x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Amendă: 20 de milioane de euro pentru încălcarea deciziilor CJCE

0
Autor: Violeta Fotache 30 Noi 2009 - 00:00
Amendă: 20 de milioane de euro pentru încălcarea deciziilor CJCE Lucian Tudose/Agerpres


Aflat zilele trecute în vizită în România, unde a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Facultăţii de Drept Bucureşti, prof. dr Vassilios Skouris, preşedintele Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene (CJCE) de la Luxembourg, a acordat joi, 26 noiembrie 2009, un interviu în exclusivitate pentru Jurnalul Naţional.



● Jurnalul Naţional: Din experienţa dumneavoastră, ca preşedinte al Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene (CJCE), care sunt cele mai frecvent întâlnite încălcări ale Dreptului comunitar cu care a fost sesizată Curtea? Care sunt domeniile în care Curtea a fost sesizată de Comisia Europeană?
● Prof. dr Vassilios Skouris:
Putem spune că sunt şi domenii "privilegiate", dar în toate  domeniile de activitate ale Uniunii Europene sunt încălcări. După introducerea pieţei unice, un rol mai important au jucat încălcările li­bertăţilor fundamentale prevăzute de Tratat. După Actul unic european şi stabilirea pieţei comune, ne-am confruntat cu un număr mare de directive, care au avut scopul de a facilita funcţionarea acestei pieţe (cu precădere în anii '90-2000). Problemele în domeniul protecţiei mediului. Uniunea Europeană este preocupată de protecţia mediului şi există o serie de state membre care nu au putut respecta 100% obli­gaţiile pe care şi le-au asumat în acest domeniu. Au fost încălcări şi în materia protecţiei consumatorului. Acesta este un fenomen care priveşte anumite state membre şi care rezultă din întârzierea transpunerii directivelor comunitare în legislaţia naţională. Au existat state membre care nu au transpus aceste directive într-un termen rezonabil, rezultând de aici încălcări ale Dreptului comunitar.


● Puteţi face o clasificare a statelor din perspectiva numărului de sesizări?
● În mod clar există state membre care respectă Dreptul comunitar în proporţie de 100% (cu precădere ţările nordice, unde numărul de încălcări ale Dreptului comunitar este foarte foarte mic). Sunt şi state (printre care şi Grecia) în care numărul încălcărilor
Dreptului comunitar este mai mare. Aceste cifre rezultă fie din încălcări substanţiale ale Dreptului comunitar, dar şi ca urmare a fenomenului transpunerii cu întârziere în le­gislaţia naţio­nală a Dreptului comunitar, care nu reprezintă propriu-zis o violare, ci mai degrabă o consecinţă a incapacităţii autorităţilor naţionale. În ultimii ani am remarcat o reducere a numărului de proceduri privind încălcarea Dreptului comunitar, pentru că în prezent statele iau mult mai în serios obligaţiile care rezultă din aplicarea Dreptului comunitar. Poate şi pentru acest motiv, anul acesta am avut un număr foarte mic de cauze împotriva statelor membre. Sper că această tendinţă se va manifesta şi pe viitor, demonstrând voinţa statelor membre de a se conforma, de a respecta Dreptul comunitar. 100-150 de cazuri pe an împotriva unui stat nu este o catastrofă. E adevărat că fiecare cauză este dureroasă în felul ei, dar, dacă ne raportăm la numărul total de norme comunitare, nu este un fenomen care poate fi considerat foarte grav.


● Ce loc ocupă România şi Bulgaria - în calitate de state care au aderat la Uniunea Europeană în anul 2007 - raportat la numărul încălcărilor Dreptului comunitar?
● Nu deţin cifre exacte, dar dacă astfel de cauze există, numărul lor este foarte, foarte mic.


● Deci, se poate spune că nu a crescut numărul sesizărilor Curţii o dată cu extinderea UE?

● Nu, deloc. Dimpotrivă, s-a redus.


