x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Amendă: 20 de milioane de euro pentru încălcarea deciziilor CJCE

0
Autor: Violeta Fotache 30 Noi 2009 - 00:00
Amendă: 20 de milioane de euro pentru încălcarea deciziilor CJCE Lucian Tudose/Agerpres


Aflat zilele trecute în vizită în România, unde a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Facultăţii de Drept Bucureşti, prof. dr Vassilios Skouris, preşedintele Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene (CJCE) de la Luxembourg, a acordat joi, 26 noiembrie 2009, un interviu în exclusivitate pentru Jurnalul Naţional.



● Jurnalul Naţional: Din experienţa dumneavoastră, ca preşedinte al Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene (CJCE), care sunt cele mai frecvent întâlnite încălcări ale Dreptului comunitar cu care a fost sesizată Curtea? Care sunt domeniile în care Curtea a fost sesizată de Comisia Europeană?
● Prof. dr Vassilios Skouris:
Putem spune că sunt şi domenii "privilegiate", dar în toate  domeniile de activitate ale Uniunii Europene sunt încălcări. După introducerea pieţei unice, un rol mai important au jucat încălcările li­bertăţilor fundamentale prevăzute de Tratat. După Actul unic european şi stabilirea pieţei comune, ne-am confruntat cu un număr mare de directive, care au avut scopul de a facilita funcţionarea acestei pieţe (cu precădere în anii '90-2000). Problemele în domeniul protecţiei mediului. Uniunea Europeană este preocupată de protecţia mediului şi există o serie de state membre care nu au putut respecta 100% obli­gaţiile pe care şi le-au asumat în acest domeniu. Au fost încălcări şi în materia protecţiei consumatorului. Acesta este un fenomen care priveşte anumite state membre şi care rezultă din întârzierea transpunerii directivelor comunitare în legislaţia naţională. Au existat state membre care nu au transpus aceste directive într-un termen rezonabil, rezultând de aici încălcări ale Dreptului comunitar.


● Puteţi face o clasificare a statelor din perspectiva numărului de sesizări?
● În mod clar există state membre care respectă Dreptul comunitar în proporţie de 100% (cu precădere ţările nordice, unde numărul de încălcări ale Dreptului comunitar este foarte foarte mic). Sunt şi state (printre care şi Grecia) în care numărul încălcărilor
Dreptului comunitar este mai mare. Aceste cifre rezultă fie din încălcări substanţiale ale Dreptului comunitar, dar şi ca urmare a fenomenului transpunerii cu întârziere în le­gislaţia naţio­nală a Dreptului comunitar, care nu reprezintă propriu-zis o violare, ci mai degrabă o consecinţă a incapacităţii autorităţilor naţionale. În ultimii ani am remarcat o reducere a numărului de proceduri privind încălcarea Dreptului comunitar, pentru că în prezent statele iau mult mai în serios obligaţiile care rezultă din aplicarea Dreptului comunitar. Poate şi pentru acest motiv, anul acesta am avut un număr foarte mic de cauze împotriva statelor membre. Sper că această tendinţă se va manifesta şi pe viitor, demonstrând voinţa statelor membre de a se conforma, de a respecta Dreptul comunitar. 100-150 de cazuri pe an împotriva unui stat nu este o catastrofă. E adevărat că fiecare cauză este dureroasă în felul ei, dar, dacă ne raportăm la numărul total de norme comunitare, nu este un fenomen care poate fi considerat foarte grav.


● Ce loc ocupă România şi Bulgaria - în calitate de state care au aderat la Uniunea Europeană în anul 2007 - raportat la numărul încălcărilor Dreptului comunitar?
● Nu deţin cifre exacte, dar dacă astfel de cauze există, numărul lor este foarte, foarte mic.


● Deci, se poate spune că nu a crescut numărul sesizărilor Curţii o dată cu extinderea UE?

● Nu, deloc. Dimpotrivă, s-a redus.


● Vă amintiţi, din jurisprudenţa Curţii, care sunt cele mai mari daune acordate cu titlu de sume forfetare, penalităţi?
● Din fericire, statele membre respectă aproape în proporţie de 100% hotărârile Curţii în toate domeniile. Au existat câteva cazuri, rare, ce e drept, în care Curtea a fost nevoită să aplice sancţiuni statelor membre care nu au respectat hotărârile Curţii. Dar nu este tocmai o problemă, pentru că de la stabilirea acestei proceduri şi până în prezent astfel de sancţiuni au fost aplicate în aproximativ 10 cauze. Cu titlul de exemplu amintesc aici cazul unui stat membru care a primit o amendă de 20 de mi­lioane de euro (şi 50.000 de euro/zi penalităţi de întârziere) pentru nerespectarea hotărârilor Curţii, dar a fost o problemă pe care Curtea a apreciat-o ca foarte importantă.


