x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Amendă: 20 de milioane de euro pentru încălcarea deciziilor CJCE

0
Autor: Violeta Fotache 30 Noi 2009 - 00:00
Amendă: 20 de milioane de euro pentru încălcarea deciziilor CJCE Lucian Tudose/Agerpres


Aflat zilele trecute în vizită în România, unde a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Facultăţii de Drept Bucureşti, prof. dr Vassilios Skouris, preşedintele Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene (CJCE) de la Luxembourg, a acordat joi, 26 noiembrie 2009, un interviu în exclusivitate pentru Jurnalul Naţional.



● Jurnalul Naţional: Din experienţa dumneavoastră, ca preşedinte al Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene (CJCE), care sunt cele mai frecvent întâlnite încălcări ale Dreptului comunitar cu care a fost sesizată Curtea? Care sunt domeniile în care Curtea a fost sesizată de Comisia Europeană?
● Prof. dr Vassilios Skouris:
Putem spune că sunt şi domenii "privilegiate", dar în toate  domeniile de activitate ale Uniunii Europene sunt încălcări. După introducerea pieţei unice, un rol mai important au jucat încălcările li­bertăţilor fundamentale prevăzute de Tratat. După Actul unic european şi stabilirea pieţei comune, ne-am confruntat cu un număr mare de directive, care au avut scopul de a facilita funcţionarea acestei pieţe (cu precădere în anii '90-2000). Problemele în domeniul protecţiei mediului. Uniunea Europeană este preocupată de protecţia mediului şi există o serie de state membre care nu au putut respecta 100% obli­gaţiile pe care şi le-au asumat în acest domeniu. Au fost încălcări şi în materia protecţiei consumatorului. Acesta este un fenomen care priveşte anumite state membre şi care rezultă din întârzierea transpunerii directivelor comunitare în legislaţia naţională. Au existat state membre care nu au transpus aceste directive într-un termen rezonabil, rezultând de aici încălcări ale Dreptului comunitar.


● Puteţi face o clasificare a statelor din perspectiva numărului de sesizări?
● În mod clar există state membre care respectă Dreptul comunitar în proporţie de 100% (cu precădere ţările nordice, unde numărul de încălcări ale Dreptului comunitar este foarte foarte mic). Sunt şi state (printre care şi Grecia) în care numărul încălcărilor
Dreptului comunitar este mai mare. Aceste cifre rezultă fie din încălcări substanţiale ale Dreptului comunitar, dar şi ca urmare a fenomenului transpunerii cu întârziere în le­gislaţia naţio­nală a Dreptului comunitar, care nu reprezintă propriu-zis o violare, ci mai degrabă o consecinţă a incapacităţii autorităţilor naţionale. În ultimii ani am remarcat o reducere a numărului de proceduri privind încălcarea Dreptului comunitar, pentru că în prezent statele iau mult mai în serios obligaţiile care rezultă din aplicarea Dreptului comunitar. Poate şi pentru acest motiv, anul acesta am avut un număr foarte mic de cauze împotriva statelor membre. Sper că această tendinţă se va manifesta şi pe viitor, demonstrând voinţa statelor membre de a se conforma, de a respecta Dreptul comunitar. 100-150 de cazuri pe an împotriva unui stat nu este o catastrofă. E adevărat că fiecare cauză este dureroasă în felul ei, dar, dacă ne raportăm la numărul total de norme comunitare, nu este un fenomen care poate fi considerat foarte grav.


● Ce loc ocupă România şi Bulgaria - în calitate de state care au aderat la Uniunea Europeană în anul 2007 - raportat la numărul încălcărilor Dreptului comunitar?
● Nu deţin cifre exacte, dar dacă astfel de cauze există, numărul lor este foarte, foarte mic.


● Deci, se poate spune că nu a crescut numărul sesizărilor Curţii o dată cu extinderea UE?

● Nu, deloc. Dimpotrivă, s-a redus.


● Vă amintiţi, din jurisprudenţa Curţii, care sunt cele mai mari daune acordate cu titlu de sume forfetare, penalităţi?
● Din fericire, statele membre respectă aproape în proporţie de 100% hotărârile Curţii în toate domeniile. Au existat câteva cazuri, rare, ce e drept, în care Curtea a fost nevoită să aplice sancţiuni statelor membre care nu au respectat hotărârile Curţii. Dar nu este tocmai o problemă, pentru că de la stabilirea acestei proceduri şi până în prezent astfel de sancţiuni au fost aplicate în aproximativ 10 cauze. Cu titlul de exemplu amintesc aici cazul unui stat membru care a primit o amendă de 20 de mi­lioane de euro (şi 50.000 de euro/zi penalităţi de întârziere) pentru nerespectarea hotărârilor Curţii, dar a fost o problemă pe care Curtea a apreciat-o ca foarte importantă.