● Vă amintiţi, din jurisprudenţa Curţii, care sunt cele mai mari daune acordate cu titlu de sume forfetare, penalităţi?
● Din fericire, statele membre respectă aproape în proporţie de 100% hotărârile Curţii în toate domeniile. Au existat câteva cazuri, rare, ce e drept, în care Curtea a fost nevoită să aplice sancţiuni statelor membre care nu au respectat hotărârile Curţii. Dar nu este tocmai o problemă, pentru că de la stabilirea acestei proceduri şi până în prezent astfel de sancţiuni au fost aplicate în aproximativ 10 cauze. Cu titlul de exemplu amintesc aici cazul unui stat membru care a primit o amendă de 20 de mi­lioane de euro (şi 50.000 de euro/zi penalităţi de întârziere) pentru nerespectarea hotărârilor Curţii, dar a fost o problemă pe care Curtea a apreciat-o ca foarte importantă.


● Care este procentul de casare (desfiinţare prin anulare) a hotărârilor Tribunalului de Primă Instanţă (TPI)?
● Procentul este foarte mic. Aproximativ 20% din hotărârile acestei instanţe au fost atacate în faţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, iar în cadrul acestei cifre, în aproximativ 20% din cazuri Curtea a anulat hotărârile pronunţate de TPI. Prin urmare, numărul total al hotărârilor anulate este redus, deci nu este o problemă gravă.


● Pentru că situaţia pe plan european a evoluat foarte mult, simţiţi nevoia ca la instanţa pe care o conduceţi să mai faceţi schimbări în materie de resurse umane? Aveţi nevoie de sprijin suplimentar?
● În stadiul actual, şi Curtea, şi Tribunalul pot face faţă cauzelor care sunt înregistrate anual. Pentru moment, nu avem nevoie de personal suplimentar, nu este necesar să creştem numă­rul membrilor, al judecătorilor, al avocaţilor generali. Trebuie să avem în vedere şi faptul că într-o instanţă supremă, cum este Curtea, creş­terea numărului de judecători nu garantează întotdeauna îmbunătăţirea calităţii, deoarece nu este o problemă mate­matică. Avem responsabilitatea aplicării unitare a Dreptului comunitar şi există, chiar şi în formula actuală, riscul să apară aspecte incoerente. În ceea ce priveşte viitorul, există tendinţa ca numărul cauzelor care intră la TPI să crească. Există acest risc. Dacă acest lucru va continua, va trebui să vedem ce soluţii vom putea găsi pentru a face faţă. Dar asta este mai mult o problemă pentru Tribunal şi mai puţin pentru Curte.


● Cunoaşteţi acum România prin experienţa pe care o aveţi la instanţa supremă, prin doamna judecător, reprezentantul nostru la Curte, prin vizitele pe care le-aţi efectuat în ţara noastră. Puteţi să ne spuneţi care este părerea dumneavoastră despre România?
● Dacă ne referim la România în general, pentru greci, ţara dumneavoastră a reprezentat dintotdeauna o ţară cu care am avut relaţii privilegiate. Se ştie şi faptul că şi cei de origine greacă au sprijinit revoluţia şi eliberarea de sub opresiunea turcă. Revenind la aspectele care privesc Curtea, nu sunt pentru prima dată în România, dar trebuie să recunosc că sunt impresionat de ceea ce văd. Ştim că faceţi eforturi serioase în ceea ce priveşte aplicarea Dreptului comunitar, difuzarea acestuia. Am aflat ieri la Institutul Naţional al Magistraturii că tinerii sunt bine informaţi în materia Dreptului comunitar, în facultăţi, la universitate. Sunt impresionat de spiritul deschis, european al românilor.
NU ŞI-A IMAGINAT NICIODATĂ SĂ AJUNGĂ PREŞEDINTELE CJCE
Vassilios Skouris n-a avut alternativă: a respectat tradiţia de familie. "Îmi place foarte mult Mozart. Nu am o carte preferată. Deşi pot părea un pic naţionalist, îmi plac anticii greci, cu precădere Sofocle. Antigona poate fi o revelaţie pentru un jurist în ceea ce priveşte respectul pentru lege şi faptul că trebuie să te sacrifici pentru apărarea ei", ne-a declarat preşedintele CJCE.

