Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Expertii Ministerului de Externe considera ca problema Bistroe inca mai poate fi rezolvata favorabil pentru Romania. Cosmin Dinescu, directorul general al Directiei Generale Afaceri Juridice din MAE, discuta pentru Jurnalul National felul in care diplomatii romani au abordat aceasta problematica.
|
|
|
|
|
OPTIMIST. Cosmin Dinescu spera intr-o rezolvare favorabila Romaniei a cazului Bistroe
|
Jurnalul National: Vorbind de cazul Bistroe, in ce pozitie se afla Romania la un an de la inceperea lucrarilor?
Cosmin Dinescu: Anul acesta pot spune ca ne aflam intr-o pozitie, privind retrospectiv, mai favorabila decat anul trecut, iar cand ma refer la o pozitie mai favorabila, am in vedere comportamentul autoritatilor de la Kiev de dupa ce a avut loc schimbarea de regim de la sfarsitul anului 2004. Evident, sunt mai cooperante, atat cu autoritatile romane, cat si la nivel international. Din punctul meu de vedere, acest lucru este un rezultat atat al schimbarii de regim, cat si al unui pol de presiune care a fost creat asupra lor, avand la origine partea romana, dar propagat prin intermediul organizatiilor internationale relevante care, cu o voce unanima, au adresat apeluri la respectarea dreptului international in construirea sau finalizarea acestui proiect.
Cat de bine a abordat Bucurestiul problema Bistroe?
La nivelul Ministerului de Externe, care a cooperat in mod constant cu alte institutii implicate in diferite aspecte ale acestei chestiuni, si ma refer la Ministerul Mediului si la Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, la Ministerul Transporturilor si la Ministerul de Interne, prin Inspectoratul General al Politiei de Frontiera, noi consideram ca am realizat demersuri care au avut rezultate importante, atat in plan bilateral, cat si in plan multilateral. De ce am abordat problematica multilateral? Pentru ca noi consideram ca nu este vorba de o problema pur bilaterala, dat fiind ca Delta Dunarii este un element de patrimoniu european si mondial natural. Deci Delta Dunarii, prin caracteristicile sale, nu priveste doar Romania si Ucraina, ci intreaga Europa, fiind un ecosistem unic in Europa. Demersurile noastre in plan multilateral au constat in sesizarea si in punerea mecanismelor pregatite de diverse conventii internationale care sunt relevante. Practic, sunt cam 11 asemenea conventii si partea romana in demersurile sale a tinut cont de specificul fiecareia. Noi am sesizat toate aceste conventii si, in urma lor, am obtinut mai multe rezolutii sau recomandari care au sesizat nerespectarea dreptului international in abordarea problemei.
Alte metode
Existau alte moduri in care cazul Bistroe putea fi abordat?
Da, cadrul bilateral cu partea ucraineana, care acum functioneaza, dar care a avut un inceput mai greu. Pentru ca, practic, Romania cam in van a solicitat autoritatilor de la Kiev un dialog pe tema respectiva. Prima reuniune bilaterala a avut loc la 20 iulie 2004, in conditiile in care lucrarile incepusera la 11 mai, si in conditiile in care in guvernul de la Kiev o decizie fusese luata cu un an inainte, in octombrie. Deci in plan bilateral, noi am abordat atat problematicile de mediu, cat si, dupa darea in folosinta a canalului, problematicile care rezulta din navigatia care se desfasoara acolo. Iar relatia pe care o autorizam noi legat de aceste doua aspecte este de dependenta, in sensul ca pana in momentul in care acest canal nu va fi insotit de masuri care sa asigure o protectie eficienta a ecosistemului Delta Dunarii, noi nu putem sa dam un gir pentru navigatia pe canal. Pozitia noastra a fost intotdeauna ca noi nu avem nimic contra unui canal. In acelasi timp, accentul trebuie pus pe o dezvoltare durabila, care sa imbine aspectele de protectie a mediului cu aspectele economice. Nici un aspect nu trebuie favorizat in detrimentul altuia. Ucraina, fiind parte la conventii internationale, in virtutea suveranitatii sale, este si obligata sa le respecte. In afara de acest cadru international pe care vi l-am mentionat, alte demersuri nu ar fi fost posibile si nu sunt nici acum posibile, pentru ca fiecare din conventiile internationale pe care vi le-am prevazut are dispozitii care reglementeaza o anumita procedura. De exemplu, in cadrul Conventiei de la Berna, care e sub egida Consiliului Europei, se poate recurge la arbitraj international, acest lucru insa numai ulterior unei proceduri de conciliere, de consultari. Altfel, cererea nu este admisibila. Fiecare conventie prevede un mecanism, care este urmat potrivit prevederilor sale.
