunt determinate de sezon (sa nu uitam de la 1 mai a inceput noul sezon in care oricum se faceau angajari mai multe pe litoral sau la munte) ori sunt permanente, daca aceste locuri de munca existau ori sunt sezoniere nu ar trebui sa ne bucuram prea mult. Codul Muncii, cat de bun ar fi el, nu creeaza locuri de munca, factorul determinat si unic in acest sens fiind economia, industria, serviciile, investitiile. Sunt de parere ca munca la negru nu va fi extirpata niciodata, dar trebuie tinuta sub control. Cauza ei este mai profunda: saracia angajatorilor si desigur a angajatilor. Or, contractele de munca presupun obligatii fiscale uneori impovaratoare, de nesuportat.

●Pedeapsa cu inchisoarea pentru angajator este una disproportionata? Vi se pare corecta o astfel de pedeapsa?

Intr-adevar, Codul Muncii, mai ales dupa modificarile in discutie incrimineaza mai multe infractiuni, pedepsite alternativ cu inchisoarea sau cu amenda penala, inclusiv pe cea constand in “primirea la munca a mai mult de cinci persoane, indiferent de cetatenia acestora'. Reglementari similare intalnim si in Franta, Spania, Japonia etc. Desigur ca ele au ca scop disciplinarea, in special, a angajatorilor cu privire la respectarea obligatiilor pe care le au. Dar, legea noastra este lacunara. Se ridica firesc intrebarea, avand in vedere ca, in general, angajatorii sunt persoane juridice, cine raspunde penal? Cui se aplica pedeapsa inchisorii? In tacerea legii, organul competent va decide, ceea ce ii da o marja de apreciere si este posibil subiectivismul.

●Va rezista actualul Cod al Muncii?

Cred ca va rezista. Cu siguranta i se vor aduce si alte modificari, in functie de politicile economice si sociale, de realitatile existente. Vom avea si in viitor un Cod al Muncii pentru ca este indispensabil intr-o economie de piata.

●In incheiere, ati vrea sa ne spuneti daca actualul Cod al Muncii tine cont de dinamica societatii romanesti si de caracteristicile acesteia.

Daca este sa ne luam dupa initiatorul modificarilor legislative - Guvernul Romaniei - aceste modificari au fost determinate tocmai de dinamica societatii romanesti, de caracteristicile ei, avand ca obiective: crearea de noi locuri de munca, angajarea mai usoara, combaterea muncii la negru. Eu, insa, reiterez ideea expusa anterior: iesirea din criza, dezvoltarea economica si a societatii in general, nu depind de Codul Muncii, ci de cei care conduc destinele tarii, de programele concrete pe care le au. In domeniul raporturilor de munca se aplica doar o regula principala, multa vreme nereglementata de vreo lege sau de vreun Cod: unul munceste (dar sa aiba unde), celalalt plateste (daca are bani).

Citeşte mai multe despre:   codul muncii,   angajator,   angajat,   alexandru Ţiclea,   legea nr. 40/2011

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Bugetarul-nabab Băsescu atacă primăria călare pe un sac de bani. „Petrov”, cel mai tare la capitolul bani, mult peste Tăriceanu, Firea şi Nicuşor Dan

Bugetarul-nabab Băsescu atacă primăria călare pe un sac de bani. „Petrov”, cel mai tare la capitolul bani, mult peste Tăriceanu, Firea şi Nicuşor Dan
Galerie Foto Dintre cei cinci candidați propuși de partidele politice puternice, pentru funcția de primar general al Capitalei, doar patru au declarații de avere și de interese completate la zi. Generalul Ion Sîrbu, opțiunea...

Incredibil. DSU susține că instanța a încălcat legea când a ridicat carantina instituită în localitatea Gornet

Incredibil. DSU susține că instanța a încălcat legea când a ridicat carantina instituită în localitatea Gornet
Galerie Foto Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să soluționeze, mâine, recursul formulat de Departamentul pentru Situații de Urgență, împotriva hotărârii Curții de Apel București, prin care, în data de 4...

Mircea Barzuca, omul care are grijă de moștenirea lăsată de marea artistă Margareta Sterian: ”Nepăsarea, imensa nepăsare a autorităților, a făcut ca operele ei să rămână nevăzute”

Mircea Barzuca, omul care are grijă de moștenirea lăsată de marea artistă Margareta Sterian:  ”Nepăsarea, imensa nepăsare a autorităților, a făcut ca operele ei să rămână nevăzute”
Galerie Foto Margareta Sterian, una dintre marile artiste date de România secolului trecut, are un destin copiat la indigo cu al altor oameni de cultură: operele îi sunt apreciate mai mult în străinate decât acasă....

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve
Auzeai pe buzele multor oameni tânguirea: „Mă doare, mă supără stomacul, am gastrită”! Cu implementarea investigaţiei endoscopice, cu acea cameră video, s-au limpezit multe diagnostice în bolile digestive....

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase
Galerie Foto Internarea cu forța, în unitățile sanitare sau în locațiile afiliate acestor unități medicale, prevăzute în noua lege privind carantina și izolarea, mult lăudată de Guvern și de președinte, încalcă...

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...
Serviciul de email marketing furnizat de