Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În epoca tehnologiei şi a vitezei pare că uneori uităm cum să scriem de mână şi cum să vorbim corect. Ne grăbim şi nu avem răbdare nici să rostim cuvintele întregi. Limbajul joacă un rol esențial în viața fiecărui individ, fiind o manifestare care este prezentă pe durata întregii vieți. Corectarea limbajului defectuos este importantă și poate să aibă un impact major asupra personalității și a stimei de sine. Aurelian Ciocan, actor şi logoped, cunoscut în mediul online drept Proful de dicţie, ne învaţă câteva trucuri.
Aurelian, ce faci tu, mai exact?
Sunt actor și logoped și de peste 11 ani țin cursuri de dicție și public speaking. Sunt profesor de dicție asociat la Facultatea de Teatru a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale, din București. Totodată sunt profesor de dicție la Antena 1, la Intact Media Academy și am avut colaborări cu Deutsche Welle Akademie și Consiliul Europei. Din anul 2009 și până în prezent am lucrat pentru cele mai mari trusturi de televiziune din România și din Republica Moldova. Din portofoliul meu fac parte 21 de televiziuni și posturi de radio.
Care este diferența dintre logopedie și dicție?
Logopedia este o ramură a psihopedagogiei care se ocupă cu studierea și corectarea defectelor de vorbire.
Aici putem vorbi de tulburări de limbaj și de defecte mari de vorbire. În cazul dicției, vorbim despre arta de a
pronunța corect și clar cuvintele, silabele, sunetele.
Cine ar trebui să facă astfel de cursuri? Adică mulți spun că dacă nu fac actorie sau televiziune, nu au nevoie de cursuri de dicție, să zicem.
Astfel de cursuri poate să facă orice persoană care vrea să își îmbunătățească modul în care vorbește. De la oameni de afaceri, manageri, avocați, politicieni, medici, farmaciști, profesori, preoți și oameni de vânzări, până la prezentatori, cântăreți, actori și purtători de cuvânt, toate persoanele care se expun vorbind au nevoie de o dicție cât mai bună. Un curs de dicție te ajută să pronunți mai clar și să te faci înțeles mai ușor. Iar corectarea defectelor de vorbire te va face să ai mai multă încredere în tine și, cu siguranță, discursul tău va fi mai bun.
Cum ai descoperit această pasiune pentru limbajul îngrijit?
De mic am avut probleme de vorbire. Până la vârsta de 7 ani am fost rârâit, iar în toată perioada adolescenței, până la vârsta de 21 de ani, vorbeam atât de repede că nu se înțelegea o parte din ceea ce spuneam. Această pasiune am descoperit-o din dorința de a-mi corecta propriile defecte de dicție pentru că, actor fiind, aveam nevoie de o dicție bună. Am început să-mi antrenez dicția alături de o mare actriță a teatrului și a filmului, Olga Delia Mateescu. Iar apoi am continuat antrenamentele alături de o persoană minunată, regizoarea Ileana Cârstea Simion. Dumneaei este profesoara care m-a învățat cum să
înving aceste probleme și cum să-mi corectez limbajul. Și tot Ileana Cârstea Simion este persoana care a văzut în mine dragostea pentru această meserie atunci când mi-a propus să fiu asistentul dumneaei. Așa a început totul.
În cât timp se poate corecta un defect de vorbire?
Este întrebarea care mi se pune cel mai des de persoanele care vin la cursurile de dicție. În toată cariera am lucrat cu persoane care au progresat foarte mult în doar două sau trei ședințe, dar și cu persoane cu care am lucrat câteva luni sau perioade mai lungi.
Un lucru este cert: rezultatele nu apar fără muncă. Este nevoie de antrenamente pentru a corecta un defect de vorbire și de multe repetiții pentru a transforma în automatism un sunet pe care am învățat să-l pronunțăm corect. Nu se poate estima o perioadă în care se poate corecta un defect, deoarece contează cât timp își alocă fiecare persoană pentru a face exercițiile primite.