● Care este procentul de casare (desfiinţare prin anulare) a hotărârilor Tribunalului de Primă Instanţă (TPI)?
● Procentul este foarte mic. Aproximativ 20% din hotărârile acestei instanţe au fost atacate în faţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, iar în cadrul acestei cifre, în aproximativ 20% din cazuri Curtea a anulat hotărârile pronunţate de TPI. Prin urmare, numărul total al hotărârilor anulate este redus, deci nu este o problemă gravă.


● Pentru că situaţia pe plan european a evoluat foarte mult, simţiţi nevoia ca la instanţa pe care o conduceţi să mai faceţi schimbări în materie de resurse umane? Aveţi nevoie de sprijin suplimentar?
● În stadiul actual, şi Curtea, şi Tribunalul pot face faţă cauzelor care sunt înregistrate anual. Pentru moment, nu avem nevoie de personal suplimentar, nu este necesar să creştem numă­rul membrilor, al judecătorilor, al avocaţilor generali. Trebuie să avem în vedere şi faptul că într-o instanţă supremă, cum este Curtea, creş­terea numărului de judecători nu garantează întotdeauna îmbunătăţirea calităţii, deoarece nu este o problemă mate­matică. Avem responsabilitatea aplicării unitare a Dreptului comunitar şi există, chiar şi în formula actuală, riscul să apară aspecte incoerente. În ceea ce priveşte viitorul, există tendinţa ca numărul cauzelor care intră la TPI să crească. Există acest risc. Dacă acest lucru va continua, va trebui să vedem ce soluţii vom putea găsi pentru a face faţă. Dar asta este mai mult o problemă pentru Tribunal şi mai puţin pentru Curte.


● Cunoaşteţi acum România prin experienţa pe care o aveţi la instanţa supremă, prin doamna judecător, reprezentantul nostru la Curte, prin vizitele pe care le-aţi efectuat în ţara noastră. Puteţi să ne spuneţi care este părerea dumneavoastră despre România?
● Dacă ne referim la România în general, pentru greci, ţara dumneavoastră a reprezentat dintotdeauna o ţară cu care am avut relaţii privilegiate. Se ştie şi faptul că şi cei de origine greacă au sprijinit revoluţia şi eliberarea de sub opresiunea turcă. Revenind la aspectele care privesc Curtea, nu sunt pentru prima dată în România, dar trebuie să recunosc că sunt impresionat de ceea ce văd. Ştim că faceţi eforturi serioase în ceea ce priveşte aplicarea Dreptului comunitar, difuzarea acestuia. Am aflat ieri la Institutul Naţional al Magistraturii că tinerii sunt bine informaţi în materia Dreptului comunitar, în facultăţi, la universitate. Sunt impresionat de spiritul deschis, european al românilor.
NU ŞI-A IMAGINAT NICIODATĂ SĂ AJUNGĂ PREŞEDINTELE CJCE
Vassilios Skouris n-a avut alternativă: a respectat tradiţia de familie. "Îmi place foarte mult Mozart. Nu am o carte preferată. Deşi pot părea un pic naţionalist, îmi plac anticii greci, cu precădere Sofocle. Antigona poate fi o revelaţie pentru un jurist în ceea ce priveşte respectul pentru lege şi faptul că trebuie să te sacrifici pentru apărarea ei", ne-a declarat preşedintele CJCE.

Întrebat ce-şi dorea să devină atunci când era copil, magistratul a răspuns franc: "În realitate, nu prea am avut alternative, pentru că este o tradiţie de familie. Suntem o familie de jurişti, copiii mei sunt şi ei jurişti... Ca mulţi din generaţia mea, m-am aplecat asupra literelor, asupra anticilor greci. Dar cum perspectivele în învă­ţământ, pentru profesori, nu sunt aceleaşi ca şi pentru jurişti, am ales legea. Dar nu regret, pentru că mi-a oferit mari satisfacţii. Ce nu mi-am imaginat niciodată a fost faptul că voi deveni într-o zi judecător şi preşedinte la Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene. Iată un lucru pe care nu l-am anticipat. Cât este de greu să ai o asemenea responsabilitate? Nu este un lucru simplu, dar cu sprijinul colegilor mei devine mai uşor".

Prof. dr Vassilios Skouris s-a născut la 6 martie 1948 la Salonic, unde a urmat cursurile şcolii primare şi secundare. Între 1965 şi 1970 a urmat studiile universitare în cadrul Universităţii Libere din Berlin, pe care le-a continuat la Hamburg între anii 1970 şi 1972. În 1973, prof. dr Skouris a obţinut titlul de doctor în Drept, iar în 1978 pe cel de profesor agregat în Drept constituţional şi administrativ, la Facultatea de Drept a Universităţii din Hamburg. În 1989 a fost numit ministru de Interne al Greciei, funcţie pe care a mai exercitat-o şi în 1996. Preşedinte al Asociaţiei Elene de Drept European între 1992 şi 1994, prof. dr Skouris a devenit ulterior membru în Consiliul suprem elen pentru selectarea personalului funcţiei publice, până în 1996.
A contribuit în mod activ la dezvoltarea studiului Dreptului european în ţara sa natală, unde conduce, din septembrie 1997, Centrul de Drept Internaţional Economic şi Drept European din Salonic.