Întrebat ce-şi dorea să devină atunci când era copil, magistratul a răspuns franc: "În realitate, nu prea am avut alternative, pentru că este o tradiţie de familie. Suntem o familie de jurişti, copiii mei sunt şi ei jurişti... Ca mulţi din generaţia mea, m-am aplecat asupra literelor, asupra anticilor greci. Dar cum perspectivele în învă­ţământ, pentru profesori, nu sunt aceleaşi ca şi pentru jurişti, am ales legea. Dar nu regret, pentru că mi-a oferit mari satisfacţii. Ce nu mi-am imaginat niciodată a fost faptul că voi deveni într-o zi judecător şi preşedinte la Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene. Iată un lucru pe care nu l-am anticipat. Cât este de greu să ai o asemenea responsabilitate? Nu este un lucru simplu, dar cu sprijinul colegilor mei devine mai uşor".

Prof. dr Vassilios Skouris s-a născut la 6 martie 1948 la Salonic, unde a urmat cursurile şcolii primare şi secundare. Între 1965 şi 1970 a urmat studiile universitare în cadrul Universităţii Libere din Berlin, pe care le-a continuat la Hamburg între anii 1970 şi 1972. În 1973, prof. dr Skouris a obţinut titlul de doctor în Drept, iar în 1978 pe cel de profesor agregat în Drept constituţional şi administrativ, la Facultatea de Drept a Universităţii din Hamburg. În 1989 a fost numit ministru de Interne al Greciei, funcţie pe care a mai exercitat-o şi în 1996. Preşedinte al Asociaţiei Elene de Drept European între 1992 şi 1994, prof. dr Skouris a devenit ulterior membru în Consiliul suprem elen pentru selectarea personalului funcţiei publice, până în 1996.
A contribuit în mod activ la dezvoltarea studiului Dreptului european în ţara sa natală, unde conduce, din septembrie 1997, Centrul de Drept Internaţional Economic şi Drept European din Salonic.

Este judecător la CJCE din anul 1999, instanţă al cărei preşedinte a fost ales la 7 octombrie 2003. În octombrie 2009, a obţinut al doilea mandat la condu­cerea instanţei europene. Curtea are 27 de judecători şi 8 avocaţi generali, numiţi de statele membre pentru şase ani, mandat ce poate fi reînnoit. Judecătorii Curţii îl desemnează din rândul lor pe preşedintele Curţii pentru un mandat de trei ani, ce poate fi reînnoit. Din miile de hotărâri pronunţate de CJCE, cea mai mare parte, în special cele pronunţate cu titlu preliminar, au în mod vădit consecinţe importante în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor europeni, deci şi a noastră, a românilor.
Citeşte mai multe despre:   interviu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Afacere cu dezinsecție în „parohia” lui Iohannis. Rețeta succesului: intoxici la Arad, ești premiat la Sibiu

Afacere cu dezinsecție în „parohia” lui Iohannis. Rețeta succesului: intoxici la Arad, ești premiat la Sibiu
Compania implicată în scandalul privind intoxicarea a zeci de elevi, în luna ianuarie a acestui an, la Liceul german Adam Muller Guttenbrunn din Arad, a primit, cu puțin timp înainte de intrarea României în criza ...

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus

Bolile cronice de plămâni și astmul cresc riscul de îmbolnăvire cu coronavirus
Blestematul de coronavirus atacă în special plămânii, bolnavii grav respiră dificil şi trebuie ajutaţi cu ventilaţie. Primii ca risc de îmbolnăvire în pandemie sunt cei deja bolnavi cu maladii pulmonare...

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente

Violeta de la Muncă „sparge” banii pe campanii și organizare de evenimente
Un proiect demarat încă din 2017, vizând inserția tinerilor provenți din mediile defavorizate pe piața forței de muncă va fi popularizat în perioada următoare de Ministerul Muncii, condus de Violeta Alexandru,...