● Care este procentul de casare (desfiinţare prin anulare) a hotărârilor Tribunalului de Primă Instanţă (TPI)?
● Procentul este foarte mic. Aproximativ 20% din hotărârile acestei instanţe au fost atacate în faţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, iar în cadrul acestei cifre, în aproximativ 20% din cazuri Curtea a anulat hotărârile pronunţate de TPI. Prin urmare, numărul total al hotărârilor anulate este redus, deci nu este o problemă gravă.


● Pentru că situaţia pe plan european a evoluat foarte mult, simţiţi nevoia ca la instanţa pe care o conduceţi să mai faceţi schimbări în materie de resurse umane? Aveţi nevoie de sprijin suplimentar?
● În stadiul actual, şi Curtea, şi Tribunalul pot face faţă cauzelor care sunt înregistrate anual. Pentru moment, nu avem nevoie de personal suplimentar, nu este necesar să creştem numă­rul membrilor, al judecătorilor, al avocaţilor generali. Trebuie să avem în vedere şi faptul că într-o instanţă supremă, cum este Curtea, creş­terea numărului de judecători nu garantează întotdeauna îmbunătăţirea calităţii, deoarece nu este o problemă mate­matică. Avem responsabilitatea aplicării unitare a Dreptului comunitar şi există, chiar şi în formula actuală, riscul să apară aspecte incoerente. În ceea ce priveşte viitorul, există tendinţa ca numărul cauzelor care intră la TPI să crească. Există acest risc. Dacă acest lucru va continua, va trebui să vedem ce soluţii vom putea găsi pentru a face faţă. Dar asta este mai mult o problemă pentru Tribunal şi mai puţin pentru Curte.


● Cunoaşteţi acum România prin experienţa pe care o aveţi la instanţa supremă, prin doamna judecător, reprezentantul nostru la Curte, prin vizitele pe care le-aţi efectuat în ţara noastră. Puteţi să ne spuneţi care este părerea dumneavoastră despre România?
● Dacă ne referim la România în general, pentru greci, ţara dumneavoastră a reprezentat dintotdeauna o ţară cu care am avut relaţii privilegiate. Se ştie şi faptul că şi cei de origine greacă au sprijinit revoluţia şi eliberarea de sub opresiunea turcă. Revenind la aspectele care privesc Curtea, nu sunt pentru prima dată în România, dar trebuie să recunosc că sunt impresionat de ceea ce văd. Ştim că faceţi eforturi serioase în ceea ce priveşte aplicarea Dreptului comunitar, difuzarea acestuia. Am aflat ieri la Institutul Naţional al Magistraturii că tinerii sunt bine informaţi în materia Dreptului comunitar, în facultăţi, la universitate. Sunt impresionat de spiritul deschis, european al românilor.
NU ŞI-A IMAGINAT NICIODATĂ SĂ AJUNGĂ PREŞEDINTELE CJCE
Vassilios Skouris n-a avut alternativă: a respectat tradiţia de familie. "Îmi place foarte mult Mozart. Nu am o carte preferată. Deşi pot părea un pic naţionalist, îmi plac anticii greci, cu precădere Sofocle. Antigona poate fi o revelaţie pentru un jurist în ceea ce priveşte respectul pentru lege şi faptul că trebuie să te sacrifici pentru apărarea ei", ne-a declarat preşedintele CJCE.

Întrebat ce-şi dorea să devină atunci când era copil, magistratul a răspuns franc: "În realitate, nu prea am avut alternative, pentru că este o tradiţie de familie. Suntem o familie de jurişti, copiii mei sunt şi ei jurişti... Ca mulţi din generaţia mea, m-am aplecat asupra literelor, asupra anticilor greci. Dar cum perspectivele în învă­ţământ, pentru profesori, nu sunt aceleaşi ca şi pentru jurişti, am ales legea. Dar nu regret, pentru că mi-a oferit mari satisfacţii. Ce nu mi-am imaginat niciodată a fost faptul că voi deveni într-o zi judecător şi preşedinte la Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene. Iată un lucru pe care nu l-am anticipat. Cât este de greu să ai o asemenea responsabilitate? Nu este un lucru simplu, dar cu sprijinul colegilor mei devine mai uşor".

Prof. dr Vassilios Skouris s-a născut la 6 martie 1948 la Salonic, unde a urmat cursurile şcolii primare şi secundare. Între 1965 şi 1970 a urmat studiile universitare în cadrul Universităţii Libere din Berlin, pe care le-a continuat la Hamburg între anii 1970 şi 1972. În 1973, prof. dr Skouris a obţinut titlul de doctor în Drept, iar în 1978 pe cel de profesor agregat în Drept constituţional şi administrativ, la Facultatea de Drept a Universităţii din Hamburg. În 1989 a fost numit ministru de Interne al Greciei, funcţie pe care a mai exercitat-o şi în 1996. Preşedinte al Asociaţiei Elene de Drept European între 1992 şi 1994, prof. dr Skouris a devenit ulterior membru în Consiliul suprem elen pentru selectarea personalului funcţiei publice, până în 1996.
A contribuit în mod activ la dezvoltarea studiului Dreptului european în ţara sa natală, unde conduce, din septembrie 1997, Centrul de Drept Internaţional Economic şi Drept European din Salonic.