Este judecător la CJCE din anul 1999, instanţă al cărei preşedinte a fost ales la 7 octombrie 2003. În octombrie 2009, a obţinut al doilea mandat la condu­cerea instanţei europene. Curtea are 27 de judecători şi 8 avocaţi generali, numiţi de statele membre pentru şase ani, mandat ce poate fi reînnoit. Judecătorii Curţii îl desemnează din rândul lor pe preşedintele Curţii pentru un mandat de trei ani, ce poate fi reînnoit. Din miile de hotărâri pronunţate de CJCE, cea mai mare parte, în special cele pronunţate cu titlu preliminar, au în mod vădit consecinţe importante în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor europeni, deci şi a noastră, a românilor.
Citeşte mai multe despre:   interviu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021

Referendumul lui Iohannis din 2019 și obsesia alegerilor din 6 decembrie aruncă în haos justiția, de la 1 ianuarie 2021
Galerie Foto Referendumul pe Justiție, inițiat de Klaus Iohannis, odată cu alegerile europarlamentare din luna mai a anului 2019, dar și blocajul organizat asupra activității Parlamentului, prin boicotarea lucrărilor...

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime
Galerie Foto Secția pentru Procurori de la CSM a decis, săptămâna aceasta, să-i prelungească delegarea procurorului Mihai Prună, fratele fostului ministru tehnocrat al Justiției, Raluca Prună, în funcția de procuror-șef...

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală
Galerie Foto Executivul condus de Ludovic Orban a aprobat, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, nota de fundamentare pentru alocarea a peste 126 de milioane de lei, din fonduri externe nerambursabile, în ve...

Capii SRI dau lecții de politică și administrație

Capii SRI dau lecții de politică și administrație
Actualul ambasador al României în Statele Unite ale Americii, fost director al Serviciului Român de Informații, George Cristian Maior, are asigurat un post de profesor universitar la Școala Superioară de Studii...

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului
Popești-Leordeni, așezare în sud-estul Capitalei. Populație: 42.468 de locuitori. Cazuri confirmate SARS-CoV-2 în ultimele două săptămâni: 405 persoane. Rata de incidență: 9,54 la mia de locuitori. Decizie...

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
Durerile de spate reprezintă cauza celor mai multe consultaţii la medici, ele produc cele mai multe concedii medicale în lumea largă. Acea poziţie ca a pruncului în burta mamei ajută pentru relaxarea spatelui și...

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”
Galerie Foto Fiul patronului de la Mira Telecom, o entitate abonată, de ani buni, la contracte grele cu instituțiile din zona siguranței naționale, livrează, pentru Poliția de Frontieră, începând cu 9 noiembrie, dispozitive...

Cu semnătură, pe moarte călcând

Cu semnătură, pe moarte călcând
Galerie Foto „Refuz transportul la spital, îmi asum toate riscurile şi consecinţele, inclusiv decesul”.  Observaţia scrisă cu pixul transformă fişa de caz COVID într-un fel de certificat de deces. Pe care pacientul...

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane
Galerie Foto Din cei 326 de deputați care își încheie mandatul de parlamentar luna viitoare, 180 au datorii pe persoană fizică, cumulate, în cuantum de nu mai puțin 63.726.506,51 de lei. Creditorii, ca...

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”
Galerie Foto Jurnalul vă propune vineri o carte specială pentru iubitorii dramaturgiei, dar și pentru cei care vor să descopere un gen plin de acțiune, replici spumoase, amuzante și profunde: „Teatru”, de Sidonia...

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime
Galerie Foto Clotilde Armand a anunțat, ieri, pe contul său de socializare, că a demis conducerile a trei direcții din cadrul Primăriei Sectorului 1, din Capitală. Printre structurile decapitate se numără și Poliția...

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament
Profesorul doctor Horaţiu Moldovan a condus şi conduce secţii importante de chirurgie cardio-vasculară. A făcut inovaţii în tehnicile de chirurgie cardiacă, în disecţia acută de aortă, în anevrismele de...

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani
Galerie Foto Incendiul de la Spitalul de Urgență din Piatra Neamț, unde, sâmbătă, și-au pierdut viața zece pacienți Covid-19, internați la Terapie Intensivă, ar fi pornit de la instalația de alimentare cu energie...

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei
Galerie Foto Alegerile parlamentare bat la ușă, teoretic scrutinul urmând să aibă loc pe data de 6 decembrie, iar actualul Legislativ își încetează mandatul pe data de 21 decembrie. La patru ani de când au fost aleși,...

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat
Galerie Foto „Gras și frumos”, expresie atât de des folosită de părinții și bunicii noștri, nu doar că nu mai este de actualitate, ba chiar a devenit motiv de îngrijorare în vremuri de COVID. Grașii de azi sunt mai...
Serviciul de email marketing furnizat de