Progresează mai repede persoanele care au anumite abilități muzicale, cum ar fi urechea muzicală, cele care au auz fonematic, cele care pot să facă ușor diferența între sunete și cele care imită mai ușor.
Citește pe Antena3.ro
Lene, neatenție, obișnuință din copilărie? De ce ajungem să pronunțăm greșit multe cuvinte?
Fix din motivele enumerate de tine. Limbajul neîngrijit din familie, din anturajul apropiat, prezența în spațiul media a unor persoane care nu vorbesc corect sau alegerea ca model a unei persoane care nu are un limbaj corect. Sunt persoane publice care apar des la televizor, care vorbesc neîngrijit și nu acordă atenție limbajului. Iar felul în care vorbesc aceste persoane îi afectează în mod direct pe tineri. Persoanele pe care le alegem ca model, dar care au un limbaj defectuos, vor influența în mod direct limbajul, deoarece mulți copii sau adolescenți tind să imite ceea ce văd și aud. Trebuie să fim atenți, deoarece limbajul neîngrijit se poate prelua foarte ușor ascultând persoane care vorbesc defectuos.
Am întâlnit copii și adolescenți cu o comunicare destul de haotică. Vorbesc de adolescenți inteligenți, care citesc și provin din familii ok. Uite un exemplu: „Am fost, gen, știi, și acolo era cineva care, gen...”. Nu înțelegi nimic, iar ei nu reușesc să transmită o informație simplă. De ce? Dăm vina pe tehnologie?
De mai bine de zece ani asistăm la un „transfer” al comunicării orale în scris. În consecință, comunicarea orală este diminuată semnificativ. Comunicând în scris, pierdem ocazia unei întâlniri cu alte persoane sau a unei conversații la telefon.
Ce este interesant de observat este că sensul unei expresii poate fi interpretat diferit sau greșit față de o conversație reală. De câte ori nu ați întrebat persoana cu care făceați un schimb de mesaje ce a vrut să spună, deoarece nu erați siguri că ați înțeles mesajul pe care a vrut să-l transmită?
Într-o comunicare orală nu avem astfel de probleme, deoarece înțelegem totul atunci când ne uităm la persoana cu care dialogăm. Ne ajută mult limbajul trupului, vocea, intonația și felul în care au fost pronunțate cuvintele. În comunicarea în scris, toate aceste elemente atât de necesare comunicării dispar.
Comunicare orală este mai solicitantă, în sensul bun, deoarece te forțează să te concentrezi pentru a vorbi cursiv și coerent și pentru a asculta persoana cu care interacționezi. În timp ce comunicarea în scris îți dă mai mult timp pentru gândire și nu solicită atât de mult atenția persoanei care scrie mesajul. Atunci când scrii un mesaj ai timp suficient să faci modificări, să ștergi și să o iei de la început.
În zilele noastre, un dialog nu se mai poartă față în față sau la telefon, ci în scris, prin intermediul aplicațiilor de comunicare ca: WhatsApp, Messenger, Instagram etc. Deci nu este de mirare că tinerii din ziua de azi au astfel de probleme.
Ei ajung să nu mai aibă ce să își spună atunci când se întâlnesc, deoarece au vorbit toată ziua pe o aplicație și au epuizat multe subiecte de discuție.
Ce sfaturi ai pentru părinți? La ce să fie atenți când vine vorba de pronunția și frazarea copiilor?
În primul rând, părinții trebuie să își asume rolul de model. Comportamentul părinților are o importanță uriașă în dezvoltarea copiilor. Felul în care vorbesc părinții poate fi cu ușurință reprodus de copil. Un bebeluș începe să vorbească prin imitare. Copiii imită ceea ce văd și aud la părinți. Dacă un părinte vorbește frumos, sunt șanse foarte mari ca și copilul lui să vorbească frumos. Părinții sunt cei care trebuie să acorde importanța limbajului și comunicării. Toată comunicarea dintre părinte și copil este importantă, deoarece copilul se formează și se dezvoltă în permanență. Astfel, un părinte care acordă o importanță deosebită comunicării îi va insufla și copilului același lucru.