S-au facut greseli de catre partea romana in abordarea acestui caz?
(Rade) Greseli? Din punctul meu de vedere nu s-au facut. Deci, la Ministerul de Externe, noi consideram ca am actionat cum a trebuit. Insa, bineinteles, fiecare poate considera dupa cum vede problema. Totusi eu cred ca mai mult nu s-a putut obtine. Iar acum urmarim un obiectiv care banuiesc ca intruneste si consensul opiniei publice, si anume ca in Delta Dunarii orice canal va fi sau nu va fi construit sa se conformeze cu cerintele protejarii mediului inconjurator si deschiderea sa graduala sa fie insotita de masuri de reducere, daca se poate de eliminare, a impactului negativ care s-ar putea crea.
Rezultate
Ce rezultate concrete a obtinut Romania?
Principalul rezultat este aceasta presiune care, creata asupra autoritatilor ucrainene, a dus la schimbarea conduitei acesteia. Eu va spun, exista o diferenta clara intre modul in care partea ucraineana abordeaza acum problematica si modul in care aceasta o aborda anul trecut. Sa ne gandim numai la actiunile unilaterale care au avut loc anul trecut pe Chilia. Ei bine, anul acesta s-a convenit ca orice lucrare care se intreprinde pe Chilia sa se faca doar cu acordul ambelor parti. S-a convenit, de asemenea, ca orice masuri de semnalizare a navigatiei pe Chilia sa se faca cu acordul ambelor parti. Anul trecut, partea romana a fost pusa oarecum in fata unui fapt implinit. Asteptam concretizarea anumitor mecanisme sesizate. In temeiul Conventiei de la Espoo, noi am constituit o comisie internationala de ancheta, care va stabili daca exista impact transfrontalier al lucrarii.
Si-au platit ucrainenii contributia financiara?
Am fost informati de catre partea ucraineana ca se finalizeaza procedurile interne pentru a efectuarea platii, deci activitatea va fi deblocata si noi suntem siguri ca un raspuns va fi gata cam in doua luni sunt in curs de derulare. Bineinteles, noi vom respecta concluziile acestui organism creat de sistemul conventiei si speram ca si partea ucraineana le va respecta. De asemenea, conventia de la Aarhus, care se refera la modul de luare a deciziilor care afecteaza mediul inconjurator, va avea saptamana viitoare (n.r. saptamana trecuta) reuniunea statelor parti in Kazahstan, ocazie cu care pe agenda va fi si o rezolutie referitoare la modul in care Ucraina a respectat prevederile. Concluzia ar fi ca, practic, anumite prevederi nu au fost intru totul respectate si se recomanda autoritatilor ucrainene chiar anumite modificari legislative pentru aducerea legislatiei in acord cu prevederile conventiei. Mai avem si alte mecanisme, toate sunt in derulare.
Cum se va incheia acest caz Bistroe?
Bazandu-ma pe experienta si pe evolutia din ultima perioada, eu imi exprim speranta ca, pana la sfarsitul anului, vom incepe un proces de lucru efectiv cu partea ucraineana, deschis si care sa abordeze toate probleme, atat cele care rezulta din cauza acestui canal, cat si cele pe care le ridica el, pentru ca totul sa fie in relatiile noastre deschise, sa nu existe loc de acuze reciproce si sa putem ajunge la acele masuri de compensare pe care le cunoasteti foarte bine, care sa asigure o protectie eficienta a ecosistemului. Nu va pot spune acum cum va arata canalul Dunare-Marea Neagra. Partea ucraineana ar trebui in acest studiu de impact sa analizeze nu numai varianta Bistroe, ci si alte variante. Practic, lucrarile pe Bistroe, pentru moment, nu au fost atat de avansate ca sa fi creat ceva ireparabil. Inca putem ajunge la un rezultat bun.