Este judecător la CJCE din anul 1999, instanţă al cărei preşedinte a fost ales la 7 octombrie 2003. În octombrie 2009, a obţinut al doilea mandat la condu­cerea instanţei europene. Curtea are 27 de judecători şi 8 avocaţi generali, numiţi de statele membre pentru şase ani, mandat ce poate fi reînnoit. Judecătorii Curţii îl desemnează din rândul lor pe preşedintele Curţii pentru un mandat de trei ani, ce poate fi reînnoit. Din miile de hotărâri pronunţate de CJCE, cea mai mare parte, în special cele pronunţate cu titlu preliminar, au în mod vădit consecinţe importante în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor europeni, deci şi a noastră, a românilor.
Citeşte mai multe despre:   interviu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Moștenitorii lui Decebal Remeș, așteptați de instanță să intervină în procesul împotriva lui Băsescu

Moștenitorii lui Decebal Remeș, așteptați de instanță să intervină în procesul împotriva lui Băsescu
Fostul președinte Traian Băsescu riscă să nu scape de procesul cu fostul ministru al Agriculturii Decebal Traian Remeș, chiar și după decesul acestuia din urmă. Tribunalul București a decis, la sfârșitul...

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele

Schimbarea balanţei hormonale poate afecta vertebrele
Cum copiii sunt iubiţi ca ochii din cap de către părinţi, este firesc ca aceştia să se îngrijoreze la orice detaliu în creşterea lor, mai ales în lucrurile observabile la coloana vertebrală, la picioare, la me...

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR

În timp ce încalcă Referendumul pe Justiție, premierul Orban îndeamnă cetățenii să nu respecte deciziile CCR
Galerie Foto Apropierea alegerilor, după o perioadă de criză sanitară prelungită, ridică, și în 2020, o chestiune referitoare la Justiție. Atacurile, din ultima vreme, venite dinspre Palatul Victoria, către mai multe...

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară

Explicațiile specialistului: de ce Marea Neagră nu e murdară
Galerie Foto Atrași de imaginile cu apele cristaline ale Mediteranei sau ale altor mări, din zone turistice foarte populare, mulți români sunt convinși că litoralul românesc este de mâna a doua, pentru că apa e mai mereu...

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași

Povești nemuritoare cu măști de protecție pentru persoanele defavorizate, în nouă pași
Galerie Foto Impusă ca o obligație trasată de la cel mai înalt nivel, purtarea măștilor de protecție pe perioada stării de alertă este în vigoare încă de la mijlocul lunii mai, odată cu expirarea stării de urgență. La...

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie

Despre lipsa autopsiilor, așa-zisele laboratoare ale DSP și alte Bâlbe în vreme de pandemie
Interviu cu Dr. Ligia Barbarii, medic primar de medicină legală, șef al Laboratorului de Genetică din cadrul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici” din București.   - În cazul...

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid

Armata suferă prima pierdere: restaurantul CCA, răpus de Covid
Galerie Foto Chiar în timp ce pregătea amânarea măsurilor de relaxare, care trebuiau implementate cu data de 1 iulie, Cabinetul Orban a decis desființarea Unității de Prestări Servicii și Alimentație a Ministerului...

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției

Ludovic Orban, acuzat de trei asociații de judecători de presiuni asupra Justiției
Galerie Foto Pentru a doua oară, în mai puțin de o lună și jumătate, trei asociații ale judecătorilor din România critică modul în care Guvernul condus de Ludovic Orban, dar și afirmațiile premierului se raportează la...

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni

Dragoș Frumosu: România poate hrăni 80 de milioane de oameni
Dragoș Frumosu, liderul Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, a Băuturilor, Tutunului și Ramuri Conexe „SINDALIMENTA”, luptă de două decenii pentru industria alimentară și pentru cei peste...

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 

Emil Lungeanu, autorul romanului ”Jocul”, care apare cu Jurnalul: „Scriitorul îşi câştigă existenţa într-un singur fel: prin posteritate” 
Galerie Foto Emil Lungeanu - romancier, eseist, poet, autor de piese de teatru, critic la revista Uniunii Scriitorilor. Conform referințelor, este cel mai versatil scriitor român, manifestându-se în toate genurile și speciile...
Serviciul de email marketing furnizat de