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență

Pandemia te lasă și fără bani, și fără bunuri. Guvernul a introdus „confiscarea de urgență” și emiterea de acte normative fără transparență
Galerie Foto Guvernul Orban schimbă legislația care reglementează instituirea stării de urgență chiar în timpul în care este deja instituită starea de urgență, invocând faptul că măsurile prevăzute în vechea...

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava

Made in Suceava. Ultima ctitorie a lui Flutur înainte de infectare. Afacere bănoasă pentru firma președintelui Camerei de Comerț, via Consiliul Județean Suceava
În timp ce virusul COVID-19 lovea puternic cel mai important spital din Moldova, iar managerul de atunci acționa aberant pentru a gestiona situația, Consiliul Județean Suceava se ocupa de afaceri. Mai exact, de...

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare

Focarul de COVID-19 de la Suceava, anchetat „in rem” de procurori. Principalul vizat, Vasile Rîmbu, se află la izolare
Situația incredibilă de la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava, devenit focar de COVID-19, a determinat, după un termen nepermis de lung, procurorii Parchetului de pe...

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav

Chirurgul construieşte un inel musculos din stomac, în refluxul gastro-esofagian grav
Unul din simptomele date de îmbolnăvirea cu corona virus este o tuse seacă, fără expectoraţie. Însă una din cauzele apariţiei tusei poate fi şi refluxul gastro-esofagian, o boală care nu are legătură cu...

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport

Cumpărături publice, imune la pandemia de COVID-19. Instituții care investesc bani nerambursabili în sport
Galerie Foto De două săptămâni, România se află într-o criză fără precedent, generată de pandemia cu COVID-19, fapt ce a determinat Guvernul și Președinția să emită instituirea stării de urgență. Această...

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta

Covid-19. România cumpără măști din cârciumă și combinezoane de la haute couture. 361 de milioane de lei, fără licitație, în contul unor firme - una mai interesantă ca alta
Guvernul a atribuit, fără licitație, prin intermediul Oficiului Național al Achizițiilor Centralizate, contracte de 361.150.595,15 lei cu tot cu TVA pentru achiziția de echipamente de protecție, dezinfectanți...

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România

Tratamentul pentru infecția cu coronavirus, aprobat pentru România
Schemele de tratament în caz de infectare cu noul coronavirus au fost aprobate de către Ministerul Sănătății și, din data de 23 martie, ele sunt puse în aplicare de către toate unitățile sanitare de pe...

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav

Povestea unui "Mic Dumnezeu” cu mască de zugrav
La o lună de la apariția primului caz de îmbolnăvire în România, medicii de familie sunt disperați, au păstrat cabinetele deschise pentru pacienți când alte clinici au pus lacătul pe ușă, dar nu mai au de...

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor

Statul nu cunoaște criza. Când este vorba despre fântâni, bilete de avion și amenajarea parcurilor
Galerie Foto Criza globală generată de COVID-19, care atinge, din ce în ce mai acut, mediul ecomonic, nu sperie deloc anumite instituții ale statului care, în această perioadă, fac achiziții unele mai interesante decât...

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale

Petiție la vreme de pandemie. „Diaspora Europeană” cere președintelui desființarea Curții Constituționale
Un grup din Marea Britanie, autointitulat „Diaspora Europeană”, implicat în protestele neautorizate care au avut loc în luna august a anului 2018 în Piața Victoriei din București, dar care au avut și candidat ...

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană

Prof. dr. Gheorghe Cerin: Românii mai au doar 10 zile ca să evite drama italiană
Galerie Foto Dr. Gheorghe Cerin este Șeful Secţiei de Cardiologie și de Medicină Internă din cadrul Departamentului de Chirurgie Cardiacă - Divizia Cardiologică, al Clinicii San Gaudenzio din Novara, Italia și cardiolog...

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni

Coronavirusul irită alveola şi schimbul între aer şi sânge este îngreunat în plămâni
Profesorul doctor Paul Stoicescu a condus ani mulţi Institutul de Pneumologie „Marius Nasta”, dar şi reţeaua naţională de luptă împotriva tuberculozei, cu rezultate notabile. Cu limpezimea caracteristică,...
Serviciul de email marketing furnizat de