Care sunt cele mai grave greşeli pe care le auzi la televizor? Bine, ne-ar trebui multe pagini pentru toate greşelile, dar care sunt cel mai des întâlnite?
Din păcate, greșeli auzim tot mai des atât la televizor, cât și la radio. Una dintre greșelile care s-a auzit zilnic la televizor, în timpul campaniei electorale, a fost pronunțarea greșită a cuvântului „președinție”. De la candidații care apăreau în spațiul media și spunea că ei candidează la președenție, până la prezentatori, reporteri sau editori de voce. Multe persoane pronunță greșit acest cuvânt deoarece l-au auzit de foarte de multe ori pronunțat greșit.
Iată și alte greșeli care se aud foarte des la televizor sau în spațiul public: Cuvintele „examen” și „exercițiu” pronunțate cu cs în loc de gz. „Europa” și „euro” pronunțate cu „i” la începutul cuvântului: Ieuropa și ieuro. Numeralul 17, care se pronunță corect „șaptesprezece” este deseori pronunțat greșit: șaptâsprezece, șaptisprezece. „Care” folosit greșit, în loc de „pe care”. Prepozițiile „de” și „pe” pronunțate dă și pă.
Se mai face exercițiul cu creionul?
Exercițiul cu creionul în gură este unul dintre cele mai grele exerciții. Fiind un antrenament dificil, este important să fie executat corect. Mulți pun creionul în gură și vorbesc pur și simplu. Când faci acest lucru, limba se lovește de creion și ajunge să se miște haotic. Astfel se pot deprinde și greșeli. Acest exercițiu trebuie arătat în practică de un profesor, pentru ca elevul să-l execute corect. Este un exercițiu foarte solicitant, dar care poate să aducă rezultate foarte bune persoanelor care au defecte mai mari. Este bine de știut că nu toată lumea are nevoie de acest exercițiu, deoarece defectele de dicție se pot corecta cu antrenamente mai ușoare.
Hai să vorbim puțin de public speaking. Cum devenim buni vorbitori în public, comunicatori, charismatici?
Nimeni nu s-a născut învățat. Dacă vrem să facem performanță în acest domeniu, este nevoie să ne antrenăm. Ca și un actor care repetă luni pentru premiera unei piese, ca un sportiv sau ca un cântăreț care se antrenează constant pentru a ajunge pe primele locuri la concursuri. Ca să devenim buni oratori avem nevoie de antrenamente. Trebuie să începem să vorbim, să repetăm discursurile, să urmărim alți oratori. Cu siguranță, în urma antrenamentelor vom deveni mai relaxați, vom prinde mai multă încredere și vom comunica mai lejer.
Spune-mi câteva trucuri pentru a scăpa de emoții atunci când vorbim în public. Dar şi de
o criză de râs.
Nici nu e bine să scăpăm de emoții în totalitate. Ce poată să transmită o persoană fără emoții? Dar e bine să ne dăm seama de nivelul la care suntem și să începem să ne antrenăm. Doar prin repetiție putem să ne dezvoltăm, să fim mai buni. În timpul repetițiilor cu siguranță vom greși. Repetând vom învăța să corectăm greșelile care apar. Trebuie să conștientizăm faptul că a greși este normal. Oricine poate să greșească, chiar și cei mai buni. O altă abilitate care se dezvoltă în timpul repetițiilor este improvizația. Iar improvizația ne va ajuta să ieșim cu bine din situațiile dificile și cum să gestionăm o criză de râs.
Ce trebuie să facem pentru a avea o dicție mai bună?
Pentru a avea o dicție cât mai bună trebuie să ne dorim acest lucru. Foarte important este să nu ne grăbim atunci când vorbim. Să vorbim cât mai mult liber, să citim cu voce tare, să pronunțăm clar cuvintele și să facem exerciții de dicție. Și pentru că fiecare dintre noi are un telefon mobil, ne putem înregistra.
Foarte multe persoane sunt uimite atunci când se aud pentru prima dată. Parcă nu le vine să creadă că aceea este vocea lor. Doar ascultându-ne putem să ne auzim propriile greșeli și putem lucra pentru a le corecta.
